Caiet de Sarcini Arhitectura

S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP S.R.L. PROIECT NR. 235 REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR.
216 CAIET DE SARCINI ARHITECTURA
CAIET DE SARCINI
ANTIER: OBIECT: 1. DISPOZITII GENERALE 2. ARHITECTURA 2.1.A. - ZIDARII 2.1.B. PERETI DIN IPSOS - CARTON 2.2.A. HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE 2.2.B. HIDROIZOLATII CU MEMBRANE BITUMINOASE TERMOSUDABILE 2.3. LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE 2.4. - TENCUIELI INTERIOARE 2.5. TAVANE DIN IPSOS CARTON 2.6. - ZUGRAVELI VOPSITORII 2.7. FINISAJE EXTERIOARE LA FATADE CU VOPSITORII TEXTURATE 2.8. - TENCUIELI EXTERIOARE 2.9. - TAMPLARIE DIN LEMN 2.10. - TAMPLARIE METALICA 2.11. - GEAMURI 2.12. PARDOSELI 2.13. SCARI CU FINISAJE OBI}NUITE 2.14. SCARI CU FINISAJE DIN MARMUR~ 2.15. LUCRARI INTERIOARE SI EXTERIOARE DIN MARMURA 2.16. PLACAJE DIN FAIANTA 2.17. CONFEC|II METALICE (BALUSTRADE, GRILE, ETC.) 2.18. INVELITORI 2.19. TROTUARE SI BORDURI 2.20. - ELEMENTE DE PROTECTIAMUNCII SI PSI
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP S.R.L. PROIECT NR. 2 235 REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI ARHITECTURA INTOCMIT, Arhitect Daniela Costachescu
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR SI LUCRARILOR ANEXE Intocmit in conformitate cu prevederile Ministerului Lucrarilor Publice si al Comunicatiilor Directia Generala a Constructiilor 1. CAPITOLUL I 1.1. Dispozitii generale 1.1.1. - Prezentul Caiet de Sarcini este aplicabil tuturor lucrarilor de constructii care se executa pentru administratiile publice, societatile comerciale de stat sau private inclusiv persoanele fizice. 1.1.2. - In cel mult 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare sa nceapa aprovizionarea materialelor necesare lucrarilor, anuntnd n scris, despre aceasta, beneficiarul. 1.1.3. - In termen de maximum 10 zile de la data aprobarii ofertei, beneficiarul va preda antreprizei santierul. Predarea santierului se va face prin proces-verbal ncheiat n patru exemplare, de catre dirigintele santierului mpreuna cu reprezentantul antreprizei. Odata cu predarea santierului, se vor fixa amplasamentele si axele constructiilor n raport cu repere stabile, bine precizate si se vor stabili si reperele de nivel la care se va raporta executarea ntregii constructii. Reperele alese vor fi precise, ct se poate de robuste si bine fixate n teren, pentru a nu fi distruse sau deplasate in timpul lucrarilor. Antrepriza ramne responsabila pentru pastrarea intacta a reperelor si pentru amplasarea constructiilor, conform procesului-verbal de predare a santierului si indicatiilor date, pna la receptia provizorie a lucrarilor. 1.1.4. - In termen de 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare de a nainta beneficiarului, un program de aprovizionari de materiale si de executia lucrarilor n cadrul termenului general de executie prevazut prin contract. Acest program, n forma n care se va aproba de beneficiar, n acord cu antrepriza, devine obligatoriu pentru acesta din urma, care este raspunzatoare de executarea lui si de consecintele ce decurg din nerespectarea lui ntocmai. 1.1.5. - Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie pentru executarea lucrarilor, n conformitate cu proiectele. In afara de verificarea terenului si a proiectului de fundatie, antrepriza este obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele de calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri ntre diferitele piese, sa le semnaleze n scris beneficiarului, pentru a fi corectate din timp. In caz contrariu, antrepriza ramne responsabila de orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de cost,
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP S.R.L. PROIECT NR. 3 235 REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI ARHITECTURA
precum si nereusita lucrarilor, din cauza nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse n sarcina ei. 1.1.6. - Antrepriza este obligata a face toate completarile si punerile la punct ale planurilor ce i-au fost predate la contractare, precum si a ntocmi obiectiunile, conf. Art.5 inclusiv sugestiile ce ar avea de facut, pentru eventualele mbunatatiri ale solutiilor din proiect. 1.1.7. - Toate dispozitiile cuprinse n proiectul verificat si pus la punct (dimensiunile din planuri, etc.) vor fi respectate cu strictete de antrepriza. Nici o modificare a proiectului sau a specificatiilor din antemasuratori, planuri sau programul de lucru, nu va putea fi introdusa de antrepriza, dect n baza unui ordin scris, dat de dirigintele santierului. In caz de modificari importante, sau de unele care ar schimba natura lucrarilor, se va cere si aprobarea beneficiarului. Antrepriza ramne raspunzatoare de orice modificare facuta contrar dispozitiilor de mai sus. 1.1.8. - Beneficiarul si rezerva dreptul de a introduce n timpul executarii lucrarilor, n planuri, antemasuratori sau programul de lucru, modificarile ce le-ar socoti necesare, sa sporeasca sau sa micsoreze cantitatile de lucrari, fara vreo opunere din partea antreprizei, nsa strict in n limitele si conditiunile prevazute de Art.15 din Conditiile generale pentru intreprinderile de lucrari publice si private. Daca modificarile introduse n timpul executiei ar schimba cu totul caracterul lucrarilor contractate, sau ar depasi limitele impuse de Conditiunile generale pentru antreprizele de lucrari, aceste modificari se vor introduce numai dupa o prealabila ntelegere cu antrepriza, care este libera sa le accepte sau sa le respinga. In ultimul caz beneficiarul si rezerva dreptul de a executa lucrarile, fie prin alta antrepriza, fie pe cale de regie, antrepriza fiind n drept a cere lichidarea contractului si a face receptia provizorie a partilor deja executate, conform alin.II art.33 din conditiile generale pentru ntreprinderi de lucrari. 1.1.9. - Daca modificarile introduse n proiect de beneficiar snt de asa natura, ca acestea produc o ntrziere inevitabila n desavrsirea n termen a lucrarilor, se va acorda antreprizei o prelungire de termen, egala cu ntrzierea ce se provoaca lucrarilor, fara ca antrepriza sa aiba dreptul la vreo plata speciala sau vreo despagubire. Antrepriza este obligata a cere aceasta prelungire n termen de 10 zile de la data cnd i s-au pus n vedere modificarile, revenirile dupa acest termen ne mai fiind luate n consideratie. Daca ntrzierea provocata lucrarilor prin cauzele de mai sus depasesc un an, antrepriza este n drept sa ceara rezilierea contractului. 1.1.10. - Beneficiarul si rezerva dreptul de a executa n acelasi timp pe santierul constructiei, fie pe cale de antrepriza, fie n regie sau n orice mod va gasi de cuviinta si alte lucrari ce vor fi necesare, dar care nu snt prevazute n contractul ncheiat cu antrepriza. In acest scop, antrepriza va permite pe tot timpul duratei contractului ntrebuintarea schelelor sale, fara pretentiuni de despagubiri, oricarui alt antreprenor sau meserias ce ar fi nsarcinat de
beneficiar sa execute lucrari neprevazute sau care din diferite motive nu au fost ncredintate antreprizei. Antrepriza ramne direct raspunzatoare de orice stricaciuni aduse de angajatii sai, lucrarilor executate pe santierul ei, de catre alta antrepriza, sau de alti meseriasi, cum si pentru actele de sabotaj care ar periclita sau ntrzia acele lucrari. 1.1.11. - Antrepriza va executa lucrarile astfel ca sa se produca ct mai putine inconveniente stabilimentelor sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea, lund masuri pentru a nu mpiedica circulatia si accesul la cladirile nvecinate, pentru a feri de distrugere sau de degradare plantatiile, constructiile, instalatiile nvecinate. Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete toate masurile ce se vor lua de dirigintele santierului n acest scop. Antrepriza va lua, deasemenea, masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse pentru lucrare, beneficiarul nelundu-si nici o raspundere n privinta acestora. Antrepriza este obligata a asigura paza lucrarilor santierului, pna la receptia lor provizorie si predarea catre beneficiar, fiind raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari. In afara de aceasta, antrepriza va lua cele mai serioase masuri de paza pentru prevenirea incendiilor de pe santierul lucrarii, fiind raspunzatoare de toate pagubele se s-ar aduce, att santierului ct si constructiilor nvecinate din cauza incendiilor ce au luat nastere din lipsa acestor masuri. 1.1.12. - Antrepriza este responsabila de ordinea printre lucratorii sai. Ea este obligata a lua toate masurile si a realiza toate dispozitivele necesare astfel ca lucratorii sai si toti cei care activeaza pe santier, sa fie feriti de accidente. Pentru orice accident survenit pe santier, n timpul si din cauza naturii lucrarilor, antrepriza ramne singura responsabila, atit fata de familia accidentatilor, ct si fata de autoritati, fara recurs n contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va ajuta ntotdeauna autoritatile publice n cercetarile ce le-ar avea pe santier. Antrepriza va asigura curatenia si ordinea pe santier si va veghea la respectarea conditiilor elementare de higiena necesare unui santier (latrine, cazarea lucratorilor). 1.1.13. - La terminarea lucrarilor, antrepriza va astupa gropile ce le-ar fi facut, va nlatura movilele de pamnt, materialele, molozul, gunoaiele, va repara trotuarele si pavajele ce le-ar fi stricat, etc. astfel ca lucrarea sa fie predata complet pusa la punct, iar terenul sa se prezinte curat. Daca pe teren au existat plantatii care au fost distruse de antrepriza n timpul executarii lucrarilor, acestea se vor reface de antrepriza pe spezele proprii. 1.1.14. - In conformitate cu Art.18 din Conditiile generale pentru ntreprinderi de lucrari si Art.23, par.10 a Legii pentru Apararea Patrimoniului Public pentru toate partile de lucrari executate, dirigintele santierului este dator a tine un caiet de atasament numerotat, snuruit, sigilat si parafat, n care sa se nscrie natura, dimensiunile si cantitatile lucrarilor executate, pe baza de schite si planuri cotate amanuntit care vor fi sau atasate la acest carnet, sau constituite n dosare speciale de atasament, snuruite, sigilate si parafate. In acelasi mod nici o lucrare care prin natura ei ar astupa o alta precedenta, nu se va putea
ncepe fara autorizarea dirigintelui santierului, data prin carnetul pentru ordine de santier si numai dupa ce s-au notat n carnetul de atasament dimensiunile lucrarilor deja executate. Dirigintele santierului va controla si verifica ntocmirea masuratorilor, le va semna pentru exactitate; cele nesemnate de dnsul nu se vor putea lua ca baza la reglementarea platilor. Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia cunostinta de nscrierile facute n carnetul de atasament si sa le subscrie. In cazul n care antrepriza nu este multumita de rezultatele nscrise n carnet, va avea dreptul de reclamatie, n termen de 5 zile, la beneficiar. Dupa trecerea acestui termen, cifrele ramn definitive si antrepriza pierde dreptul de orice contestatie. De asemenea antrepriza nu are nici un drept de contestatie asupra cantitatilor nscrise, atunci cnd, desi datoare sa ia parte la masuratori si invitata n scris pentru acest scop (n caz de omisiune de a-si respecta aceasta datorie), nu ia parte sub nici o forma forma la aceasta lucrare, oricare ar fi motivele invocate, pentru a scuza aceasta lipsa. 1.1.15. - Antrepriza este datoare a executa ordinele de santier date de beneficiar sau de organele proiectante, prin dirigintele santierului. Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul de executare a lucrarilor, se vor da antreprizei de catre diriginte prin carnetul de ordine de santier, care se va pastra n permanenta la locul lucrarii. Antrepriza este datoare sa subscrie n acest carnet la primirea fiecarui ordin. 1.1.16. - La termenul fixat prin contract, sau n lipsa acestuia la termene nu mai mici de 20 de zile, se vor ntocmi prin grija dirigintelui santierului, situatii provizorii, prin care se vor propune pentru plata. Situatiile vor fi recapitulative, spre a se putea corija erorile strecurate eventual n situatiile de plata precedente si se vor verifica de dirigintele care controleaza lucrarea nainte de a fi remise organelor de resort pentru facerea formelor de plata. Din valoarea lucrarilor, la fiecare situatie se va retine, n lipsa de specificare, 6% pentru garantarea lucrarilor, n timpul termenului de garantie. Aceasta retinere se va restitui antreprizei dupa receptia definitiva. Intrzierile ce eventual s-ar produce n efectuarea platii situatiilor provizorii, nu dau dreptul antreprizei la nici o despagubire si nici nu pot fi invocate ca motiv pentru ntrzierea sau suspendarea lucrarilor. 1.1.17. - Lucrarile trebuiesc predate n perfecta stare de folosinta la termenul prevazut n contract, sau prin scrisoare de comanda. Daca beneficiarul cere antreprizei executia unor lucrari suplimentare, aceasta n cazul n care nu le poate preda complet terminate odata cu restul lucrarilor contractate, are dreptul sa ceara prelungirea termenului de predare, cu un numar de zile corespunzatoare cu importanta lucrarilor comandate n plus. De asemenea, daca din diferite motive beneficiarul ar opri complet executarea lucrarilor pentru a se aduce vreo modificare proiectului, antrepriza are dreptul din oficiu la o prelungire a termenului de predare, egala cu cel mult ntrzierea provocata de administratie, fara a putea solicita vreo despagubire de orice fel, n caz ca aceasta oprire nu a depasit 1/10 din durata de executie contractata.
