Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Multe substante chimice au fost folosite contra unor daunatori din agricultura inca din cele mai vechi timpuri, unele dintre ele fiind produse naturale (sulf, piretru, etc.). Ulterior, necesarul in continua crestere de astfel de produse a condus la dezvoltarea unei industrii de sinteza, care produce o gama extrem de variata de substante denumite generic pesticide. Termenul de pesticide a fost preluat din limba engleza, in care are sensul de antidaunator, pest insemnand insecta daunatoare. Pesticidele sunt produse chimice (exceptand medicamentele) folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si a produselor agricole stocate, precum si pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului si animalelor. Daunatorii includ microbi, plante sau animale care concureaza cu omul pentru hrana, distrug proprietatea, difuzeaza boli sau reprezinta o calamitate. Ingredientele biologic active continute de acestea sunt, in general, substante toxice cu potential de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice si pentru om. Din aceste motive, producerea, ambalarea, depozitarea, transportul si utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege. Clasificarea pesticidelor se face dupa mai multe criterii: originea lor, actiunea antidaunatoare, forma fizica de prezentare, structura chimica etc. Astfel, unele din ele sunt de origine minerala (de exemplu saruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) si altele sunt de origine vegetala (nicotina, veratrum, stricnina). Majoritatea sunt insa produsi organici de sinteza (esteri organofosforici, derivati organohalogenati, nitroderivati aromatici, derivati carbamici, compusi fenolici si compusi organometalici). In functie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupeaza in:
grupa I extrem de toxice, fiind marcate cu etichete rosii; grupa II puternic toxice, marcate cu etichete verzi; grupa III moderat toxice, marcate cu etichete de culoare albastra;
Masurile de protectie aflate in vigoare prevad ca numai pesticidele din grupa III si IV se pot distribui persoanelor fizice in scopuri agricole. Pesticidele din grupa I si II sunt utilizate numai de catre personal specializat. In functie de destinatia pesticidelor, acestea pot fi impartite in urmatoarele grupe (Lorentz Jntschi Microbiologie, toxicologie si studii fitosanitare):
zoocide pentru combaterea daunatorilor animali insecticide: combaterea insectelor; rodenticide/raticide: combaterea rozatoarelor; moluscocide: combaterea molustelor; nematocide: combaterea nematozilor; larvicide: combaterea larvelor; aficide: combaterea afidelor; acaricide: combaterea acarienilor; ovicide: distrugerea oualor de insecte si acarieni; fungicide si fungistatice, bactericide si virocide: combaterea ciupercilor si ciupercostaticelor;
erbicidele: combaterea buruienilor; algicide: distrugerea algelor; regulatori de crestere: mijloace care inhiba sau stimuleaza procese de crestere la plante: defoliante: mijloace de defoliere a plantelor; desicante: mijloace de uscare a plantelor inainte de recoltare; deflorante: mijloace de inlaturare a cantitatii excesive de flori; atractante: mijloace de ademenit; repelente: mijloace pentru respingere.
actiune toxica prin ingestie actiune toxica pe cale respiratorie actiune toxica prin contact
Pesticidele sunt aplicate sub diferite forme: prafuri, pulberi, granule, capsule, solutii, suspensii, aerosoli, spume, gaze, vapori, paste, iar forma de utilizare este dictata de particularitatile daunatorului combatut, considerentele tehnice si economice ale aplicarii preparatului. In contextul dezvoltarii durabile Statele Europene au dezvoltat noi strategii ce privesc utilizarea pesticidelor si anume: aplicarea insecticidelor organice; retragerea unor anumite pesticide de pe piata; utilizarea unor substante alternative; utilizarea altor metode mai putin poluante decat folosirea pesticidelor; interzicerea unor anumite substante care sunt folosite la crearea pesticidelor; condiii mai stricte n utilizarea pesticidelor;
utilizeaza numai pentru combaterea daunatorilor la plante. Se comercializeaza sub forma de concentrate emulsionabile, cu 20 sau 40% nicotina sau sub forma de solutii cu 40% sulfat de nicotina. Anabazina este alcaloidul produs de planta Anabasis aphylla. Se utilizeaza solutii apoase de sulfat de anabazina pentru combaterea unor daunatori ai plantelor. Rotenona este un alcaloid cu actiune toxica (prin contact si prin ingestie) asupra insectelor si a acarienilor, extras din diferite plante exotice (Derris eliptica etc). Nefiind toxic pentru plante se foloseste la combaterea daunatorilor. Piretrinele sunt insecticide extrase din florile unor crizanteme exotice din genul Chrysanthemum. Actioneaza asupra artropodelor, avnd efect rapid, de soc, dar cu durata scurta (de actiune) deoarece n contact cu lumina si aerul se descompun treptat. Nu sunt toxice pentru plante, animale si om, motiv pentru care se folosesc, sub forma de pulberi, concentrate emulsionabile, solutii n combaterea artropodelor. Mai nou s-au obtinut si produse noi de sinteza, derivate din piretrine, cu o stabilitate mai mare si o remanenta mai buna.
