Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Master Psihologia Muncii si Transporturi

ANALIZA ACCIDENTULUI LA LOCUL DE MUNCA

Masterand: ............ Anul II

Bucuresti 2012,

ACCIDENTELE DE MUNCA

Definitie
Accidentul reprezinta o ntamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe ori imprevizibil si care ntrerupe n mod neprevazut mersul normal al unei activitati. n cazul accidentelor de munca ntamplarea neprevazuta apare n circumstantele unui proces de munca si implica n mod obligatoriu prezenta omului n calitate de executant al unei actiuni. Amintim ca legislatia romaneasca defineste accidentul de munca ca fiind vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului n baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces. 1.1. Accidentele de munca - o fatalitate Aparent, accidentele de munca reprezinta o fatalitate, o decizie a hazardului sau un joc tragic al sortii. n realitate nsa, la o analiza atenta rezulta ca ele sunt generate de o atitudine necorespunzatoare fata de riscuri, de ncalcari - constiente sau inconstiente - ale unor reglementari sau prescriptii tehnice, n cadrul unui proces de munca. Deci practica demonstreaza ca accidentele, inclusiv accidentele de munca, sunt fenomene naturale. n consecinta se poate analiza un accident ca efect al uneia sau mai multor cauze. Cauzele producerii accidentelor se regasesc n pericole, noxe sau situatii periculoase preexistente n sistemul reprezentat de procesul de munca. Rezulta ca, ntr-un sistem complex cum este procesul de munca, accidentele de munca se produc prin suprapunerea actiunii a cel putin unui element material periculos cu cel putin o eroare umana. Gasirea modalitatilor cele mai eficiente pentru evitarea ntalnirii celor doua categorii este data de munca de prevenire. Identificarea si ierarhizarea, cat mai corecta, a riscurilor profesionale reprezinta "piatra de temelie " n stabilirea unei strategii coerente a prevenirii accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale pe care se bazeaza managementul de securitate si sanatate n munca. Producerea accidentelor de munca se afla ntotdeauna ntr-un raport de dependenta cu cel putin unul din elementele procesului de munca, cea ce a permis sa se faca o clasificare a factorilor de risc profesional n functie de acest criteriu, astfel vom avea: factori de risc generati de factorul uman; factori de risc generati dependente de mijloacele de productie; factori de risc generati de sarcina de munca; factori de risc generati de mediul de munca.

La analiza riscurilor profesionale va trebui sa se aiba n vedere ca ele nu actioneza izolat ci n cadrul unui sistem interconditionat. De aceea riscurile profesionale nu vor fi judecate separat se va tine cont de numarul persoanelor expuse la risc, de perioada de expunere la risc, de gravitatea consecintelor si de probabilitatea de declansare a riscului. n consecinta, la stabilirea masurilor corective, nu se va putea lua n considerare ntotdeauna de corespondenta biunivoca ntre cauza si masura preventiva. Aceasta pentru ca, uneori, pentru eliminarea unui factor de risc sunt necesare mai multe masuri iar n alte situatii este posibil ca o singura masura sa elimine mai multi factori de risc. Daca tinem nsa cont ca producerea unui accident de munca sau a unei mbolnaviri profesionale este posibila la suprapunerea a cel putin unui element material periculos cu cel putin o eroare umana putem mparti masurile corective n doua mari categorii: masuri organizatorice, care vizeaza n special evitarea producerii de erorii umane atat la executant (gesturi, pozitii, metode de lucru, atitudini etc.) cat si n sarcina de munca (omisiuni, suprasolicitari etc.); masuri tehnice, care vizeaza n special echipamentele tehnice (n scopul asigurarii conditiilor minime de securitate) materialele utilizate (urmarind riscurile chimice, de incendiu sau de explozie) precum si conditiile legate de mediul de munca.