1.1.18. - Termenul de executare prevazut n contract, sau prin aprobarile ulterioare este strict obligatoriu. In caz ca lucrarile nu se vor termina la data prescrisa, se vor aplica penalitatile prevazute n conditiile speciale ale lucrarii, sau n scrisoarea de comanda. In lipsa de orice prevederi, amenda conventionala stabilita pentru fiecare saptamna completa de ntrziere, este de 0,1% din valoarea lucrarii. 1.1.19. - Indata dupa terminarea lucrarilor, n urma sesizarii facute de catre dirigintele lucrarii, pe baza unei cereri scrise a antreprizei, se va proceda la receptia provizorie a lucrarilor de catre o comisie numita de administratia care a controlat lucrarea. Aceasta receptie se va face consemnndu-se rezultatul ntr-un proces verbal. De la data ncheierii procesului verbal, ncepe sa decurga termenul de garantie pentru buna executare a lucrarilor. In cazul ca antrepriza nu va fi de fata la receptie, se va face mentiune n procesul verbal, iar toate concluziile acestuia, ramn obligatorii pentru antrepriza. Se mentioneaza ca, odata actele de receptie acceptate si semnate ca atare de antrepriza, nici o contestatie ulterioara, din partea ei nu poate sa mai fie luata n consideratie. 1.1.20. - Prin conditiile speciale ale lucrarilor, prin contract sau scrisoare de comanda se prescrie termenul de garantie a lucrarilor. In caz de lipsa, fixarea termenului de garantie ramne la aprecierea comisiei de receptie tinndu-se seama de natura lucrarilor si modul de executie. In general nsa, acest termen nu va fi mai mare de un an de zile, socotit de la data receptiei provizorii. Pna la expirarea termenului de garantie, antrepriza este datoare sa ntretina n buna stare si pe a sa cheltuiala, toate lucrarile executate, reparnd pe cele ce au fost defectuos realizate, sau pe cele care s-au comportat prost n acest interval de timp. Beneficiarul si rezerva dreptul de a repara si completa n contul antreprizei toate lucrarile ce s-ar deteriora si care nu ar fi reparate de antrepriza n termen de 15 zile de la sesizarea acestuia, n scris de catre beneficiar. 1.1.21. - Daca la expirarea termenului de garantie, se va constata ca antrepriza a ndeplinit toate obligatiile prescrise prin prezentul caiet de sarcini si prin procesul-verbal de receptie provizorie, se va face receptia definitiva si se va elibera antreprizei garantia retinuta la receptia provizorie. Constatarile se vor face de o comisie instituita n acest scop, care va ncheia un proces - verbal expunnd concluziile sale. Antrepriza este datoare de a lua parte la lucrarile acestei comisii si semna procesul verbal ncheiat. In cazul n care s-ar constata ca oarecare lucrari nu snt n buna stare, sau ca antrepriza nu a adus la ndeplinire complectarile prevazute prin procesul verbal de receptie provizorie, comisia va ncheia un proces verbal de constatare (care va fi comunicat antreprizei) pe baza caruia beneficiarul va putea sau sa
prelungeasca termenul de garantie, pna cnd se vor executa aceste lucrari de catre antrepriza, sau va dispune executarea lor n regie, n contul acesteia. 1.1.22. - Suma nscrisa n deviz pentru neprevazute nu se va plati antreprizei dect atunci cnd aceasta ar executa realmente asemenea lucrari si numai n urmatoarele conditiuni: In cazul n care se va gasi necesar a se executa lucrari din cele pentru care exista preturi unitare, se vor da antreprizei n scris, de catre dirigintele santierului, cuvenitele dispozitiuni, pe baza aprobarii lucrarilor respective de catre beneficiar; iar n cazul n care se va gasi necesar a se executa lucrari neprevazute n deviz, dirigintele santierului va stabili pretul, de comun acord cu antrepriza si l va supune aprobarii administratiei. Daca nu se va putea stabili un acord, aceste lucrari se vor executa conform cu dispozitiile art.35 din Conditiile generale pentru ntreprinderi de lucrari. 1.1.23. - Prin existenta unui personal de control, beneficiarul nu-si asuma nici o responsabilitate n ceea ce priveste executarea lucrarilor de catre antrepriza, n conformitate cu prevederile contractuale, instructiunile ulterioare si regulile artei. In nici un car antrepriza nu poate scuza o executare vicioasa sau neconforma cu proiectele sau aprobarile scrise, prin aceea ca personalul de control al beneficiarului a avut cunostinta de aceste nereguli. 1.1.24. - Toate cheltuielile prevazute n lege pentru taxele de timbru, de nregistrare etc., referitoare la ncheierea contractului, precum si taxele vamale, comunale etc., aflate n vigoare la data ncheierii contractului vor fi n sarcina exclusiva a antreprizei. Pentru eventualele sporuri de taxe survenite n timpul executarii lucrarilor, se vor aplica dispozitiile cuprinse n jurnalul Consiliului de Ministri cu nr. 350 din 1992, daca prin contract nu se specifica altfel. 1.1.25. - Antrepriza este obligata a preda dirigintelui de santier, prin proces-verbal, n conformitate cu prevederile art.32 din Conditiile generale pentru ntreprinderile de lucrari, obiectele sau materialele de orice fel, pe care le-ar gasi n timpul executarii lucrarilor n sapaturi, darmari etc. 1.1.26. - Antrepriza, n conformitate cu art.1902 din Codul Civil, ramne formal raspunzatoare, timp de 10 ani, pentru stricaciunile produse constructiei n total sau n parte, prin vicii de constructie, sau prin viciile nesemnalate la timp, ale terenului de fundatie.
2. CAPITOLUL II - A R H I T E C T U R A 2.1.A. ZIDARII DIN CARAMIDA 2.1.A.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din zidarie si specificatiile pentru mortarele de zidarie. 2.1.A.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA a) STAS 10109/1 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea 82 elementelor b) C 17 - 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. c) C 140 - 79 - Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. d) STAS 438/1,2 - 80 - Otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate. e) P 118 - 83 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului. f) STAS 6793 - 82 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale. g) STAS 457 - 80 - Caramizi presate pline. h) STAS 5185/2 - 80 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. i) STAS 1030 - 85 - Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice. j) STAS 2634 - 80 - Verificarea calitatii materialelor n stare proaspata si ntarita. k) STAS 9201 - 80 - Var hidratat n pulbere pentru constructii. l) STAS 146 - 78 - Var pentru constructii. m) STAS 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare. n) STAS 790 - 84 - Apa pentru constructii. o) STAS 388-68. - Ciment Portland p) STAS 1500-78 - Ciment Pa - 35 2.1.A.3. MOSTRE SI TESTARI Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia beneficiarului, spre aprobare, a urmatoarele mostre: a) Caramizi presate pline; b) Caramizi ceramice cu goluri verticale. 2.1.A.4. MATERIALE UTILIZATE a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457-80. b) Caramizi ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 290x140x88. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185/2-80. c) Armaturi din OB 37 si PC 52 = 8-12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 - 80.