2-Aminobutane (aka secbutylamine) 2-Benzyl-4-chlorophenol 4-CPA (4chlorophenoxyaceticacid = PCPA) 4-t-Pentylphenol Acifluorfen Aldimorph Alkyltrimethyl ammonium chloride Alkyltrimethylbenzyl ammonium chloride Allethrin Alloxydim Allyl alcohol Ametryn Ampropylofos Ancymidol Anilazine Anthracene oil Azaconazole Azamethiphos Aziprotryne Barban Barium fluosilicate Barium polysulphide Benazolin Bendiocarb Benfuresate Benodanil Bensulide Bensultap Bentaluron Benzalkonium chloride Benzoximate Benzoylprop Benzthiazuron Bioallethrin Bioresmethrin Bitumen Brandol (hydroxynonyl-2,6dinitrobenzene) Bromacil Bromocyclen Bromofenoxim
Dioxathion Diphenamid (aka difenamide) Disodium octaborate tetrahydrate Disulfoton Ditalimfos Drazoxolon Endothal EPTC (ethyl dipropylthiocarbamate) Etacelasil Ethidimuron (aka sulfodiazol ) Ethiofencarb Ethion (aka diethion) Ethirimol Ethoate-methyl Etrimfos Fenaminosulf Fenazaflor Fenfuram Fenoprop Fenothiocarb Fenoxaprop Fenpiclonil Fenpropathrin Fenridazon Fenson (aka fenizon) Fenthiosulf Fenuron Flamprop Fluazifop Flubenzimine Flucycloxuron Flucythrinate Flumequine Flumethralin Fluorodifen Fluoroglycofene Flupoxam Fluridone Fomesafen Fonofos Formothion Fosamine Fosthietan Furalaxyl
Octhilinone Ofurace Omethoate Orbencarb Oxadixyl Oxine-copper Oxycarboxin OxytetracyclineParaformaldehyde p-Chloronitrobenzene Pebulate Pentachlorophenol Pentanochlor Perfluidone Phenols Phenothrin Phenthoate Phorate Phosametine Phosphamidon Pirimiphos-ethyl Potassium silicate Profenofos Promecarb Prometryne Propazine Propetamphos Propoxur Propyl-3-t-butylphenoxyacetate Prothiocarb Prothiofos Prothoate Pyraclofos Pyrazoxyfen Pyridafenthion Pyrifenox Pyroquilone Quinalphos Quizalofop Resmethrin Rock powder Secbumeton Seconal (aka 5-allyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid) Sethoxydim Siduron
Bromophos Bromophos-ethyl Bromopropylate Bronopol Butachlor Butocarboxim Butoxycarboxim Butylate Calcium carbonate (aka chalk) Calcium hydroxide (aka slake lime) Calcium oxide (quick lime) Carbon disulfide Carbophenothion Cartap Cetrimide Chinomethionat (aka quinomethionate) Chlomethoxyfen Chloral-bis-acylal Chloral-semi-acetal Chloramben Chlorbromuron Chlorbufam Chloretazate Chlorfenprop Chlorfenson (aka chlorfenizon) Chlorfenvinphos Chlorfluazuron Chlormephos Chlorobenzilate Chloropropylate Chloroxuron Chlorphonium chloride Chlorthiamid Chlorthiophos Cufraneb Cyanazine Cycloate Cycluron Cyprofuram DADZ (zincdimethylditiocarbamate) Dalapon delta-endotoxin of Bacillus
Furathiocarb Furconazole Furfural Furmecyclox Gentian violet Halfenprox (aka brofenprox) Haloxyfop Heptenophos Hexachlorophene Hexazinone Hydramethylnon Hydroxy-MCPA Hydroxyphenyl-salicylamide Imazapyr Imazethabenz Iminoctadine Iodofenphos Isazofos Isocarbamide Isofenphos Isolan Isopropalin Isoprothiolane Isoxathion Karbutilate Kinoprene Mancopper Mecarbam Mefenacet Mephospholan Mepronil Merphos (aka tributylphosphorotrithioite) Methacrifos Methazole Methfuroxam Methoprene Methoprothryne Methoxychlor Methylenebisthiocyanate Methylisothiocyanate Methylnaphthylacetamide Methylnaphthylacetic acid Metobromuron Metolachlor Metoxuron
