profesor paula iordache (filip) constituirea statelor medievale romanesti

Romanii s-au organizat de timpuriu in diverse formatiuni politice autonome, la inceput restranse teritorial, care au evoluat treptat catre statul independent. Aceasta evolutie a fost influentata de factori externi ca: expansiunea Regatului maghiar, invaziile migratorilor (pecenegi, cumani, mongoli) si politica I. Bizantin. Secolele XI-XIII, au reprezentat prima afirmare istorica a romanilor.

1.transilvania Formarea statului medieval Transilvania este un proces compex si indelungat. Pentru intelegerea sa este necesara cunoasterea izvoarelor, si anume: 1.Gesta Hungarorum( Faptele ungurilor)-Anonymus, scrie ca la asezarea ungurilor in Campia Tisei (896), existau asezari mixte romano-slave in propriile lor ducate sau voievodate conduse de duci: Gelu, pe Somes cu centrul la Dabaca; Glad in Banat cu centrul la Cuvin; Menumorut in Crisana cu centrul la Biharea; descoperirile arheologice confirma spusele cronicarului. 2. Legenda Sf. Gerard relateaza despre conflictul dintre regele apostolic Stefan cel Sfant si formatiunile din Transilvania si Banat (sec. XI); Ahtum in Banat-ce refuza sa recunoasca suzeranitatea maghiara; Gyla (Gyula) in centrul Transilvaniei-ce refuza sa recunoasca suzeranitatea maghiara. Ambele formatiuni politice au fost supuse de regele maghiar (1002-1003), fara a se instaura o stapanire maghiara efectiva. In perioada cuprinsa intre sec. IX-XI, formatiunile politice din Transilvania manifesta tendinte spre centralizare politica si unificare teritoriala. Aceasta evolutie este intrerupta de cucerirea Transilvaniei de catre regatul maghiar-se incheie la inceputul sec. XIII. Regii maghiari au organizat provincia dupa sistemul feudalismului apusean pastrand totusi unele elemente ale organizare locale si institutii specific romanesti. Expansiunea maghiara s-a desfasurat progresiv, de la vest spre est folosind diverse mijloace :1. pe plan militarcucerirea si anexarea cetatilor de aparare; 2. pe plan administrativorganizarea comitatelor (unitati administrative specifice regatului maghiar); actiunea incepe din N-V (Bihor) si se incheie in a doua jum. a sec. al XIII-lea;3. pe plan politic incercarea de inlocuire a voievodatului cu principatul, la 1111-1113 documentele il atesta pe Mercurius, princeps Ultransilvanus dar esueaza deoarece dupa sase decenii izvoarele il mentioneaza pe voievodul Leustachiu in 1176. Voievadatul ramane forma de organizare politica pana la cucerirea Ungariei de catre otomani in 1541, cand Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otom. 4. pe plan etniccolonizarea unor 1

profesor paula iordache (filip) populatii de catre regalitatea maghiara, secuii si sasii acestia beneficiaza de privilegii-au autonomie, se organizeaza politic, administrativ si juridic separat; 5. pe plan religios incercarea de impunere a catolicismului, teritoriile romanesti erau uneori confiscate in beneficiul Bisericii catolice, sunt aduse in Transilvania ordine calugaresti predicatoare (dominicanii, franciscanii) si militare (teutonii, ioanitii); Diplomele regale din 1365-1366 date de regele Ludovic cel Mare introduc sistemul religiei recepte ce excludea de la viata politica pe oricine nu era catolic. In ceea ce priveste organizarea interna, Voivodatul Transilvania era autonom in raport cu, coroana maghiara; era condus de voievod ce avea atributii administrative, juridice si militare; numit de regele maghiar cu acordul nobilimii transilvane; exista si cazuri in care regele doar confirma decizia nobilimii; unii voievozi au reusit sa fondeze adevarate dinastii (fam. Lackfi si Csaki). Organizarea administrativ- teritoriala se prezenta astfel: comitate-impuse de unguri, scaune-specifice sasilor si secuilor, aveau autonomie juridica; aveau si doua districteBrasov si Bistrita; districtele- specifice romanilor se mentin in zonele in care romanii sunt majoritari (Maramures, T. Barsei, T.Oltului, Hateg), conduse de cnezi, juzi, voievozi cu atributii administartive, judecatoresti si fiscale. Structura sociala in Transilvania se caracterizeaza prin existenta starilor priviligiate: nobilimea maghiara, clerul catolic, patriciatul sasesc si fruntasii secui. Structura etnica a Transilvaniei nu s-a schimbat, majoritatea populatiei era formata din romani, dar participarea la viata politica era conditionta de apartenenta la catolicism; romanii fiind exclusi, considerati schismatici; acest fapt a avut repercusiuni la 1437rascoala de la Bobalna, cand s-a format Unio Trium Nationum, ce a impiedicat afirmarea elitei romane transilvane. 2. tara romaneasca Diploma cavalerilor ioaniti emisa de regele Bela al IV- lea al Ungariei-la2 iunie 1247 in favoarea cavalerilor ioaniti, chemati sa protejeze regatul de navalirile tatare, este de mare importanta pentru istoria romanilor: mentioneaza elemente ce ilustreaza intensa activitate economica din zona, organizarea militara a romanilor, informatii asupra starii sociale existente la romani, informatii privind organizarea politica-existenta a cinci formatiuni politice: 1. voievodatul lui Litovoi, intre Jiu si Olt; 2.voievodatul lui Seneslau in stanga