d) Armaturi din STNB = 5,6 mm. corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 - 80. e) Mortare si betoane conform marcilor din proiect. 2.1.A.5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT Caramizile se vor aproviziona n containere, evitndu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, n cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrat n saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si nghet. Armaturile se vor livra evitndu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si nghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate.Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata nct punerea n opera a mortarelor sa se faca n maximum 10 ore de la preparare. 2.1.A.6. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR Aceste verificari trebuiesc efectuate naintea nceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate n depozit sau soproane si de fiecare data cnd se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru: a) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1-82; STAS 457-80; STAS 5185/2-80. b) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030-85; si instructiunile tehnice C 17-82. c) Compozitia, consistenta si calitatea betonului din stlpisori, centuri, buiandrugi etc. conform STAS 10109/1-82 si Normativul C 140-79. d) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2-80. 2.1.A.7. EXECUTIA PERETILOR DE ZIDARIE 2.1.A.7.1. ZIDARIA DE UMPLUTURA La executia lucrarilor de pereti portanti de zidarie se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x63 pentru caramizi pline si 290x140x88 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale. Mortarul folosit este mortarul var-ciment M 50Z. Grosimea minima a peretilor va fi de minim o caramida, pentru peretii portanti exteriori folosindu-se caramizi ceramice cu goluri verticale pentru asigurarea conditiilor de izolatie termica. Pentru obtinerea unei aderente ct mai bune ntre caramizi si mortar, caramizile se vor uda bine cu apa nainte de punerea lor n lucrare. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasndu-se neumplute numai pe o adncime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 rnduri succesive pe naltime, att la cmp ct si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida in lungul zidului si pe 1/2 caramida per grosimea lui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rnd - grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile n grosimea rosturilor snt cele aratate n STAS 10110/1 -
75. Orizontalitatea rndurilor de caramizi se obtine utiliznd rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu naltimea rndurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei.Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine ntinsa ntre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face n trepte, fiind interzisa ntreruperea n strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rnd de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se ntrerupe la cel de-al doilea n dreptul intersectiei. Rndul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se ntrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii snt cele aratate n Normativul P2-85 figurile 58-63. Teserile se vor face avnd grija sa se obtina legatura de cel putin 1/2 caramida. Taierea caramizilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton 8 mm la 60 cm l=50 cm, fie cu agrafe 8 mm l=50 cm fixate cu bolturi mpuscate n beton la cca 60 cm, (Normativ P2-85 figura 65). Portiunile de zidarie situate n stnga si dreapta golurilor de usi si ferestre avnd lungimea de peste 1 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora conform Normativ P2-85, figura 64b, cu bare 8 mm. Ancorarea de structura a zidariei parapetului la travei cu ferestre pana in elementul de beton armat (stalpi) se face cu 2 bare 8 mm l = 50 cm. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortar M 100 Z. Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stilpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x 6 mm de 100 cm lungime. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si alta a golului si cel putin 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 - 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de procese-verbale de lucrari ascunse. 2.1.A.7.2. PERETI DESPARTITORI DIN ZIDARIE Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi, mortare si armaturi ca in cazul peretilor de umplutura. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 37 8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale
la distanta de 4 asize. Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P2-85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stilpi sau diagrame) ca si peretii de zidarie de umplutura plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P2-85, pct. 13.1.8). Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii rindurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale de lucrari ascunse. 2.1.A.7.3. Elemente nestructurale din zidarie. Cosurile de fum se vor executa din caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea A, marca 100, sau din prefabricate speciale. In cazul folosirii caramizilor cu goluri verticale, canalele de fum se vor captusi cu olane sau prefabricate de beton. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10-11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar. Zidaria cosurilor obisnuite se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar. Grosimea peretilor canalelor de fum va fi de minim 1/2 caramida. Rosturile zidariei cosurilor se vor tese folosind mortar M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a cosului sa fie neteda. Deasupra invelitorii cosurile vor fi executate din zidarie cu rosturi pline, sau tencuite cu o tencuiala rezistenta. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii rindurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale. 2.1.A.8. SPECIFICATII PENTRU MORTARE Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 50 Z si M 100 Z. Pentru aceste mortare se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C17-82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurindu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cit mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 263450. Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita. 2.1.A.9. EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16-84. 2.1.A.10. ABATERI ADMISE a) Devieri de la cotele continute in planuri - 5 cm. b) Diferente de planeitate, masurate fata de un dreptar de 3 m lungime - 5 mm. 2.1.A.11. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atit la terminarea unor etape (nivele), cit si la receptia lucrarii, prin verificarea: a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate etc.) la elementele realizate. b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte. c) Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse. d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.). Cind datele din proiect si perscriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (dirigintele lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini. 2.1.A.12. MASURATORI SI DECONTARE Zidariile din caramida plina sau eficienta se vor masura si deconta astfel: Se masoara la metru cub (m3) real executat; la grosimi, luindu-se in calcul dimensiunile modulate din proiect. Se vor scadea toate golurile si lacasurile elementelor de constructii inglobate in zidarie cu o sectiune mai mare de 0,4 mp. Se cuprinde in pretul de decontare a zidariei, montarea si demontarea schelei usoare pe capre etc. pentru lucrari pina la inaltimea de 5 m. 2.1.B. PERETI DIN IPSOS - CARTON 2.1.B.1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din gips carton, autoportanti, montati pe schelet de structura metalica din profile de aluminiu si termo-fonoizolatie din vata minerala aluminizata (ca bariera de vapori). 2.1.B.2. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT Placile de gips-carton se depoziteaza intodeauna in pozitie plana si se protejeaza impotriva umezelii. Se pot utiliza paleti sau sipci din din lemn sau straifuri din gips-carton. Placile se manipuleaza in pozitie verticala. Colturile si muchiile se vor proteja impotriva deteriorarilor. 2.1.B.3 CONSTRUCTIA PERETILOR MONTAJ: 2.1.B.3.1. Prelucrarea placilor de gips carton: - se traseaza cu un creion linia de taiere pe fata placii; se taie cu un cutit cartonul in lungul liniei de taiere; se rupe placa pe taietura pe o margine de masa; se taie cartonul pe spatele placii; dupa separare se indreapta muchia placii cu rindeaua; pentru o corecta spacluire a imbinarilor muchiilor se snafreneaza cu rindeaua de falt sau cu un cutit; orificiile pentru traseele electrice sau de instalatii se decupeaza cu fierastraul de traforaj special sau cu freza de doze. 2.1.B.3.2. Montaj pereti de compartimentare: - Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea pe planseul portanta a axelor peretilor, a scheletelor autoportante, a usilor si a altor deschideri cu ajutorul nivelei cu bula cu bula si a unui dreptar bun se traseaza axa peretelui pe tavan ( atentie la usi).
- Dupa aceasta, operatiunea se continua pe pereti si tavane. Apoi se fixeaza de suprafata-suport profilele de tabla de aluminiu de 0.6mm. care in prealabil se taie cu foarfeca de tabla. - Se fixeaza pe contur profilele UW, in care se dau gauri la distanta de 60cm. pentru fixarea cu dibluri, iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profile de schelet CW care se intruduc sus si jos in profilele UW si se aliniaza vertical cu ajutorul nivelei cu bula. Pentru prinderea de perete se dau gauri la 1m. distanta si se introduc dibluri. Inaintea inceperii montarii, pe aceste profile se lipesc benzi de etansare sau se ataseaza alte materiale de etansare adecvate utilizandu-se intre profilele metalice de contur si constructia existenta banda de etansare autoadeziva.. Planseele de rezistenta, care prezinta denivelari mari, vor fi egalizate naintea montarii profilelor. In continuare, se monteaza la verticala profilele portante CW, intermediare la distanta de 62.5cm. care se introduc in profilele de contur. Profilele verticale ale scheletului trebuie sa patrunda cel putin 15mm. si trebuie sa prezinte la partea superioara o tolernta de cca. 1 cm. In cazul folosirii profilelor cu grosimea tablei de 0.8mm. se utilizeaza suruburi cu varf de burghiu. - Se executa lucrarile de instalatii electrice in spatiul liber dintre placi. Trecerea cablurilor prin profilele portante CW se face prin orificiile prestantate pe talpa profilului. Pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale. Orificiile corespunzatoare se decupeaza cu freza pentru doze sau fierastraul de traforaj, iar dozele odata introduse se fixeaza cu cleme lor metalice de pereti. - Se incepe montarea placilor de ipsos- carton pe una din fetele peretelui cu o placa intreaga de ipsos-carton. Prima placa de ipsos- carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei cu bula de aer. In continuare placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu montaj rapid autofiletante, la maxim 25cm., in asa fel incit sa nu existe tensionari. Urmatoarele placi se monteaza in acelasi fel. Distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona de capat a peretelui nu trebuie sa depaseasca 62.5cm., iar in cazul realizarii izolatiei acustice, aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mica de 50cm. In cazul placarii duble, al doilea rand de placi va fi insurubat dupa primul rand de placi, prin decalarea imbinarilor. In cazul unor exigente marite, la protectie contra incendiilor sau contra zgomotelor, imbinarile primului rand de placi trebuie spacluite. La racordurile glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea superioara, placile nu vor fi insurubate. Dupa montarea instalatiilor, in spatiul gol din perete se va aseza, indesa si asigura contra alunecarii, stratul de vata minerala necesar, care se fixeaza cu cleme metalice intre profilele portante CW. Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare ca spatiul gol din perete si nu trebuie micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de izolare termica sau acustica. - In continuare se placheaza a doua fata a peretelui incepandu-se cu o jumatate de placa. Astfel se decaleaza imbinarile placilor pe cele doua fete.