Silicates Silver nitrate Sodium arsenite Sodium diacetoneketogulonate Sodium dichlorophenate Sodium dimethyldithiocarbamate Sodium dioctyl sulfosuccinate Sodium fluosilicate Sodium monochloroacetate Sodium pentaborate Sodium p-t-amylphenate Sodium silicate Sodium silver thiosulphate Sodium tetrathiocarbamate Sodium thiocyanate Sulfotep Sulprofos Tar acids TCA TCMTB Tebutam (aka butam) Tebuthiuron Temephos Terbacil Terbufos Terbumeton Terbutryn Tetrachlorvinphos Tetradifon Tetramethrin Tetrasul Thiazafluron Thiazopyr Thiocyclam Thiofanox Thiometon Thionazin Thiophanate Tiocarbazil Tolylphtalam Tralomethrin Triapenthenol Triazbutyl Triazophos Tribufos (s,s,s-tributylphosphorotrithioate)
Dorim ca pe problematicile ce se discut la Bruxelles, Romnia s-i definitiveze poziia n timp util, astfel nct, atunci cnd va fi stat membru cu drepturi depline, s poat conta n procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar i ne propunem ca aceste poziii ale Romniei s fie stabilite n strns dialog cu reprezentanii industriei productoare de pesticide, a afirmat Leonard Orban, secretar de stat n Ministerul Integrrii Europene.
Prin implementarea noii legislaii n acest domeniu, Comisia European dorete s reduc riscul asupra populaiei i mediului din cauza folosirii de pesticide, s nlocuiasc substanele cu risc sporit de toxicitate cu altele mai puin toxice, mai sigure. De asemenea, se urmrete reducerea sau eliminarea folosirii pesticidelor i ncurajarea agriculturii ecologice. Substanele
care nu sunt permise n UE i cele care pot fi nlocuite cu substane cu efect echivalent, dar mai puin duntoare pentru sntate i mediu, vor fi scoase de pe pia. Se va ncuraja controlul, monitorizarea si cercetarea n domeniul pesticidelor, evaluarea comparativ pentru nlocuirea unor substane periculoase. n plus, se vor organiza campanii de popularizare si instruire a utilizatorilor si distribuitorilor de pesticide privind controlul si manipularea acestora. O alt msur prevzut n propunerea Comisiei Europene se refer la interzicerea aplicrii aeriene a pesticidelor. Regimul de utilizare a produselor in protectia plantelor va fi deasemeni unul strict. Utilizarea produselor in protectia plantelor este reglementata in Romania prin lege. Introducerea pe piata se face numai dupa omologarea de catre Comisia Interministeriala de Omologare a Produselor de uz Fitosanitar. Pentru fiecare produs fitosanitar nou trebuie sa se obtina: avizul de pilotare; avizul de fabricatie; avizul de mediu; avizul sanitar; raportul biologic asupra eficacitatii; buletinul de analiza fizico-chimica
Pentru o substanta activa noua, neinregistrata in Romania, este obligatorie efectuarea a cel putin 2 ani de teste de eficacitate biologica. Obtinerea avizelor de mai sus, certifica eficacitatea produsului si evalueaza riscurile pentru mediu si pentru sanatatea omului. Stocurile de pesticide expirate se inregistreaza la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si se distrug, pe cheltuiala celui care le detine, prin incinerare in instalatii speciale, autorizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Descarcarea din gestiune se face pe baza procesului verbal de primire a pesticidelor expirate la unitatea care detine incineratorul autorizat si a facturii de prestare de servicii de incinerare. Eliminarea stocurilor de produsi chimici periculosi este necesar sa se realizeze cu ajutorul tuturor celor implicati si/sau afectati, inclusiv a comunitatilor locale. Deasemenea au fost implementate anumite masuri de restrictie a utilizarii pesticidelor. Parlamentul European a adoptat, n a doua lectur, compromisul la care s-a ajuns, la 17 decembrie 2008, cu Consiliul asupra dou rapoarte elaborate de Hiltrud Breyer (Grupul verzilor,