profesor paula iordache (filip) Oltului-zona Argesului; 3. cnezatul lui Ioan in sudul Olteniei; 4. cnezatul lui Farcas in nordul Olteniei; 5.T.Severinului in estul Banatului si vestul Olteniei. Cantecul Nibelungilor il mentioneaza pe Ramnuc duce din T. Vlahilor. Voievodatul lui Litovoi aflat in nordul Olteniei, denunta suzeranitatea maghiara, refuza plata tributului si in per. 1277-1279, Litovoi se confrunta cu maghiarii si moare in lupta. Fratele sau Barbat, cade prizonier, se rascumpara si pastreaza puterea; astfel prima incercare de unificare a esuat, dar este urmata de acea teorie a descalecatului lui Negru Voda din Fagaras, ce trece muntii si intemeiaza un stat nou in regiunea Campulungului (1290-1291). Ulterior si-a extins puterea in vest (zona Olteniei) si apoi catre est. Capitala a fost stabilita la Curtea de Arges Descalecatul de la Campulung a fost urmat de intemeierea tarii, adica de organizarea noului stat. Acest proces din stanga Oltului a pornit din Campulung, a cuprins Argesul, ce avea sa devina al doilea scaun al domniei dupa care tara s-a marit pana la Dunare si in Siret, probabil spre gurile Dunarii. Acest proces a fost infaptuit sub domnia lui Basarab I (1310 ?-1352), care a organizat tara, si a luat titlul de mare voievod. Documentele maghiare recunosc existenta statului de la sud de Carpati pe care o numesc terra Bazarab (tara lui Basarab). Intemeierea Tarii Romanesti a fost favorizata si de factori externi: faramitarea feudala, criza dinastica maghiara-stingerea dinastiei Arpadiene si urcarea pe tron a regilor din dinastia Anjou dar si al invaziilor tatare (1241-1242). Ca urmare dupa ce Basarab I a unit in jurul voievodatului sau celelalte formatiuni (Oltenia si Muntenia) si a eliberat teritoriile aflate sub dominatia Hanatului Hoardei de Aur, a alipit Banatul de Severin, intrand in conflict cu regalitatea maghiara. In 1324, Basarab a recunoscut suzeranitatea maghiara, in schimb regele Carol Robert de Anjou recunostea unificarea tarii; dar in 1330, regele a incercat sa cucereasca Tara Romaneasca dar la 9-12 nov.1330, Basarab l-a invins la Posada (Cronica pictata de la Viena). Astfel Tara Romaneasca isi obtine independ. fata de Ungaria si are loc prima afirmare de suveranitate in istoria romanilor. Urmasii lui Basarab I in Tara Romaneasca au urmarit mentinerea independentei noului stat si afirmarea acestuia in S-E Europei. Nicolae Alexandru (1352-1364), si-a luat titlul de singur stapanitor adica independent. In 1359, intemeiaza prima mitropolie ortodoxa la