- La peretii inalti, unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale, acestea vor fi decalate, in caz contrar reducandu-se stabilitatea peretelui. Se recomanda evitarea imbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile. - Spacluirea placilor se poate realiza numai dupa consumarea tuturor tensiunilor semnificative, cum ar fi cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Montajul peretilor de ipsos-carton se poate face de la +5. Umiditatea ridicata a aerului in timpul spacluirii sau uscarea fortata si deshidratarea rapida pot duce la formarea de fisuri. - Finisarea peretilor se realizeaza prin spacluirea rosturilor fara strraifuri de acoperire a rostului ditre placi sau cu acoperire din benzi de hartie sau din impaslitura de fibra de sticla iar in caest din urma caz este necesar a se slefui suprafetele cu grija pentru a se evita aparitia speritatilor pe placi. In cazul racordarilor la elementele de constructie se vor introduce benzi de separatie. Rosturile de dilatatie in suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu schelet. In cazul unor finisaje speciale se spacluieste intregul perete. Peretii din placi de ipsos-carton pot fi finisati cu straturi de acoperire ca lacuri si vopsele de dispersie, tapete, placaje, textile. Nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var. Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente preliminare prin aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri. 2.1.B.3.3. Montaj pereti cu goluri sau pentru usi: - Pentru montarea cadrelor ( la usi sau deschideri in pereti), este necesara montarea de profile suplimentare pe ambele laturi ale acestor. Rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa constructia peretelui, pe de alta parte dupa inaltimea peretelui, dupa marimea si greutatea canatului de usa. Aceste profile de usi se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza strans de profilul de contur UW inferior si superior. Ramele pentru usi sunt rame din otel ce se monteaza impreuna cu structura metalica autoportanta. Pozitia si latimea usii se marcheaza pe podea. Profilele UW se monteaza pe podea pana la marginile usilor. Rama de usa se fixeaza de profilele CW necesare in mod suplimentar ( profile pentru rama usii). Se va urmarii ca marcajele de orizontalitate ale ramei si peretelui sa corespunda. In final se prind in suruburi profilele CW de profilul transversal al ramei. Sus si jos profilele CW sunt prinse de profilele UW prin stantare sau nituire. Pentru consolidare, deasupra ramei, pe latura transversala se monteaza un profil UW cu talpa pe rama, indoit cate 15cm. in asa fel incat dubleaza sus rama. capetele indoite ale profilului UW se imbina cu profilele CW marginale si se stanteaza cu acestea, iar talpa profilului UW se prinde in suruburi de traversa ramei. Prin patrunderea unul intr-altul, profilele CW trebuie sa suporte o greutate de 25 kg. a canatului de usa la o inaltime pana la 2.80m. pentru incapere, precum si la greutati ale canatului de usa de pana la 60kg. In cazul unor inaltimi mai mari ale peretilor se vor folosi in locul profilelor CW adoacente ramei profile de rigidizare UA din tabla de cel putin 2mm. cu
perforatii longitudinale prevazute cu 4 coltare de rigidizare. Deasupra ramei se continua pe inaltimea ramasa montarea profilelor CW la 62.5cm. La placarea structurii portante se va urmarii ca placile sa intre cat se poate in profilul ramei, iar in zona contactului profilelor marginale cu rama sa nu existe imbinari de placi pe nici o fata. 2.1.B.3.4. Montaj pereti pentru ncaperi umede (peste 60%): - In cazul peretilor din ipsos-carton pentru ncaperi umede finisate cu placaje ceramice se folosesc placi impregnate contra umiditatii tip RBI. Distanta minima de la muchiile de taiere la suprafetele umezite, de exemplu treceri de conducte prin plansee, suporturi, et. se vor lasa cca. 10mm. Toate suprafetele taiate trebuie sa fie izolate inaintea montajului cu grund de adncime. Straturile ceramice (placaje faianta sau gresie), din cauza greutatii presupun suporturi stabile, de accea se va utiliza permanent o placare dubla pe ambele fete , cu cte o foaie de gips obisnuita si una impregnata contra umezelii sau se va reduce distanta dintre profila la 41cm.. Sub straturile ceramice, finisarea rosturilor se realizeaza numai n zona santuirlor adnci cu umplutura pentru rosturi urmnd ca pe ntreaga suprafata a peretelui sa se izoleze cu grund de adncime. Traversarile prin perete trebuie etansate perfect cu pasta de etansare. Dupa aplicarea chitului de etansare urmeaza lipirea placajului ceramic cu adeziv. La colturile cu placi ceramice, de exemplu la racordul ntre pereti si planseu, ntre perete si marginea obiectelor sanitare (dus, cazi de baie) rostuirea se executa cu material de etansare elastic de lunga durata. 2.1.B.3.5. Montaj pereti pentru instalatii inglogate in peretele de ipsos-carton: - In cazul peretilor din ipsos-carton pentru instalatii se realizeaza o structura metalica portanta dubla alcatuita in paralel din profile CW de 50mm. si placata cu doua straturi de placi, impregnate pentru spatii umede. Profilele Cw paralele sunt ranforsate la inaltimea de 90cm. si apoi la 1.80m. cu fasii din placi de ipsos-carton late de 30cm. prinse in suruburi. Grosimea peretelui este determinata de conductele inglobate, de modul de pozitionare al acestra si de obiectele sanitare incluse (cum sunt spre exemplu rezervoarele de apa inglobate). Pentru obiectele sanitare precum vasul de wc., lavoar, bideu care au sarcini in consola sunt prevazute elemente de sustinere din tabla de otel zincata. Aceste elemente de sustinere sunt inglobate in structura metalica portanta odata cu montarea acesteia. Pentru lavoare, chivete, pisoare si boilere se utilizeaza traverse care sunt insurubate pe profilele portante CW la imaltimile specificate in proiecte. Pentru boilere cu greutatea peste 80gk. trebuie ca sarcina sa fie preluata de peretele existent prin intermediul unei constructii portante ( profile UA sau CW cuplate). Pentru sarcini mai mari (masa spalare, wc. sau bideu in consola) se utilizeaza elemente speciale de sustinere care in plus trebuie sa fie fixate si in pardoseala. SE monteaza accesorii corespunzatoare pentru fixarea conductelor de instalatii. Dupa fixarea instalatiilor urmeaza placarea unei fete a peretelui. In final in spatiul liber dintre prifile se prinde cu cleme izolatia apoi se placheaza si cealalta fata a peretelui. Inaintea montarii placilor se decupeaza in placi orificiile pentru
trecerea tevilor cu freza de doze sau cu fierastraul de traforaj la asemenea dimensiuni incat intre teava si placa de gips sa poata fi intordus un material permanent plastic. In cazul instalatiilor aparente amplasate pe ziduri existente din caramida sau beton se realizeaza in fata peretelui si la distanta si inaltimea necesara o structura metalica portanta din profile CW si UW. Placarea structurii se face cu doua straturi de placi impregnate. Pentru atenuarea zgomotelor cauzate de scurgerea lichidelor prin tevi se va ingloga neaparat izolatie din vata minerala. 2.2.A. HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE 2.2.A.1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale bituminoase si a unora dintre lucrarile aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane. 2.2.A.2. STANDARDE DE REFERINTA a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii. b) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase. d) STAS 1046-78 - Pinza bitumata PA 55, PA 45. e) STAS 7016-80 - Impislitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, IB 1200; IBP 1200. f) STAS 138-80 - Carton asfaltat CA 300, CA 400. g) STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90. h) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali. I) STAS 663-76 si 491-70 - Plumb (sub forma de benzi). 2.2.A.3. MATERIALE SI PRODUSE a) Cartoane bituminoase tip CA 300, CA 400, conform STAS 138-80. b) Impislitura din fibre sticla bituminate tip IA 110, IB 1200; IBF 1200; conform STAS 7916-80. c) Pinza bitumata tip PA 55, PA 45, conform STAS 1046-78. d) Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78. e) Filer de calcar, conform STAS 539-79. f) White-spirit conform STAS 44-84. g) Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70. h) Tabla zincata, conform STAS 2028-80. i) Placi prefabricate din beton conform NI de productie. j) Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667-76.
k) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie, conform normelor in vigoare. 2.2.A.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cit mai scurte. Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare. 2.2.A.5. CONDITII DE EXECUTIE 2.2.A.5.1. - La terase si acoperisuri - Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +50C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 2200C, iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 1600 si 2200C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la pct. 3.5. din normativul C 112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra vaporilor si a straturilor de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara pina la +60C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura peste +80C. Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impislitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fisii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra valorilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolare termica. Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate. In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 1500C in timpul lipirii.
Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filere minerale, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pina la 20% bitum H 80/90). Pentru executarea hidroizolatiei in cimpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energetica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor. Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sint cele din normativul C 112-86 art. 3.20.1.-3.20.6. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fisii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepind de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm. La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlindu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu inaltimea pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm iar in cazul unor elemente vertcale inaltimea mai mare se va ridica pina la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate le distante de cca. 50 cm. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton 6 mm la 25 cm. Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel: * La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flanse sudata si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi. * La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de pinza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisate pe element cu sirma sau colier. Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86 punctele 3.24-3.24.2. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25., 3.26.-3.26.7. La terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7-15 mm, se va executa prin asezare in strat uniform de 40 cm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de pinza, impislituri, sape etc. se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii. Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie tabla etc.).
2.2.A.5.2. LA ELEMENTELE SUBTERANE La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2-87, ale normativului C 112-86, cap. 4.8. si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se vor fixa cu distantieri pentru a nu strapunge hidroizolatia. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului. 2.2.A.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: - calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, inclusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; stringerea flanselor si platbandelor aferente strapungerilor. Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si probe de laborator asupra materialelor. Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile: * straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite; * panta catre gurile de scurgere, fara stagnari, conform proiect; * este continua si fara umflaturi; * racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o etansare perfecta; * protectia corespunde proiectului; * protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara deplasari. Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sint bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgere infundate. Dupa 72 ore tavanul nu trebuie sa prezinte pete si umeziri. 2.2.A.7. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala (inclusiv amorsa, strat difuzie etc.) se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata. Sapele de nivelare si protectie, placile de beton se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata. Termoizolatia, tot la mp de suprafata real executata. Betonul de panta (daca este cazul) se masoara si se deconteaza la m3 real executat. Izolarile de strapungeri tevi, ventilatii etc. se masoara la