1.2. Costul accidentelor Prin tragismul lor, accidentele de munca afecteaza, asa cum s-a mai aratat n primul rand victimele si familiile acestora. Prin suferintele suportate, prin pierderea capacitatii de munca, accidentele de munca sau mbolnavirile profesionale produc puternice traume fizice, psihice si sociale, afectand profund viata de familie. De cele mai multe ori costurile suportate de victimele accidentelor de munca sau mbolnavirilor profesionale nu pot fi evaluate. n egala masura, la producerea unui accident sau a unei mbolnaviri profesionale, trebuiesc luate n consideratie si elementele concrete si indiscutabile ce nu pot da nastere la nici o interpretare. Astfel la analiza costului total se au n vedere doua componente: costul direct, care cuprinde toate cheltuielile legate de serviciul de ambulanta, de spitalizare, de medicamente, de protezari, de reinsertie, de readaptare etc. Costul direct se introduce n cheltuielile de ntreprindere si n ultima instanta sunt suportate de consumatorii care cumpara produsele firmei. Tot n costul direct se introduc amenzile si cota parte din pensia victimei. costul indirect care de cele mai multe ori este greu de evaluat la adevaratele sale dimensiuni.

Costul indirect implica: a) Costurile salariale: - plata concediului medical pe primele zile; - ajutoarele sociale;

- plata orelor necesare cercetarii accidentului; - plata orelor pierdute de salariatii care trebuie sa participe la cercetare n calitate de martori; - timpul pierdut cu angajarea unui nlocuitor; - timpul necesar formarii nlocuitorului; - diverse. b) Costuri materiale: - valoarea materialelor pierdute; - valoarea echipamentelor tehnice deteriorate; costul reparatiilor echipamentelor tehnice.

c) Costul serviciilor n situatia n care se impune apelarea la terti. d) Costuri datorate ntreruperii productiei pe perioada dintre momentul producerii accidentului si momentul reluarii activitatii. e) Costuri diverse (penalizari pentru ntarzieri la livrare, alterarea imaginii firmei n randul clientilor, surclasare de produse, penalizari, amenzi pentru accident). De asemenea, la estimarea costului indirect trebuiesc incluse si unele costuri incalculabile suportate de victima constand n: - pierderi financiare n bugetul familiei datorate: - diminuarii castigului real; - cheltuieli suplimentare legate de spitalizare (vizite, alimentatie suplimentara etc.); - perturbari ale vietii de familie (suspendarea unor lucrari, abandonarea unor proiecte etc.); - modificari n climatul conjugal si mediul social datorate irascibilitatii victimei; - modificari de comportament ale victimei vis vis de munca sau fata de colegi; - dificultati sau imposibilitati de a continua munca. Totodata si la nivelul agentului economic nregistrarea unui accident conduce la o imagine de marca defavorabila, la repercusiuni pe care accidentul le poate avea pentru derularea carierei profesionale a victimei si la deteriorarea raporturilor de munca cea ce conduce direct la o diminuare a productivitatii muncii.

1.3. Analiza accidentelor de munca Analiza accidentelor de munca reprezinta o importanta baza de date necesara pentru orientarea preveniri si motivarii actiunilor ei. Metodele de analiza a accidentelor se pot grupa n trei categorii functie de orientarea rezultatelor sau modul de tratare. Acestea sunt: - tratarea statistica; - tratarea etiologica sau de caz; - tratarea socio-tehnica. a) Tratarea statistica Tratarea statistica a accidentelor de munca sau a mbolnavirilor profesionale se bazeaza pe analiza unui numar cat mai mare de cazuri de la care se extrag caracteristicile comune. Indicii de frecventa, de gravitate etc. analizele factoriale, analiza tipurilor de distributie, permit studierea factorilor comuni. Rezultatele unor astfel de analize permit orientarea actiunilor de prevenire catre directiile prioritare. b) Tratarea etiologica Abordarea etiologica a analizei accidentelor de munca sau a mbolnavirilo Cauzele accidentelor n activitatea de prevenire, principalele metode de analiza a riscurilor profesionale se orienteaza, n majoritatea cazurilor, pe urmatoarele aspecte: - analiza cauzelor; - analiza consecintelor. Accidentele de munca sau a mbolnavirile profesionale sunt considerate fenomene naturale, deci n consecinta se pot explica prin legea efectelor, ele tinand de cauze naturale. n calitatea sa de singur responsabil de securitatea si sanatatea salariatilor sai angajatorul trebuie sa fie cel mai interesat sa cunoasca cauzele reale ale accidentelor de munca sau a mbolnavirilor profesionale (el suportand cea mai mare parte a costului total al accidentelor) pentru ai permite sa aleaga cele mai eficiente cai de prevenire. Cunoasterea cauzelor reale ale accidentelor de munca sau a mbolnavirilor profesionale este deosebit de importanta n cea ce priveste stabilirea masurilor corective pentru evitarea repetarii unor accidente similare. De obicei la originea accidentelor de munca sau a mbolnavirilor profesionale se afla o succesiune de ncalcari, voluntare sau involuntare, a unor norme tehnice sau a unor reglementari organizatorice. Cunoasterea acestei succesiuni permite gasirea locului, cel mai apropiat de origine, unde se poate interveni cel mai eficient pentru eliminarea posibilitatii de producere a unor accidente similare. Data fiind importanta acestei actiuni de cunoastere a legaturii de cauzalitate ntre diversele ncalcari (aflate la originea accidentelor de munca) si accident au fost create mai multe metode de analiza.