Germania) i Christa Klass (PPE-DE, Germania). Acest pachet legislativ const din regulamentul privind comercializarea produselor fitosanitare, respectiv directiva privind utilizarea durabil a pesticidelor. Regulamentul privind comercializarea produselor fitosanitare, raportor Hiltrud Breyer (Grupul Verzilor, Germania)
Realizarea unei liste a substanelor active (substanele chimice din pesticide) la nivel UE. Ulterior pesticidele ar urma s fie autorizate la nivel naional, avnd la baz lista european;
Anumite chimicale toxice, i anume acelea care sunt mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducie i substane neurotoxice, imunotoxice sau cu posibile efecte care perturb sistemul endocrin vor fi vor fi interzise n afara cazului n care efectul lor este fi neglijabil;
Produsele fitosanitare coninnd substane susceptibile de nlocuire vor fi evaluate n mod comparativ. Deputaii europeni au solicitat o perioad de nlocuire de trei ani n loc de cinci;
n viitor trebuie garantat faptul c nu exist efecte acute sau cronice inacceptabile, letale asupra albinelor; Statele membre vor putea autoriza pesticidele la nivel naional sau prin recunoaterea mutual. UE va fi divizat n trei zone - nord, centru (include si Romnia) i sud - n cadrul crora va exista recunoaterea mutual obligatorie. n urma presiunii exercitate de deputaii europeni, statele membre vor putea interzice anumite produse datorit unor condiii specifice.
Directiva privind utilizarea durabil a pesticidelor, raportor Christa Klass (PPE-DE, Germania)
Pentru a facilita punerea n aplicare a directivei, statele membre ar trebui s utilizeze planuri naionale de aciune, menite s stabileasc obiective cantitative, inte, msuri i calendare n vederea reducerii utilizrii pesticidelor i a riscurilor asupra sntii umane;
Avnd n vedere c pulverizarea aerian a pesticidelor poate avea efecte extrem de duntoare asupra sntii umane i asupra mediului, n special din cauza devierii pulverizrii, aceasta ar trebui interzis n general, derogrile fiind posibile doar atunci cnd aceast metod prezint avantaje evidente n ceea ce privete efectele reduse asupra sntii umane i asupra mediului, n raport cu alte metode de pulverizare, sau atunci cnd nu exist soluii alternative viabile.
Cmpurile din apropierea cursurilor de ap se amenajeaz zone de protecie n interiorul crora se interzice utilizarea sau depozitarea pesticidelor, n special pentru a proteja zonele de captare a apei potabile stabilite. Dimensiunile zonelor de protecie sunt definite n funcie de riscurile de poluare i de caracteristicile agricole i climatice ale zonelor respective. statele membre trebuie s utilizeze de preferin pesticide care nu sunt clasificate ca periculoase pentru mediul i cele mai eficiente tehnici de aplicare, precum utilizarea unui echipament de aplicare a pesticidelor cu deviere mic.
n locuri precum parcurile publice, terenurile de sport i de recreere, incintele colare i terenurile de joac pentru copii i n vecintatea unitilor de ngrijire medical (clinici, spitale, centre de reabilitare, staiuni de tratament i aziluri), riscul de expunere a populaiei la pesticide este ridicat. Prin urmare, utilizarea pesticidelor n aceste zone ar trebui s fie interzis.