bucata. Elementele de tabla: glafuri, copertine, bucle, etc. se masoara si deconteaza la m. 2.2.B. HIDROIZOLATII CU MEMBRANE BITUMINOASE TERMOSUDABILE 2.2.B.1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale bituminoase (membrane bituminoase termosudabile) si a unora dintre lucrarile aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor supraterane. 2.2.B.2. STANDARDE DE REFERINTA a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii. b) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase. d) STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90. e) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali. f) STAS 663-76 si 491-70 - Plumb (sub forma de benzi). 2.2.B.3. MATERIALE SI PRODUSE a) Subansamblu de hidroizolatie din membrane bituminoase termosudabile : 1.Material de baza: bitum distilat, de cea mai buna calitate, aditivat, modificat cu: Polimeri elastro-plastomeri 2. Armatura poate fi: a. Poliester filat; b.Tesatura din fibra de sticla, intarita; 3. Strat inferior de protectie: film de polietilena termofuzibila 4. Strat superior de protectie: granule minerale; e) Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78. f) Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70. g) Tabla zincata, conform STAS 2028-80. h) Alte materiale pentru protectie (vopsitorii reflectorizante) conform STAS 1667-76. i) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie, conform normelor in vigoare. 2.2.B.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
- Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cit mai scurte. Toate materialele pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare. PREZENTARE: Dimensiune rola:1m x 10m. Margine de suprapunere laterala 10 cm. Margine de suprapunere de capat - end lap- 15cm. DOMENII DE UTILIZARE: 1. Strat final in lucrari deschise, monostrat sau multistrat, expuse razelor solare si agentilor mecanici exteriori- ex. acoperisuri plane In sistem monostrat se recomanda folosirea membranelor armate cu poliester, cu strat de protectie minerala la suprafata(PA). In sistem bistrat, pot fi adoptate solutii, respectiv doua straturi de membrane armate cu poliester sau fibra de sticla (V+PA sau P+VA). 2. Strat final in lucrari inchise, monostrat sau bistrat, neexpuse razelor solare-exp. fundatii, pardoseli. In acest caz se recomanda membrane armate cu poliester , fara strat de granule minerale(P). 3. Strat de baza in lucrari multistrat sau bariera de vapori. Se recomanda membrane armate cu poliester sau fibra desticla, fara strat protector antiUV. Alegerea armaturii se face in functie de rezistenta mecanica necesara stratului suport (Psau V) STANDARDIZARE: Membrane armate cu poliester- cu finisaj de talc P (kg/mp) - cu stat de protectie minerala (A) PA (4,5kg/mp) Membrane armate cu fibra de sticla - cu finisaj talc V ( 3,0 kg/mp) 2.2.B.5. CONDITII DE EXECUTIE 2.2.B.5.1. - La terase si pardoseli - Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +50C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16-84. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 2200C, iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 1600 si 2200C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund conditiilor privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra vaporilor si a straturilor de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu
minimum 300 g/m2. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara pina la +60C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura peste +80C. Straturile pentru difuzia vaporilor prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fisii de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra valorilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolare termica. Hidroizolatia alcatuita din membrane multistrat pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea membranelor pe toata suprafata si pe zona de suprapunere cu flacara . Pentru executarea hidroizolatiei in cimpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energetica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fisii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepind de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-50 cm. La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea acesteia controlinduse aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu inaltimea pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm iar in cazul unor elemente vertcale inaltimea mai mare se va ridica pina la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate le distante de cca. 50 cm. Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel: * La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flanse sudata si se va strapunge cu flanse mobile in suruburi. * La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de hidroizola\ie lipita cu flacara pe mastic de bitum pe element. Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform prevederi din proiect. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform proiect. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, sape, tipul de membrane multistrat etc. se vor detalia in cadrul proiectului special pentru
izolatii.Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie tabla etc.). 2.2.B.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: - calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; - calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; - pozitionarea si ancorarea pieselor metalice; - stringerea flanselor si platbandelor aferente strapungerilor. Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si probe de laborator asupra materialelor. - Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile: * hidroizolatia sa fie uniforma si continua, fara zone nelipite; panta catre gurile de scurgere, fara stagnari, conform proiect; racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o etansare perfecta; protectia corespunde proiectului; protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara deplasari. Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sint bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgere infundate. Dupa 72 ore tavanul nu trebuie sa prezinte pete si umeziri. 2.2.B.7. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR - Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata. - Sapele de nivelare si protectie, se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata. - Betonul de panta se masoara si se deconteaza la m3 real executat. - Izolarile de strapungeri tevi, ventilatii etc. se masoara la bucata. - Elementele de tabla: glafuri, copertine, bucle, etc. se masoara si deconteaza la m. 2.3. LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE (Beton de panta; BCA termoizolant; sape de mortar, dale de beton) 2.3.1. Generalitati Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea lucrarilor de constructii aferente terasei cladirii. 2.3.2. Standarde de referinta STAS 2742-80 Receptoare pentru colectarea apelor
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare STAS 491-70 Benzi de plumb 1, 2, 3 mm grosime STAS 2028-80 Tabla zincata N.I. producator Dale de beton 25x25 cm sau 30x30 cm de 4 cm gros. STAS 1030-85 Mortare obisnuite de ciment STAS 457-80 Caramizi presate pline Normativ C112-86 Proiectarea si executarea hidroizolatiilor cu materiale bituminoase la constructii STAS 1500-78 Ciment Pa 35 STAS 7055-87 Ciment Portland alb STAS L 17 grupa Oxizi, pigmenti, paminturi colorate STAS 601/1-84 Corpuri abrazive 2.3.3. Materiale si produse - Dale de beton B 300 25x25 cm sau 30x30 cm si 4 cm gros. N.I. producator de prefabricate. - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali STAS 1667-67. - Ciment Pa 35 conform STAS 1500-76. - Ciment alb conform STAS 7055-87. - Caramizi presate pline conform STAS 457-80. - Tabla zincata de 0,5 mm conform STAS 2028-80. - Coloranti conform STAS - grupa L 17. - Piatra de frecat conform STAS 601/1-84 - Tabla de plumb 1-3 mm grosime conform STAS 491-70 - Caramizi pline presate conform STAS 457-80. 2.3.4. Livrare, depozitare, manipulare si transport Materialele de livrare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si deci sa corespunda conditiilor prevazute in acestea, standardelor si normelor in vigoare. Manipularea si transportul materialelor ambalate precum si placii de beton se va face cu atentie, pentru a se evita deterioarea lor. Depozitarea cimentului se va face pe sorturi. Materialele sensibile la umezire s inghet se vor depozita in soproane sau magazii, ferite de intemperii. Betonul si mortarul preparat in statiile centralizate cele mai apropiate, se vor transporta cu autoagitatoare. 2.3.5. Conditii de executie Betonul de panta de marca B 75 se va executa incepind de la parapet spre gurile de scurgere, cu grosimea, pantele (%) si doliile prevazute in proiect. Betonul se va ridica mecanizat pe terasa si se va turna imediat, astfel incit impreuna cu durata transportului, timpul cumulat sa se inscrie in durata prevazuta in normativul C 140-86. Suprafata betonului de panta se va driscui in panta pina la 30-40 cm de gura de scurgere, in jurul acestea realizindu-se din mortar de ciment M 100, o pilnie care sa permita racordarea straturilor de hidroizolatie si gulerului de plumb in vederea montarii receptoarelor gurilor de scurgere conform STAS 2742-80. Gulerul de plimb (include. stratul
suplimentar din pinza) va fi prevazut cu un stut ce se introduce in mufa conductei de scurgere. Gurile de scurgere vor avea parafrunzar realizat din plasa de sirma galvanizata. Izolatia termica se va realiza din placi de b.c.a. pentru termoizolatie (GBN35), iar montarea acestora se va face conform normativ C 112-80 art. 3.18.1. Placile termoizolatoare se aseaza alaturat, cu rosturi cit mai strinse. In cazul unor defectiuni ale placilor datorita carora ramin intre ele unele rosturi mai mari de 5 mm, acestea se vor umple obligatoriu cu bucati (nisip) de b.c.a. Decalarea pe verticala intre placi de b.c.a. se realizeaza o sapa de nivelare de 20-30 mm grosime din mortar de ciment M 100T, avind fata vazuta bine driscuita, plana. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale se va realiza cu mortar de ciment M 100T, de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit montat pe o retea de otel-beton 6 mm la 25 cm. La terase circulabile protectia hidroizolatiei va avea cca. 50 cm inaltime. Izolatia hidrofuga si masurile de protectie aplicate la strapungeri (tevi, ventilatii, deflectoare), se vor executa conf. prevederilor normativului C 112-86 art. 3.23.-3.23.3. La rosturile de dilatatie se va umple bucla de pinza cu vata minerala pe minim 20 cm adincime iar rostul astfel alcatuit se va proteja cu o fisie de tabla cu bucla deasupra rostului compensator si prinsa bine in cuie de dibluri, peste care se monteaza o copertina de tabla zincata de 0,5 mm grosime cu o bucla de dilatatie montata in sus. Copertina va avea in ambele parti intoarceri dublate de tabla pentru scurgerea apelor meteorice iar prinderea se face cu 2 platbande metalice cu sectiunea de 30x2 mm prinse la capete in intoarcerile copertinei, iar celelalte capete prinse in diblurile de lemn. La terase necirculabile (peste camere motoare lift) protectia grea se va realiza din pietris de granulatie 7-15 mm, executat in grosime uniforma de 40 mm. Protectia grea la terasele circulabile, se va executa din dale de beton B 300 de 25x25 cm sau 30x30 cm si 4 cm grosime, asezate pe un strat de nisip de cca. 2 cm. Aceasta protectie va avea rosturi de 2 cm, la 20-30 cm de atice si la 4-6 m in cimp, care se vor umple cu nisip. Toate elementele de constructii de pe terase: parapeti, guri de ventilatie, conducte de aerisire, cosuri, cornise, briuri, vor fi prevazute cu elemente de protectie din tabla zincata de 0,5 mm (copertine, glafuri, pazii) atit pentru protejarea si racordarea lor la terasa cit si pentru evitarea patrunderii apelor in peretii in peretii si in spatiile cladirii. Montajul acestora se va face in aceleasi conditii ca si copertina de tabla de la rosturi. Elementele vetilate vor avea dispuse pe verticala gratare de protectie din cornier 30x30x3 m si plasa de sirma galvanizata 2 mm cu ochiuri de 5 mm. Dimensiunile si modul de dispunere a tuturor elementelor de protectie se vor realiza pe baza proiectelor tehnice. Protectia hidroizolatiilor subterane (la peretii subsolului) se va realiza din zidarie de caramida plina presata de 12,5 mm grosime, iar la cca. 5 m se vor executa rosturi verticale. In cazul inaltimilor mai mari de 3,00 se vor prevede nervuri de beton armat, ale caror detalii de executie (marca de beton, sectiuni, dispunere, armaturi etc.) vor fi prevazute in piesele desenate.
