Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Bucuresti 2012
CUPRINS
1. DATE GENERALE o o 2. o o o o o 3. o o 4. 5. 6. 7. Denumirea / numele solicitantului Scurt istoric
DESCRIERE PROIECT Denumirea investitiei Elaboratorul proiectului Descriere proiect Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei Piata de aprovizionare / desfacere
DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI Zona si amplasamentul investitiei Caracteristici tehnice si functionale
DURATA DE REALIZARE SI PRINCIPALELE ETAPE COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI FINANTAREA INVESTITIEI DATE PRIVIND FORTA DE MUNCA o o Personal Estimari privind forta de munca
CONCLUZII
ANEXA B
BIBLIOGRAFIE
1. Date generale
o Denumirea investitiei: Pastravarie o Solicitant: Pensiunea Irina o Elaborator: SC VILA HOUSE SRL BUCURESTI o Proiect nr. 240/2012 o Faza: STUDIU DE FEZABILITATE o Amplasamentul: Sat Mara, Comuna Desesti, judetul Baia Mare o Tema: construirea unei pastravarii o DESCRIERE PROIECT: Tema de proiectare: beneficiarul doreste amenajarea unei pastravarii in incinta pensiunii, pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti precum si cresterea veniturilor afaceri si dezvoltarea acesteia. Stare actual - Amplasamentul ales pentru dezvoltarea unei pastravarii este un loc deosebit, o zona renumita in intreaga lume pentru frumusetea sa, cu un potential piscicol important, care poate devein productive si capata chiar personalitate prin investitii minore. Terenul, pe care se propune amplasarea pastravariei, este situat in satul Mara, primul sat din Valea Marei, si va fi servit de DN 18 Baia Mare Sighetul Marmatiei, aflandu-se pe partea dreapta a drumului in directia de mers spre Sighetul Marmatiei. Terenul se afla in proprietatea Primariei Municipiului Baia Mare. o Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investiei: Infiintarea unei pastravarii este necesara si oportuna din urmatoarele considerente: -in Romania, productia interna de pastraveste departe de a asigura necesarul de consum pe piata locala, cele mai mari cantitati fiind importate de pe pietele externe. Consumul de pastrav din tara noastra s-a dublat in ultimii ani, ajungand la 4500 tone/an, recolta anuala fiind de cca 2000 tone/an; -practicata initial la scara mica, si cu un minim de investitii, ferma poate produce cantitati mari de peste cu o valoare economica ridicata intr-un interval de timp relative scurt, in functie de dimensiunea fermei; -un astfel de proiect poate beneficia de o cofinantare de 60% de la bugetul de stat si din fonduri europene;
-distana mic a terenului unde se doreste amplasarea pastravariei fa de localiti urbane, care va da posibilitatea gasirii unei piae de desfacere n orae, fr cheltuieli mari de transport, precum i de a aveaclieni chiar la poarta pstrvriei. o Oportunitatea investitiei: - obiectiv principal al businessului este atragerea turistilor intr-un numar cat mai mare, printr-o modalitate inedita: infiintare pastravarie de dimensiuni reduse in apropierea pensiunii, actiuni ce pot fi demarcate si intretinute contra unor costuri minime. Am ales aceasta zona deoarece are un potential turistic ridicat si totodata este un mediu favorabil cresterii pestilor datorita conditiilor geografice si climatice ale regiunii. Fiind zona de munte, avand apa langa noi si beneficiind de toate conditiile naturale pentru cresterea pestilor, am ales sa investim intr-o afacere de familie. Pastravaria este functional din aprile si pana in noiembrie. Atunci cand cade prima zapada si temperaturile coboara sub zero grade, suntem nevoiti sa o inchidem. Punctul de atractie al businessului: In pastravarie, turistul isi poate prinde singur viitoarea cina! o Piata de aprovizionare / desfacere: Acest subcapitol urmareste stabilirea strategiei de piata, cum patrundem si cui ne adresam mai exact. Pastravaria va avea ca activitate principala producerea pastravarului de consum, avand o capacitate proiectata de 15 tone de pastrav de consum din specia curcubeu. Avand in vedere faptul ca amplasamentul pastravariei este situat intr-o zona in curs de dezvoltare, valorificarea pastravului de consum, se va face in proportie de 80% en gros si 20% pe plan local. Greutatea medie la care se va valorifica pastravul de consum este 250 g pe bucata. Astfel pentru strategia de distributie care vizeaza aprovizionarea si desfacerea am ales sa lucram in parteneriar cu liderii din domeniul acvaculturii si pisciculturii. Pentru aceasta vom incheia contracte de colaborare pe termen de 1 an cu posibillitate de prelungire sau renegociere, cu firme precum: - NOVARA INVEST S.R.L. care va fi furnizorul principal de echipamente si utilaje destinate in exclusivitate uzului in pastravarie -PASTRAVARIA LOSTRITA, Blidari, Maramures cu care vom colabora pentru aprovizionarea cu puieti de pastrav
- HENDRIX SPA Mozeccane Italia cel mai renumit producator de furaje de pastrav, parte a concernului multinational NUTRECO care va fi furnizorul principal de furaje. De asemenea se va incheia si un contract de colaborare cu aceeasi unitate pentru prestare servicii de know-how in domeniile managementului furajarii - CLINICA VETERINAR CLINVET-SERV S.R.L. din Baia Mare cu care se va incheia contract de colaborare pentru prestare servicii si asistenta sanitar-veterinara. - S.C. ELECTRICA TRANSILVANIA NORD contract de colaborare servicii energetic -S.C. DRUSAL S.A. firma de salubritate din Baia Mare In continuare am realizat o scurta analiza a potentialilor furnizori, prezentata in tabelul 1.1, precum si o scurta trecere in revista a potentialilor client, prezentata in tabelul1.2. Tabelul 1.1. Furnizori potentiali ai pastravariei
Sursa: CONTINUTUL CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVATI (DOCUMENT A.P.D.R.P.)