profesor paula iordache (filip) Curtea de Arges. Vladislav-Vlaicu (1364-1377), duce o politica de unificare teritoriala in 1368-ban de Severin iar in 1369 - duce de Fagaras. In ce priveste politica externa proprie, refuza sa sprijine consolidarea stapanirii maghiare asupra Vidinului; intra in conflict cu maghiarii pe care ii invinge in 1368 pe valea Ialomitei si Chilia revine Tarii Romanesti. Participa la lupta aniotomana in 1368 (1367) si in 1371 la Cirmen. Urmasii sai au fost: Radu I (1377-1383), Dan I (1383-1386). 3. moldova Impulsul creator de stat pornit din teritoriile sud-crpatice s-a manifestat curand si la rasarit de Carpati, unde in contextul favorabil creat de aparitia Tarii Romanesti, s-a constituit a doua libertate romaneasca Moldova. Izvoarele istorice mentioneaza existenta unor spatii locuite de vlahi: campuri-campul lui Dragos, campul lui Vlad; codrii-codrii Cosminului; tari-T.Berladnicilor, T.Brodnicilor, T.Bolohovenilor; cobale-tinutul Dorohoiului, Neamtului; ocoale- Campulung, Vrancea . Nasterea statului romanesc dintre Carpati si Nistru s-a petrecut in doua etape distincte: 1. in cazul Moldovei teoria descalecatului poate fi demonstrata; cu ocaziile expeditiilor maghiare antitataresti din anii 1345-1354, Dragos cneaz roman din Maramures, din familia Dragosestilor uneste formatiunile din N-V Moldovei si le vasalizeaza intereselor Ungariei; organizeaza o marca de aparare. Urmasii sai, Sas si Balc intretin stapanirea in anii urmatori. In 1359 are loc o rascoala antimaghiara dar situatia este restabilita de un alt Dragos din Giulesti (diploma maramuresana a regelui Ludovic I, din 20 martie il numeste credinciosul nostru roman si-i atribuie slujbe in folosul coroanei). 2. Bogdan, voievod al Maramuresului intra in in conflict cu regalitatea maghiara care incercase sa-i limiteze prerogativele; se revolta trece in Moldova si cu sprijinul boierimii moldovene, il inlatura pe Balc intemeind un nou stat independent (Cronica lui Ioan de Tarnave). Moldova se intindea intre Carpati-Milcov-Siret si in N. pana la T.Sipenitiului, iar spre E. pana la Nistru. Urmasii lui Bogdan in Moldova au fost: Latcu (1365-1375), accepta crearea unei episcopii catolice la Siret (1370); Petru Musat (1375-1391), prin politica externa se orienteaza spre Polonia, relatii economice prospere. La 26 sept.1387 presteaza juramant de vasalitate regelui polon, Vladislav Jagelo; pe plan intern bate primele monede de agrgint (grosi), organizeaza cancelaria domneasca, fixeaza resedinta la Suceava; sustine bisrica

profesor paula iordache (filip) ortodoxa prin crearea Mitropoliei si ctitorii- biserica Mirautilor si manastirea Neamtului. Roman I (1391-1394), unifica tertoriile dintre Carpati, Nistru, Dunare si Mare; incepe conflictul cu Polonia pentru Pocutia. Stefan I (1394-1399) incheie o alianta stransa cu Polonia; participa la infrangerea Ungariei in batalia de la Ghindaoani (1395). 4. dobrogea Izvoarele mantioneaza existent aunor formatiuni in sec.X: inscriptie descoperita la MirceaVoda-jupan Dimitrie (943); inscriptie descoperita la Basarab-Murfatlar- Gheorghe. In perioada 971-1204 a functionat Thema Paristrion (sau Paradunavon). Ana Comnena in Alexiada mentioneaza formatiunile, pentru sec XI: Tatos in S-Drastor, Satza in N-EPreslav, Sestlav in N-VVicina. Teritoriul locuit de romanii dintre Dunare si Mare la sf.sec.XIII, avea o structura politica de confesiune ortodoxa, obligata tributar emirului tatar Nogai. Nucleul statal in sec.XIII in Dobrogea il constituia T.Cavarnei (intre Mangalia si Varna) in 1230, recunoscut de I.Bizantin in 1325. In sec XIV, formatiunile existente in jurul T.Cavarnei se unesc sub conducerea lui Balica (1335 ?1346-1354), ce se bucura de autoritate in zona. Urmasul lui Dobrotici (1354-1386), recunoscut despot de I.Bizantin unifica tarile dintre Dunare si Mare. In 1369 are bune relatii cu Vladislav-Vlaicu; din despotatul sau se desprind T.Dristei(in jurul centrelor urbane Pacuiul lui Soare si Silistra), teritoriul cuprins intre Turtucaia si Cernavoda condusa de fiul sau Terter. Ivanco (1386-1391) alaturi de Dan I apara tara in fata turcilor. Intr-o situatie de mari framantari politice si militare in 1388-1389, Mircea cel Batran ia sub autoritatea sa Dobrogea pe care o uneste cu Tara Romaneasca. Prin Tratatul de la Lublin din 1390 Mircea cel Batran isi adauga titlul de despot al tarilor lui Dobrota si domn al Silistrei.
concluzii : Formarea statelor medievale romnanesti reprezinta rezultatul unui proces istoric indelungat realizat in conditii interne si externe favorabile. In Transilvania si Dobrogea procesul a fost stopat prin cucerirea Transilvaniei de catre maghiari si a Dobrogei de otomani.