2.3.6. Verificarea calitatii lucrarilor Pentru lucrarile de constructii ale teraselor (beton de panta, b.c.a., sape de protectie) care sint lucrari ascunse, calitatea lor cit si a celor vizibile se vor verifica de catre investor, pe masura executiei lor, incheindu-se procese verbale din care sa rezulte: - calitatea marcilor de betoane si mortare utilizate; pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor metalice de strapungere si armarea protectiei izolatiei verticale, stringerea flanselor si plantbandelor aferente strapungerilor; se vor verifica copertinele, rosturile, paziile din tabla zincata sa fie bine ancorate si lipite sau falturi corect executate care sa asigure etansarea si protectia hidroizolatiei;- gurile de scurgere daca au gratare montate si functioneaza normal la turnarea apei in punctele cele mai inalte ale cladirii. 2.3.7. Masurarea si decontarea lucrarilor - Betonul de panta se masoara si se deconteaza la mc. Sapele de egalizare se masoara si se deconteaza la m. Protectia izolatiei verticale se masoara si se deconteaza la m. Protectia terasei cu dale si cea cu pietris se masoara si se deconteaza la mp. Elementele de tabla de protectie la strapungeri (gurile de scurgere) se masoara si se deconteaza la bucata. Elementele de tabla: glafuri, copertine, pazii, bucle etc. se masoara si se deconteaza la m. 2.4. TENCUIELI INTERIOARE 2.4.1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplicate pe suprafete de zidarie de caramida sau blocurile b.c.a., beton sau plasa de rabit (la tavane, grinzi sau slituri de mascare instalatii) inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos. 2.4.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 1 - STAS 1500-78 Ciment PA 35. 2 - STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali. 3 - STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane. 4 - STAS 146-78 Var pentru constructii. 5 - C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede. 6 - C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. 2.4.3. MATERIALE 1. Ciment portland conf. STAS 388-68. 2. Apa vezi STAS 790/84 3. Nisip conform STAS 1667-76 4. Var pentru constructii - STAS 146-78. 2.4.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE 1. Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment, depozitare in saci la loc uscat ferit de inghet. 2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incit sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli interioare, sint:
- la mortar de var marca M 40T, pina la 12 ore; - la mortar de ciment (marca M100T) si ciment - var (marca M50T) fara intirzietor, pina la 10 ore, iar cu intirzietor pina la 16 ore. 2.4.5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicari etalon: - pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; - aplicarea manuala a mortarelor 9 cm; - aplicare pe blocurile b.c.a. 14-15 cm. - pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm. - pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm. - pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 13-15 cm. 2.4.6. EXECUTIA LUCRARILOR 2.4.6.1.OPERATIUNI PREGATITOARE Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: - controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare, pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor; terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sirma zincata de elementele pe care se aplica; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decit cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adincime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee, etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, timplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: gheremele, praznuri, suporti metalici, coltari. 2.4.6.2.EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT - Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stilpisori) cu o latime de 8-12 cm. si o grosime astfel incit sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane), cu o planeitate ce se va inscrie
in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stilpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. 2.4.6.3.EXECUTAREA AMORSARII - Suprafetele de beton inclusiv stilpii si plaseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm; pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:025:3 (ciment, var, nisip); pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru grund; amorsarea suprafetelor se va face cit mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait. 2.4.6.4.EXECUTAREA GRUNDULUI - Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel putin 24 ore de la aplicara spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului. Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane, la inaltime de pina la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue. Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82, fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stilpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Pe suprafetele de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. gros. si se va executa dupa zvintarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip). Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins. 2.4.6.5.EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL - Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pina la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca. Grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de 1 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta. Gleturile de ipsos executate pe suprafete cu urmeaza a se vopsi, se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului. Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va
executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executarea zidariei. La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +50C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-79. 2.4.7. CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR - Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Pe parcursul executarii tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si daca este cazul in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va stropi cu apa. Rezultatul incercarilor pe epruvetalor de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. Incercarile de control, in care rezultatele sint sub 75% din marca prescrisa, conduce la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea: a - rezistentei mortarului; b - numarul de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m2; c - aderenta la suport si intre straturi (sondaj ca la pct. 5); d - planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetind suprafata tencuita, forma muchilor intrinde si iesinde. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde, drepte, verticale sau orizontale. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu timplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor; Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire
cu un ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitate necorespunzatoare si necesita verificarea intregii suprafete dezlipite. 2.4.8. MASURATORI SI DECONTARE Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata desfasurata. Suprafata tencuielilor interioare la pereti si stilpi se determina inmultind inaltimea acestora, masurata intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a pardoselii, la care se adauga 2 cm. cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor si stilpilor. La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri placaje, inaltimea tencuielii se masoara intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei, lambriuri sau placajului la care se adauga 2 cm. La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala iar la cele cu grinzi se adauga suprafetele laterale ale grinzilor. Golurile la tencuieli a caror suprafete este mai mica de 0,5 m2 nu se scad din suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 m2 se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti. Suprafetele ramase partial netencuite in vederea acoperirii lor cu placaje diferite (faianta, lemn, etc.) sau cu ornamentatii, se scad din suprafata totala a peretilor tencuiti, la calculul suprafetelor care se scad se iau in considerare dimensiunile reale ale acestora reduse fiecare cu cite 5 cm. ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite 2 Umflaturi,ciupituri, Maximum 3 cm la Nu se admit. Nu se admit. 2 denivelari,fisuri,lips fiecare m . uri in jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparati locale Zgrunturi mari Maximum 2 la m2. Nu se admit. Nu se admit. (pina la 3 mm.), basicari sau zgirieturi in adincime (pina la 3 mm.) in driscuiala stratului de acoperire. Neregularitati ale Nu se verifica. Max. 2 Max. 2 2 planeitatii neregularitati / m neregularitati / m2 suprafetelor in orice directie, in orice directie, tencuite pe orice avind adincimea avind adincimea
directie ( la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m. lungime) Abateri la verticala Max. cele admise a tencuielilor pentru elementele peretilor. suport.
pina la 2 mm.
sau inaltimea pina la 1 mm.
Pina la 1 mm / m si Pina la 1 mm / m si max. 3 mm pe toata max. 2 mm pe inaltimea incaperii. toata inaltimea incaperii Abateri de la Max. cele admise Pina la 1 mm / m si Pina la 1 mm / m si verticala si pt. max. 3 mm de max. 2 mm pe toata orizontala a suportul element. inaltimea sau muchiilor intrinde elementelor. lungimea si iesinde, elementului. racordarea timplariilor cu spaletii, glafurile ferestrelor, racordarea peretilor cu tavanul Abateri de raza la Nu se verifica Pina la 5 mm. Pina la 3 mm. suprafetele curbe. 2.5 TAVANE DIN PLACI DE GIPSCARTON 2.5.1. Alcatuire constructiva Tavanele din placi de gipscarton se realizeaza prin captusire directa; se fixeaza de tavanul suport cu sarma sau legaturi rigide. Placile netede, impregnate sau placile cu protectie la foc se fixeaza pe un schelet metalic din profile portante si de montaj. Rosturile active ale constructiilor nefinisate sunt mascate de constructia tavanelor din placi. In cazul unor lungimi laterale mai mari de 10 ml. si a unor suprafete de tavane considerabil ingustate (de exemplu la strangulari prin consola ale peretilor), este necesara realizarea rosturilor active. 2.5.2. Montajul placilor Fixarea de planseul de rezistenta se realizeaza cu sarma cu bucla, cu elementul de suspendare rapida, cu elementul de suspendare directa, sau cu elementul de suspendare ancora. La planseul de lemn: surub pentru lemn sau surub cu montaj rapid. La planseul din beton armat : cui de ancoraj. Ancorajul si montajul se fce conform Ordinului de supraveghere a constructiilor nr. Z-21. 1398. Distantele de fixare pentru tavane se executa conform proiect de executie. - Placarea: - Placile din gips carton se dispun transversal fata de riglele si profilele de montaj. Imbinarea muchiilor vizibile se decaleaza cu cel putin 400mm.,apoi imbinarea se dispune pe rigle sau profile, apoi se rostuiesc muchiile vizibile. Fixarea placilor se incepe in mijlocul placilor sau cu coltul placilor pentru a se evita suprapunerile. In timpul fixarii placile se preseaza bine pe scheletul suport.
- Tratarea suprafetelor vizibile: Pe placile din gips carton se pot aplica urmatoarele straturi: - vopsele- coloranti sintetici de dispersie rezistenti la spalare si frecare, finisaj din rasini sintetice, material de vopsire cu efect multicolor, vopsele pe baza de ulei, vopsele de ulei pe baza de lacuri, vopsle mate, lacuri alchidice, rasini polimerice colorate etc in functie de scop si cerinte. Nu se recomanda pentru straturi suport din placi de ipsos-carton, coloranti pe baza de var, de silicat de sodiu si silicati. La recomandarea producatorului de coloranti cu respectarea stricta a instructiunilor se pot utiliza coloranti pe baza de silicati. La suprafetele din placi de ipsos-carton neprotejate care au fost expuse, timp indelungat, actiunii luminii, poate fi afectata suprafata vopsita prin ingalbenire. Se recomanda aplicarea unui strat de proba pe mai multe placi, inclusiv pe zonele spacluite. Eventuala patare prin ingalbenire poate fi evitata prin aplicarea unor grunduri speciale de stopare. 2.5.3. Fixarea elementelor ce transmit incarcari tavanelor Lampile si alte elemente asemanatoare, cum sunt profilele pentru perdele, pot fi fixate cu dibluri universale, dibluri pentru goluri, dibluri cu arc si clapeta .Incarcarile localizate <30N/mp. se fixeaza direct de placi daca grosimea placii este de minim 12,5mm. iar distanta dintre punctele de aplicare este de minim 30cm. Incarcari >30N/mp.,dar <200N/mp. se fixeaza direct pe scheletul de sustinere, incarcarea maxima in punctele de aplicare fiind de 100N. Sarcini mai mari de 200N/mp. se fixeaza direct de planseul de rezistenta.Modificarile tehnice nu sunt indicate. Indicatiile referitoare la utilizare, cantitati, executie, se vor obtine de la producator.
2.5.4. Livrare, depozitare, manipulare si transport Depozitarea si transportul: -Placile din gips-carton se depoziteaza intotdeaunain pozitie plana si se protejeazaimpotriva umezelii. Se pot utiliza paleti sau sipci din lemn sau straifuri din gips-carton. Placile se manipuleaza in pozitie verticala. Colturile si muchiile se vor protejaimpotriva deteriorarilor. 2.5.5. Prelucrarea placilor - se traseaza cu un creion linia de taiere pe fata placii; se taie cu un cutit cartonul in lungul liniei de taiere ( se poate utiliza un cutter); se taie cartonul pe spatele placii; dupa separare seindeparteaza muchia placii cu rindeaua ;pentru o corecta spacluire a imbinarilor muchiilor, se sanfreneaza cu rindeaua de falt sau cu un cutit; orificiile pentru traseele electrice sau de instalatii se decupeaza cu fierastraul, traforaj special sau cu freza de doze 2.6. ZUGRAVELI SI VOPSITORII 2.6.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia zugravelilor si vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sint prezentate fiecare in subcapitole separate. Continutul subcapitolelor este urmatorul: - Zugraveli de var - Vopsitorie de ulei - Zugraveli culori apa - Vopsitorie cu Vinarom - Finisaje exterioare pentru fatade 2.6.2. MATERIALE Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor de productie interne specificate in subcapitolele respective. 2.6.3. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR - Varul in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul se livreaza numai in saci de hirtie si se transporta in vagoane inchise. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise ferite de umezeala. Materialele utilizate la lucrarile de vopsitorie, livrate in bidoane de tabla, in butoaie PVC cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de inghet si ambalajele ermetic inchise. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +70C si +200C. 2.6.4. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR - Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli, gleturi, placaje, pardoselile reci, exclusiv lustruirea, instalatiile electrice, sanitare si incalzire inclusiv remedierile si probele acestora.In incaperile cu pardoseli din PVC, parchet, mochete, zugravelile se vor executa inaintea executarii imbracamintii parsoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra umiditatii si murdariei. Timplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita, cu exceptia drucarelor, sildurilor si cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea timplariei. Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea pardoselii: - raschetare parchet, ceruire P.C., lustruire marmura si mozaic. Se vor lua masuri de protectie contra murdariei imbracamintii pardoselilor. 2.6.5. PREGATIREA SUPRAFETELOR 2.6.5.1. Suprafete tencuite sau de beton - In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie discuite cit mai fin, urmele de drisca sa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate. In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var, dupa ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate iar petele de decofral se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perie de sirma. 2.6.5.2. Suprafete gletuite
- Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri. Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare. Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hirtie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. 2.6.5.3. Suprafete de lemn - Timplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul, din transport sau montaj. Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate si bine curatate. Umiditatea timplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15 %, verificata cu aparatul electric tip Hygromette. Accesoriile metalice ale timplariei care nu sint alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. 2.6.5.4. Suprafetele metalice - Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma, spacluri de otel, hirtie sticlata sau sau solutii decapante (feruginol etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto. Timplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei. 2.6.6. CONDITII DE EXECUTIE - Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel putin +50C, in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vint puternic sau arsita mare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de umiditate a aerului de pina la 60% si temperatura +15-200C, acestea se obtin in 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul Hygromette sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru evitarea condensarii vaporilor. Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie.