Una dintre cele mai mari atractii ar putea-o constitui libertatea oferita turistilor de a-si alege singuri ceea ce doresc sa serveasca la cina. In acest sens, oricine poate sa pescuiasca in
pastravarie cantitatea de peste dorita, care ulterior ii va fi preparata de catre bucatarii nostri. In acest fel, turistii au parte nu doar de o masa regala, ci si posibilitatea de o alege. Pescuitul pastravilor se face gratuit, cu unelte pe care le punem noi la dispozitie. Ceea ce au de platit este costul cinei si atat.
Sursa: CONTINUTUL CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVATI (DOCUMENT A.P.D.R.P.)
Zona rea seismic - Din punct de vedere tectonic, amplasamentul studiat este ncadrat n zona de macroseismicitate I=72pescara MSK (unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani), conform SR 11100/1-93 2.Dup normativul P 100-1/2006, amplasamentul se afl situate n zona caracterizat prin valori de vrf ale acceleratiei terenului, pentru proiectare ag = 0,12g, iar din punct de vedere al perioadelor de control (colH), amplasamentul este caracterizat prin Tc= 0.7 sec. Din punct de vedere geomorfologic, zona studiata se caracterizeaza printr-un relief cu pante reduse, ce nu poate favoriza desfasurarea unor procese geomorfologice rapide (alunecari de teren, eroziuneaccelerata). Amplasamentul se aflas situate pe un teren relative stabil si fara eroziune actual amarcanta. Caracteristicile principale ale constructiei - propunerea consta in impartirea terenului, cu suprafata totala de 900 mp, in urmatoarele areale principale: - 4 bazine,cu lungimea de 30 m, limea de 2 m i cu adncimea medie de 1,65 m, avnd un volum total de 99 m3, in fieca reputandu-se crete 2500 kg de pstrv, cu greutatea de 260-300 grame/bucat. debitul minim pe bazin, necesar pentru mprosptarea apei o dat la o or, este de 99 m3/h, adic 27,5 l/s. debitul maxim necesar, ncazul n care exista 2500 kg de pstrv cu greutatea de 260300 grame si o temperatur a apei de 18 grade C, va fi de 208 m3/h, adic 58 litri/s. Astfel, debitul maxim necesarpentru 12 tone de pstrvva fi de 232 l/s. - spaii de producie- in planul pstrvriei va fi prevazuta o suprafade 165 mp pentru a construi o cldire cu demisol, parter i cu etaj. La demisol se va amenaja depozitul de hrani, peviitor, spaii pentru prelucrarea petelui (eviscerare i ambalare). La parter va fi locuina de serviciu, iar la etaj, eventual i la mansard, se pot amenajaspaii de cazare. - punct de desfacere a mrfii- vaavea o suprafata de 100 mp; de maxim necessitate este delimitarea unei zone pentru vnzarea pstrvului, ncondiiile n care accesul vizitatorilor n pstrvrie este interzis din motive sanitar-veterinare. Acest spaiu este prevzut cu dou intrri: una din incinta pstrvriei, a doua pentru aprovizionarea bazinului cu pstrvul ajuns la greutatea de valorificare, i o a treia intrare dinspre exterior, pentru accesul cumprtorilor. -spaiile de dezinfectare vor avea 30 mp; fiecare intrare trebuies fie asigurat cu tergtoare mbibate cu dezinfectant. Ustensilele folosite la manipularea pstrvului n bazinul de vnzare
nu se utilizeaz i n pstrvrie, acolo fiind necesare alte instrumente. Intrarea autovehiculelor pentru aprovizionare sau pentru livrare se face printr-o zona care va fi prevzuta cu un canal de dezinfecie ce va avea o lime minim, egal cu circumferina unei roi de camion. -Alte echipamente si dotari necesare: hranitori automate pentru cele 4 bazine 4 aeratoare Plase de piscicultura echipamente pentru acvacultura, piscicultura (aeratoare apa, hidrobioane - bazine piscicole, incubatoare icre, haine piscicole, pompe, hranitoare mecanice, filtre apa, filtre nisip etc) cuve pentru pastravarii (ex: cuva cu fund conic) troci de peste