A. Analiza accidentului prin metoda arborelui de cauze Metoda a fost pusa la punct n Franta (de INRS) si permite analizarea accidentelor de munca sau a evenimentelor. Este vorba de a analiza la locul de munca a accidentului sau a evenimentului survenit de curand. Prezentarea simplificata a arborelui cauzelor Obiectivele metodei sunt : punerea n evidenta a cauzelor care au produs accidentul de munca sau evenimentul pentru a solutiona neconformitatilor constatate; cercetarea (studiul) factorilor de risc care au aparut n diferite situatii de munca si care pot provoca si alte accidente.

Observatie: Aceasta metoda necesita o pregatire profesionala speciala a persoanei care o aplica pentru a da rezultatul scontat. Trebuie retinut faptul ca accidentele de munca datorate unei singure cauze sunt foarte rare. n mod obisnuit accidentele sunt produse de mai multi factori de risc. Ori asupra acestor factori de risc trebuie intervenit pentru ca accidentul sa nu se mai repete. Este deci necesar ca sa cautam si sa descoperim acesti factori. Dar numai o practica ndelungata n munca poate stabili exact ce trebuie sa faca si ce nu trebuie sa faca salariatul n timp ce-si practica meseria, sa stabileasca informatiile (vizuale, sonore, tactile, etc.) ce-i sunt necesare acestuia n procesul muncii si sa stabileasca activitatile conexe (aprovizionarea cu materie prima, evacuarea deseurilor, ntretinere, etc.) sau incidentele ce pot apare (opriri accidentale ale masinilor, deteriorari de scule, materie prima necorespunzatoare). Organizarea muncii trebuie sa tina cont nsa si de munca repetitiva de lunga durata, ritmuri rapide de desfasurare a muncii, salariu n acord, pierderea primelor n caz de rebuturi, etc. Categoriile de cauze care urmeaza, pot servi drept ghid n cazul unei anchete a unui accident de munca. a) Cauze n legatura cu utilajele si cu produsele: - material inadaptat ca scop utilizarii; - material uzat, ntrebuintat necorespunzator; - material utilizat n conditii neprevazute; - produse periculoase; - produse radioactive; - utilizarea electricitatii. b) Cauze n legatura cu mediul de munca:

- munca la naltime (n constructii, domeniu public, reparatii, aprovizionare, etc.); - munca la adancime (n fose, n transee, santuri, gropi); - zgomot/vibratii (scule, motoare, platforme, vibratoare, etc.); - ambianta (cald, frig, intemperii); - iluminat puternic sau insuficient; - atmosfera poluata de praf sau gaze. c) Cauze n legatura cu organizarea muncii: - programul de lucru (schimb de noapte, ore suplimentare); - ritmul de lucru, urgente; - salariu n acord; - comunicare dificila; d) Cauze n legatura cu individul: - oboseala datorata unei solicitari psihice sau mentale; - mbatranire sau boala; - naveta de durata la serviciu; - griji extraprofesionale; Aceasta lista nu este exhaustiva. Analiza accidentului Se face n patru etape: a) culegerea de date; b) intocmirea arborelui cauzelor; c) alegerea mijloacelor de protectie si formularea actiunilor de prevenire. d) luarea si respectarea deciziilor.