2.6.6.1. Zugraveli cu lapte de var In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice privind executia zugravelilor cu lapte de var (spoieli) ce se aplica la interiorul constructiei pe pereti si tavane pe suprafate tencuite sau pe beton. 2.6.6.1.1. Standarde de referinta pentru materiale STAS 146-78 Var pentru constructii; STAS 790-84 Apa pentru constructii; STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii; STAS 2710-70 Ulei tehnic de floarea soarelui; STAS 18-70 Ulei de in tehnic; STAS 1581/2-63 Hirtie pentru slefuire uscata; STAS 4593-84 Corpuri abrazive cu liant ceramic. Standarde din industria chimica: Oxizi, pigmenti pentru vopsele, paminturi decolorante, produse absorbante etc. 2.6.6.1.2. Specificatii privind executia - Laptele de var este preparat din 1 parte var pasta gata stins si 1,5 parti apa (in volume) ce se amesteca pina la omogenizare. Laptelui de var i se adauga, amestecind continuu, ulei tehnic de floarea soarelui (sau similar) in proportie de 1-2%. La zugravelile colorate se adauga pigmenti in praf, pina la nuanta ceruta, pentru care se vor prezenta mostre, ce se vor aviza de beneficiar. Cantitatea preparata trebuie sa ajunga pentru incaperi intregi, preparata cu 24 ore inainte de strecurare. Compozitia se va strecura inainte de intrebuintare, prin sita fina (500 ochiuri / cm2) din sirma de alama, pentru retinerea impuritatilor, var nestins sau colorant nedizolvat. Compozitia de zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti de tabla zincata. 2.6.6.1.3. Executarea zugravelilor - Spoielile (fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executa in trei straturi. Primul strat grundul creeaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si culoare. Se aplica la 2-4 ore de la terminarea lucrarilor pregatitoare, manual cu bidineaua sau aparatul de pulverizare. Suprafetele ce se zugravesc diferit se delimiteaza prin linii subtiri. Zonele adiacente liniei de demarcatie se zugravesc cu pensula. Zugraveala (stratul 2 si 3) se aplica cu aparate de pulverizare. Manual se poate aplica numai pe suprafete mici. Intinderea manuala a straturilor se face prin miscarea bidinelei pe directii perpendiculare; la tavane ultimul strat se aplica pe directia luminii, iar la pereti in sens orizontal. In timpul lucrului, materialul se agita cu bidineaua. Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent. La incaperile cu lambriuri in vopsea de ulei se zugraveste partea superioara a peretelui impreuna cu tavanul iar apoi se executa lambriul de ulei. Inainte de aplicarea cu aparatul de pulverizare a zugravelilor, se executa operatiile pregatitoare: umplerea prin sita a rezervorului cu compozitia de zugraveala, se ridica presiunea prin pompare la 3-5 atm., se regleaza jetul. Jetul sub care compozitia de zugraveala iese din duza pulverizatorului trebuie sa fie cu stropi fini si in unghi drept, fata de suprafata respectiva, la distanta de 0,75-1.00 m, astfel incit compozitia sa nu
cada in jos si sa nu ricoseze. Se aplica o compozitie uniforma, a zugravelii, cu duza pulverizatorului miscat in spirala: stratul urmator se aplica dupa uscarea celui precedent. 2.6.6.2. Zugraveli in culori de apa Se cuprind in acest subcapitol specificatiile tehnice ce se refera la modul de preparare si executare a zugravelilor in culori de apa, preparate cu huma sau caolin, aplicate la interior la pereti si tavane in incaperi cu umiditate sub 60%, pe suprafete tencuite si gletuite. 2.6.6.2.1. Standarde si normative pentru materiale STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii; STAS 4888 -76 Caolin de Harghita; STAS 232/I Caolin de Aghires; Norme interne tehnice ale producatorului Huma STAS 790-84 Apa pentru constructii; STAS 88-86 Clei de oase; STAS 89-86 Clei de piele; STAS 189-77 Sapun pasta pentru zugraveli; STAS 1581/1-83 Hirtie pentru slefuit uscata; STAS 4593-84 Corpuri abrazive cu liant ceramic; N.I. UCECOM 4589-63 Praf de matase Micalux Standarde seria l17 ind. chimica oxizi, pigmenti pentru vopsele, paminturi decolorate, colorante si produse absorbante. 2.6.6.2.2. Specificatii privind executia 2.6.6.2.2.1.Prepararea compozitiei de zugravit - Inmuierea humei cu apa se face in proportie de cca. 2 litri de apa la 1 kg huma bulgari marunti. Se toarna apa peste huma cit sa acopere bulgarii iar restul de apa se adauga dupa inmuierea acestora; dupa 15-24 ore amestecul se omogenizeaza; colorantii se inmoaie in apa cu 24 ore inainte de prepararea compozitiei. Solutia de clei se prepara din clei si apa in proportie 1 kg clei la 5 litri apa. Cleiul se inmoaie in apa 24 ore, dupa care vasul cu amestecul de clei se fierbe in alt vas cu apa care fierbe. Prepararea compozitiei se face prin: - turnarea in amestecul de huma cu apa solutiei de clei, in proportie de 0,100 kg solutie de clei la 1 litru huma cu apa, se adauga colorantii inmuiati in apa, pina la obtinerea nuantei cerute; se prepara cantitati suficiente pentru zugravirea unor incaperi intregi; compozitia se strecoara prin sita de 900 ochiuri/cm2. Concomitent se prepara si o solutie de sapun, 1 kg la 16 litri de apa calda si se strecoara prin sita de 900 ochiuri/cm2. 2.6.6.2.2.2.Aplicarea zugravelii - Se aplica un prim strat de solutie de sapun, dupa care se fac reparatiile necesare cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuirea repartiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile separate. Se aplica compozitia de zugraveala in trei
straturi, pe intreaga suprafata. Solutia de sapun si primul strat de zugraveala se aplica manual cu bidineaua; ultimele doua straturi se aplica mecanizat cu aparatul de pulverizat; pe suprafete mici sau in cazuri speciale zugraveala se poate aplica si cu bidineaua. Compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutie de clei, se poate intrebuinta pina la 48 ore de la preparare, intrucit se altreaza in special vara. Celelalte indicatii tehnologice privind aplicarea manuala sau mecanica a zugravelii sint aceleasi ca la zugravelile cu lapte de var (subcapitolul I). 2.6.6.3. Vopsitorie cu vopsele de ulei Se cuprind in acest subcapitol specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie pe suprafete interioare gletuite cu glet de ipsos, la interior si exterior pe timplarie de lemn si metalica, balustrade, grile, alte elemente metalice etc. 2.6.6.3.1. Standarde si norme de referinta pentru materiale L 23 Lacuri, vopsele, emailuri (vopsea de ulei); STAS 18-70 Ulei tehnic de in; STAS 6592-80 Chituri pe baza de ulei; STAS 45-86 Benzina de extractie; N.I. grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb, oxid de fier; STAS 5192-79 Grund de astupat porii; STAS 1581/2-83 Hirtie pentru slefuire uscata; STAS 4593-84 Corpuri abrazive cu liant ceramic; STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii; STAS 3124-75 Diluant special pentru produse pe baza de ulei. 2.6.6.3.2. Specificatii privind executia - Vopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafata de lemn sau de metal, dupa terminarea tuturor lucrarilor pregatitoare. Pe glet de ipsos se aplica un grund de imbinare. Timplaria de lemn si metalica se livreaza pe santier gata grunduita cu grund de imbibare si respectiv grund anticoroziv. Grundul se va aplica intotdeauna manual, cu pensula pentru a asigura o legatura mai buna a vopsitoriei cu suprafata suport. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare; se executa doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate fiecare de slefuire dupa uscare si stergerea prafului rezultat. Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicare cu spaclu (chit de cutit). Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit la consistenta necesara prin diluare cu diluant special, cu ulei sau cu vopsea la culoare. Slefuirea succesiva de 0,2-0,5 mm grosime, se face cu hirtie de slefuit, cu granulatie din ce in ce mai mica, pentru diferitele straturi, pentru obtinerea unei rugozitati reduse a suprafetelor. Aplicarea vopselei se face in trei straturi. Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin sita fina (900 ochiuri/m2) se aduce la consistenta de lucru prin amestecarea de 5-10% cu un diluant corespunzator vopselei respective. Vopseaua se aplica intr-un strat uniform, fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si
va fi intinsa pina la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Timplaria detasabila se va vopsi in pozitie orizontala. Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare, unul fata de celalalt. Ultimul strat se va intinde astfel: - pe pereti, de sus in jos; - pe elemente de lemn, in lungul fibrelor; - Dupa aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeste cu o pensula speciala cu parul moale, dupa uscare suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit, granulozitate 80. Pentru obtinerea unei vopsitorii de calitate superioara, dupa primele doua straturi se executa chituirea si chituiri-slefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei. Dupa slefuire se sterge praful cu pensula moale. - Slefuirea si aplicarea unui strat se face numai dupa maximum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dupa uscarea acestuia. Incaperile in care se executa vopsitorii trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. Incaperile cu vapori de apa (umiditate peste 60%) vopsitoria va fi executata neted. Radiatoarele, dupa grunduire cu grund anticorosiv se vopsesc in trei straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare (rezistente la caldura). Foile de usi, cercevelele ferestrelor si alte elemente detasabile pot fi vopsite in primele doua straturi si inainte de montarea lor. Efectuarea lucrarilor si depozitarea lor se va face intr-o incapere lispita de praf si curent. Balustradele, grilele si alte confectii metalice, grunduite cu grund anticoroziv se vopsesc in trei straturi pe locul de montaj. La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua toate masurile pentru asigurarea unor lucrari de calitate superioara, in conditiile respectarii succesiunii operatiilor timpul de uscare, numarul straturilor ca cele indicate la vopsea manuala precum si intretinerii instalatiilor respective conform recomandarilor fabricantului. Suprafetele care trebuiesc vor fi protejate printr-un element separator (carton, hirtie speciala etc.). 2.6.6.4. Vopsitorie cu vinarom In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu VINAROM aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pina la 60%, la pereti si tavane. 2.6.6.4.1. Standarde si norme de referinta pentru materiale STAS 7359-89 Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie; STAS 790-84 Apa pentru constructii; STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii; STAS 1581/2-83 Hirtie pentru slefuire uscata. 2.6.6.4.2. Specificatii privind executia - Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza in urmatoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom; vopsea Vinarom diluata aplicata in doua straturi. In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia. Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea Vinarom si un volum egal de apa si se omogenizeaza. Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +150C si o ora la +250C sau mai mare. Vopsitoria de Vinarom se realizeaza aplicind doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata. 2.6.7. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor (Comune punctelor 2.6.1.; 2.6.2.; 2.6.3.; 2.6.4.) - Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (dirigintele de lucrare): - indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus; calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de fabricatie; respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier; - corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate. Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau remedia. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. 2.6.7.1. Zugraveli - Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica: - corespondenta acestora cu proiectul; aspectul suprafetelor zugravite: sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete, scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retusuri locale ce distoneaza cu tonul general. Aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala aderenta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma. Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de lungime potrivita avind o latime uniforma si fara inadituri: se admite o deviere izolata, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. 2.6.7.2. Vopsitorii - Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta, ce se constata prin ciocanire usoara a vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte. Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume: - vopsitoriile de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect lucios sau mat (cum s-a cerut);. vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderi, aglomerari de coloranti, neregularitari din chituire sau slefuire, fire de par, urme de vopsea insuficient amestecata si altele asemenea;. vopsitoria aplicata