unelte de pescuit furaje pentru peste asistenta sanitar-veterinara si know-how in domeniile managementului furajarii, imbunatatirii oxigenarii apei si asimilarii hranei, folosirea unui furaj adecvat conditiilor particulare a fiecarei ferme piscicole Corpuri de iluminat deasupra bazinelor, Acestea au dublu rol vor atrage pe timp de noapte insectele, pe care pastravii le vor prinde in salturi si vor oferi astfel un spectacol nocturn foarte atractiv pentru vizitatori. Turbine electrica - Sursa de energie. Daca la evacuare apa din pastravarie va avea un debit si o viteza suficient de mari, se poate instala o turbina pentru producerea energiei electrice, ceea ce ar contribui masiv la reducerea cheltuielilor. Astfel s-a realizat un calcul informative asupra costurilor aferente procurarii utilajelor si echipamentelor necesare pentru demararea afacerii, dupa cum urmeaza in tabelul 2.1. Table 2.1 Costuri echipamente si utilaje1 Nr. crt Denumire/tip echipament Nr. Buc Valoare fara TVA TVA -euroeuroTotal cu TVA -euro-
1 2 4 6
euro/buc 58 euro/buc 145 euro/buc 382 Euro/buc (mediu) 32 euro/buc 48 euro/buc 135 euro/buc 2480 euro/buc
11 13 14
6 3
15 16
Unelte de pescuit: Clesti, foarfece, cutii, degorjoare, pensete, cascatoare, burghii, crosete, plioare (suporturi monturi), cantare, suporti bte, lasete, mulinete, fire de musca, vergi (undite) si altele Plasa piscicultura 1/bazin =5 Masuratoare oxigen, sare, 5 temperatura apei etc.
450euro/buc 562,5 euro/buc 390 487,5 euro/buc. euro/buc 600 euro 750 euro
Situatia utilitatilor existente - In zona exista o retea de alimentare cu apa, precum si alimentare cu energie electrica. Pe terenul studiat nu exista retele de gaze natural si canalizare, acestea urmand sa fie construite odata cu ridicarea pensiunii si a pastravariei.
+ ANEXA B
5. Finantarea investitiei
Finantarea investitiei Sprijinul si asistenta financiara acordat de statul roman pentru dezvoltarea proiectelor in domeniul piscicol este asigurata prin urmatoarele: -Programul Operational pentru Pescuit (POP) prin care se aloca 307 milioane de euro reprezentand fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeneana (230 milioane de euro), la care se adauga contributia Guvernului Romaniei de 77 de milioane de euro pentru proiecte de investitii in piscicultura si pescuit. -Investitiile in piscicultura: Masura 2.1 Investitii productive in piscicultura vor putea beneficia de 8,8 milioane de euro pentru proiecte destinate sa diversifice productia, sa implementeze metode cu efecte pozitive asupra mediului, sa sustina activitatile de piscicultura traditionala si sa imbunatateasca conditiile de munca. -Fonduri nerambursabile de 140 de milioane de euro pentru investitii in ferme piscicole (pastravarie) si procesare de peste. Conform calculelor efectuate in capitolul anterior (Anexa B), finantarea publica va fi de __%, dupa cum sunt prezentate datele in tabelul 5.1. Tabel 5.1. Calcul finantare publica Curs Euro/leu 4,4265 Din data de 12.05.2012 Procent finantare publica = 60 % Cheltuieli eligibile EURO Ajutor public nerambursabil Cofinantare private din care: -autofinantare -imputernicire TOTAL PROIECT
TOTAL EURO
42.000
Sursa: CONTINUTUL CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVATI (DOCUMENT A.P.D.R.P.)
CONCLUZII
Investitia propus urmareste valorificarea potenialului zonei si va aduce modificri permanente n aria de implementare prin urmtoarele aspecte: - suprafaa de habitat acoperit de pstrvrie va fi transformat, n consecin va exista o pierdere minim de habitat. - exist posibilitatea de apariie a speciilor vegetale invazive. Acest aspect trebuie monitorizat i n cazul n care exist posibilitatea apariiei, intervenit. - debitul prului va fi redus semnificativ pe distana de maxim 400 de metri. Totui, prezena msurilor menionate n prezentul studiu vareduce impactul acestui aspect. - implementarea msurilor de reducere a impactului (bypass, habitate de reproducere pentru amfibieni, filtru biologic/mlatin, gard mpotriva carnivorelor mari, interdicie de construcie n viitor) este necesar pentru pstrarea echilibrului ecologic n zon. Cu toate acestea, aceast nvestiie nu va amenina integritatea sitului deoarece investiia este punctiform, localizat i nu are influene asupra habitatelor din jur (nu exist poluare sonor, emisii etc.) Astfel, se urmareste crearea unui spatiu de recreere intr-un cadru intim si familiar unde sunt asteptati atat turistii romani cat si straini.