a. Culegerea de date Culegerea de fapte se refera decat la fapte sau evenimente concrete si obiective (vazute, citite, auzite). Acest lucru este esential pentru aplicarea acestei metode de analiza. Pentru aceasta trebuie respectate trei reguli: - sa nu se faca interpretari de date; - sa se iau n consideratie numai datele autentice; - sa se evidentieze un fapt o singura data. Se va acorda atentie urmatoarelor lucruri: - ceea ce nu s-a petrecut ca de obicei, adica ceea ce a fost neobisnuit n eveniment; - ceea ce se petrece permanent n acel loc de munca. Aceste doua lucruri, ce trebuie evidentiate, se studiaza ntr-un cadru de observatie ce descompune procesul de munca n: - executant (ce este, caracterizare, etc.); - sarcina de munca (ceea ce fac); - echipamentele tehnice si materialele pe care le utilizeaza; - mediul de munca n care evolueaza individul. b. ntocmirea arborelui cauzelor Aceasta etapa impune rapiditate. Imediat dupa accident trebuie cules maximul de informatii (observatii, fotografii, declaratii, probe, etc.) despre modul de derulare a evenimentului. Se impune minutiozitate, curiozitate si precizie n vocabular pentru a culege maximum de informatii n aceasta etapa. Scopul metodei consta n stabilirea cronologica a nlantuirii mprejurarilor despre care sau cules informatii n etapa precedenta, fapte ce au condus la producerea accidentului. Realizarea propriu-zisa se va face astfel: - se pleaca de la ultimul fapt produs (accidentare, etc.); - se reface firul evenimentelor. Se pun urmatoarele probleme pentru fiecare fapt: - ce a determinat ca faptul sa se produca? - faptul x, care este precedentul faptului y este singurul care a condus la eveniment?

Analiza accident Prezentarea cazului - Grav accident de munc la Dorohoi ,,Un grav accident de munc s-a produs ieri diminea la Societatea de Servicii Publice Locale Dorohoi. Un brbat de 53 de ani i-a prins mna la presa hidraulic pentru confecionat baloii din peturi, braul fiindu-i strivit de utilaj. Inspectoratul Teritorial de Munc a fost anunat c accidentul s-a produs la ora 11.40. Unul dintre angajai a sunat imediat la Serviciul de Urgen 112, muncitorul accidentat fiind transportat la Spitalul Judeean Mavromati. Muncitorul lucra la utilajul respectiv de un an i cteva luni. Dup acest grav incident care s-ar putea solda cu invaliditatea angajatului, inspectorii de munc din cadrul Compartimentului Securitate i Sntate n Munc au nceput cercetrile pentru a vedea dac salariatul era instruit s lucreze la utilajul respectiv, dac s-a respectat legislaia privind protecie muncii. Accidentatul, Dumitru Vieriu, lucra la Staia de Sortare i Transfer Deeuri. Tot n acest an, la aceeai societate s-a mai nregistrat un accident de munc grav, soldat cu decesul salariatului accidentat. (Doina Marcu). Analiza cauzelor: Cauze n legatura cu utilajele si cu produsele: - aparatura uzata; - material utilizat n conditii neprevazute; b) Cauze n legatura cu mediul de munca: - atmosfera poluata de praf sau gaze; c) Cauze n legatura cu organizarea muncii: - programul de lucru (schimb de noapte, ore suplimentare); - nerespecatrea pauzelor; - comunicare dificila; d) Cauze n legatura cu individul: - oboseala datorata unei solicitari psihice sau mentale; - naveta de durata la serviciu;

La o analiza minutioasa, rezulta nsa ca accidentul s-a putut produce si datorita unor deficiente de pregatire profesionala si de protectie a muncii, fapt ce a condus la minimalizarea de catre victima a factorilor de risc profesional. Acest exemplu de accident evidentiaza o data n plus ca accidentele nu se produc la prima ncalcare de norme (cand de obicei se lucreaza cu mare atentie), tot in acelasi an sa mai inregistrat un alt accident de munca grav, soldat cu decesul salariatului. De asemenea, confirma faptul ca la originea accidentelor se afla mai multe ncalcari de norme ale caror efecte conjugate transforma pericolul potential n accident. Eliminarea uneia dintre cele trei cauze directe ale producerii accidentului exemplificat, ar fi condus la neproducerea lui. n fapt, acesta este rolul muncii de prevenire. Bibliografie: http://legislatiamuncii.manager.ro/a/2384/cele-patru-elemente-care-definesc-un-accident-lalocul-de-munca.html www.ziare.com