Ordin nr. 334/27.03.2008 prin care se aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea Comisiei de Avizare a produselor pentru protectia plantelor, precum si procedura de emitere a avizului de mediu Ordin nr. 116 din 17 februarie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor Ordin nr. 134 din 27 februarie 2006 privind aprobarea Procedurii nationale de omologare a produselor de protectie a plantelor care contin substante active notificate si pentru care nu s-a luat inca o decizie de includere in lista cu substante active autorizate in Uniunea Europeana Ordonanta de Urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului.
Agravarea calitatii vietii pe termen lung este reprezentata, din perspectiva managementului integrat, printr-o bucla de feed-back cu actiune negativa raportat la sistemul "agricultura - mediu - economie". Aceasta bucla vizeaza, printre altele si deciziile factorului antropic, ca element reglator al agroecosistemului, masurile de cautare concreta a solutiilor privind combaterea agentilor daunatori biotici (daunatori economic, nu ecologic). Pe aceasta directie, renuntarea la pesticidele toxice si persistente reprezinta o varianta salutara n noile strategii sub aspect biomedical si ecologic. Rezistenta opozantilor este considerabila ntruct pe termen scurt apar serioase repercusiuni economice n sectorul de sinteza al pesticidelor. Lupta dintre interesele contrare ale monopolurilor si cele ale protejarii mediului a dus n final la cstigul punctului de vedere realist, conform caruia pesticidele n noua strategie sunt cele care au o actiune toxica ridicata, dar de scurta durata, cele care sunt selective, iar prezenta lor n mediu este foarte redusa. n ultimii ani a luat avnt idea combaterii biologice si realizarea biopesticidelor. Strategia de combatere a poluarii mediului n agroecosisteme este conforma cu ultimele realizari tehnice si stiintifice n acest domeniu. O iesire din criza ecologica provocata de utilizarea nerationala a ngrasamintelor, dar mai ales a pesticidelor organoclorice, poate sa ne ofere strategiile agriculturii sustenabil 212w2212c e. n contextul de fata ne referim la utilizarea celei de a treia generatii de pesticide, precum si la metodele si mijloacele biologice si biotehnice utilizate pentru eliminarea sau micsorarea unor dezechilibre aparute ntre mediu si domeniile economice amintite.
Fara a intra n detalii, amintim ca modul de combatere a bolilor si daunatorilor se face prin 3 cai importante: (a) - preventiv; (b) - curativ (pe directie: manuala, mecanica, chimica si integrata); si (c) - eradicativ. Strategiile de protectia mediului se pliaza de fapt acestor cai mentionate. n ecosistemele agricole aplicarea metodelor de combatere a daunatorilor a reprezentat o actiune permanenta deoarece diminuarea recoltei potentiale poate ajunge n medie pna la 35 %. Este vorba despre pierderile provocate de daunatorii animali (insecte si rozatoare) de pna spre 15 %, pierderile cauzate de boli (ciuperci, bacterii, viroze) de circa 10 % si diminuari datorate buruienilor tot de aproximativ 10 %. Strategic vorbind, utilizarea celei de a treia generatii de pesticide NU determina retragerea completa din uz a pesticidelor din generatia precedenta, mai ales n zonele unde se aplica o agricultura intensiva, de mare productivitate. Dar practic se vor restrnge treptat aplicatiile de pesticide pa baza de substante cu toxicitate ridicata, dar degradabile sau cu biodegrabilitate rapida, persistenta redusa n mediu si o scazuta (sau chiar nula) amplificare biologica n lanturile trofice ale agroecosistemelor si a ecosistemelor naturale. Gasindu-ne n plina revolutie biologico-informationala, strategiile privind protectia mediului n ecosistemele agricole vor accelera metodologiile legate de utilizarea metodelor biologice, inclusiv prin aportul ingineriei genetice, precum si a mijloacelor biotehnice integrate de rezolvare a problemelor economice. Noua Politica Agricola Comuna adoptata la nivelul continentului nostru, bazndu-se pe principiul calitatii, recomanda pe diferite cai introducerea n practica a tuturor mijloacelor mentionate, asa nct agricultura secolului XXI sa reduca simtitor poluarea prin pesticide. n acest fel se nsanatosesc lanturile trofice, mai ales la nivelul animalelor de ferma si la cel al beneficiarului final (omul). Noile strategii privind protectia mediului vor contribui de fapt la redresarea pe cale biologica a mediului nconjurator si la cresterea calitatii vietii umane.