pe timplarie se va verifica vizual acoperirea foarte buna cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal bine chituite si slefuite; se va controla ca drucerele, sildurile, cremoane, olivere sa nu fie patate de vopsea; nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite; verificarea respectarii tehnologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire (curatire, slefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, indepartindu-se cu grija vopseaua pina la stratul suport; se verifica vizual vopsirea tevilor, radiatoarelor etc. daca sint vopsite in culoarea prescrisa sau vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula sau alte defecte; de asemenea, se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe spatele acestora, ca elementele respective, nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si zugraveala; pentru verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafete corect pregatite si succesiunea indicata; liniatura, frizurile, bordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungimea; sa nu prezinte curburi, frinturi pe acelasi aliniament, iar inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m; separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor si tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc.; verificarea rectilinitatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare; pe intreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. 2.6.7.3. Masuratori si decontare (I-IV) 1. Zugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat. Suprafetele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si sint aceleasi ca pentru tencuieli interioare. 2. Vopsitoriile pe timplarie de lemn, inclusiv (tocurile si captuselile pina la 19 cm latime) se deconteaza la metru patrat suprafata de calcul pentru decontare: a - ferestre simple, multiplicare a vopsite pe ambele 1.5 fete (cu un rind de cercevele) b - ferestre si 0,75 luminatoare fixe c - ferestre duble (cu doua rinduri de cercevele) sau cuplate, vopsite pe toate fetele d - glaswanduri simple suprafata cuprinsa in conturul exterior al tocului sau captuselilor idem idem 3,00 Coef. suprafetei de de baza
idem
1,25
(pe tocuri) vopsite pe ambele fete e - usi simple pe toc Suprafata geamurilor se
idem
2,50 scade de doua
ori f - usi simple pe idem 2,90 captuseli g - usi duble, vopsite idem 4,50 Suprafata geamu-pe cele patru fete rilor se scade de doua ori h - pervazuri si rame Suprafata desfasurata 1,00 la ferestre si usi real vopsita I - captuseli cu latimi Suprafata reala care 1,00 mai mare de 19 cm depaseste lat. de 19 cm masurata desfasurat 3. Vopsitorie pe timplaria metalica, inclusiv tocurile se deconteaza la metru patrat. Suprafata de calcul pentru decontare: Coef. de multiplicare a suprafetei de baza a - ferestre simple fixe Suprafata cuprinsa 0,5 vopsite pe ambele fete in conturul exterior al tocurilor b - ferestre simple cu idem 1,00 deschidere inter. sau exter., vopsite pe ambele fete c - ferestre simple idem 2,00 cuplate, vopsit ambele fete d - usi simple, vopsite idem 2,50 Se scad geamupe ambele fete rile de doua ori suprafata lor. Vopsitoriile de ulei si Vinarom, pe epreti si tavane se deconteaza la metru patrat. Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilor nevopsite mai mari de 4 mp, dar se adauga suprafata glafurilor, spaletiilor, grinzilor etc. existente pe suprafetele respective. Vopsitorii la balustrade, grile si parapeti metalici, se deconteaza la metru patrat.
Suprafata cuprinsa in conturul exteriorul proiectiei verticale a acestor elemente 1,00 Vopsitorii la elemente de instalatii; se deconteaza la metru patrat si la m. a - radiatoare Suprafata reala vopsita calculata pe baza de tabele de suprafete (mp) 1,00 b - la conducte cu Lungimea real vopsita diametre exter. pina (m) 1,00 la 34 mm inclusiv c - conducte cu diaSuprafata desfasurata metrul exterior mai real vopsita 1,00 mare de 34 mm Vopsitoria elementelor de tabla de zinc, se deconteaza la metru patrat. Suprafata desfasurata efectiv vopsita, cu scaderea golurilor mai mari de 0,25m2 1,00 2.7. FINISAJE EXTERIOARE LA FATADE CU VOPSITORII TEXTURATE 2.7.1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia lucrarilor de finisaje exterioare la fatade. 2.7.2. MATERIALE Materialele utilizate la executarea finisajelor exterioare vor fi de tip vopsea texturata (tip KENITEX) cu urmatoarele caracteristici tehnice: - vopsea n suspensie cu liant pe baza de poliester elastomer sintetic durabil n solvent organic white spirit, materiale de umplutura - textura din perlite si mica cu pigmenti minerali, diverse adaosuri fungicide care sa asigura o rezistenta ndelungata a culorii, rezistenta la apa si buna protectoare si izolatoare, cu textura de tip fina-0.9-1.0kg./mp., care n stare uscata se prezinta sub forma de strop, cu aderenta mare la suportul pe care se alica, rezistenta chimica orespunzatoare, fara toxicitate fata de sanatatea oamenilor si a mediului, sa aiba proprietati antistatice (sa retina foarte putin praful) sa aiba rezistenta culorii la radiatii solare, comportare corespunzatoare din punct de vedere higrotermic , rezistenta la cicluri de nghet dezghet, impermeabilitate la apa si permeabilitate la vaporii de apa; - aderenta la suport=clasa 0 sau 1; - aderenta la suport la eforturi normale de tractiune=s>0.5; - rezistenta la agenti chimici=nu se admit exfolieri, basicari, etc.; - toxicitate=sa nu fie toxic pentru oameni si mediul nconjurator; - comportare la mijloace de curatire=nu se admit nici un fel de degradari dupa cicluri;
- impermeabilitate la apa=g/dm/zi=p<100; - permeabilitate la vapori=m/s=max.=108x108; - rezistenta la cicluri de batrnire accelerata=dupa cicluri sa nu apara modificari de aspect ( shimbari de culoare, exfolieri, basicari, etc.) - culori- conform proiect-detaliu anexat 2.7.3. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR - Materialele utilizate la lucrarile de finisaje exterioare vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de inghet, acoperite si ambalajele ermetic inchise butoaie metalice cu diferite capacitati - de 50 sau 55 kg., conform specificatii furnizor. Pordusele se vor livra cu etichete de identificare privind denumirea produsului, cantitatea, numele si sigla producatorului, instructiuni de transport, manipulare si depozitare, numarul lotului, data fabricatiei si termenul de garantie. Fiecare livrare este nsotita de certificatul de garantie si instructiuni de punere n opera. 2.7.4. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA FINISAJELOR EXTERIOARE - Inainte de inceperea lucrarilor de finisaje exterioare vor fi terminate lucrarile de reparatii tencuieli, placaje, inclusiv remedierile acestora. Suprafetele suport trebuie sa fie uscate, degresate, lipsite de praf, ulei sau alte substante ce pot mpiedica aderenta.
2.7.5. PREGATIREA SUPRAFETELOR Suprafete tencuite - In vederea finisarii toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate (in special spaleti la ferestrele inlocuite). - Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hirtie de slefuit, peretii de sus in jos, si intreaga suprafata de finisat se curata prin spalare cu apa si raschetare cu perii de srma. 2.7.6. CONDITII DE EXECUTIE Punerea n opera se face n conformitate cu instructiunile tehnice ale producatorului, respectnd regulule specifice de executie a vopsitoriilor ( C376 Normativ privind executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii) cu urmatoarele precizari : - suprafata pe care se aplica vopseaua va fi n prealabil curatata de impuritati si de praf, - aplicarea vopselei se va face mecanizat prin pulverizare cu pistolul sau manual cu ruloul; - aplicarea mecanizata se executa pe directie orizontala cu viteza constanta si cu mentinerea pistolului la 90 fata de suprafata zidului si pentru asigurarea unei acoperiri omogene se executa si o aplicare pe directie verticala;
- aplicarea manuala vopseaua se aplica n doua straturi primul strat diluat cu maxim 5% whitw spirit iar al doilea strat la un interval de 5 ore cu vopsea nediluata. - Tenperatura de lucru se recomanda a fi de -10+35. - Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie cu cel putin 3 luni naite de data expirarii. 2.7.7. Masuratori si decontare Vopsitoriile se deconteaza la metru patrat. Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilor nevopsite mai mari de 4 mp, dar se adauga suprafata glafurilor, spaletiilor, grinzilor etc. existente pe suprafetele respective. 2.8. TENCUIELI EXTERIOARE (Tencuieli, praf de piatra, similipiatra) 2.8.1. Generalitati Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor exterioare aplicate pe suprafetele fatadei la cosuri, ventilatii, etc. 2.8.2. Standarde de referinta STAS 388-80 Ciment Portland. STAS 1500-70 Ciment P35A STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali. STAS 1134-71 Piatra de mozic (praf si gris de piatra). STAS 146-84 Var pentru constructii. STAS 7055-87 Ciment Portland alb. 2.8.3. Materiale utilizate 1. Ciment Portland STAS 1500-70, si ciment P35A, STAS 388-80. 2. Nisip de riu sau de cariera, bine spalat. 3. Piatra de mozaic - praf de piatra, gris de piatra, STAS. 4. Var pasta. 5. Ciment Portland alb, vezi STAS 1134-71. 2.8.4. Livrare, depozitare, manipulare si utilizare 2.8.4.1. Conditii de livrare, transport si depozitare pentru: - cimentul se va transporta in saci de 50 kg si se va depozita astfel incit sa nu fie posibila udarea, murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine. Depozitarea se va face in magazii sau soproane, ferite de inghet; materialele speciale pentru tinci (praf de piatra, piatra de mozaic) se transporta de la furnizori si depoziteaza astfel incit sa nu fie posibila murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine. 2.8.4.2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incit sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli exterioare, sint: - la mortar de var-ciment M25T pina la 10 ore maximum; la mortar de cimentvar M50T si M100T fara intirzietor maximum 10 ore si cu intirzietor pina la maximum 16 ore.
2.8.5. Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli * Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai daca dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective; Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, vor trebui sa corespunda urmatoarele tasari ale etalon: - pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm - aplicarea manuala a mortarului 9 cm - aplicarea pe blocuri de b.c.a. 14-15 cm - pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm; - pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm; - pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatra, similipiatra) prin probe 7-8 cm, consistenta se va determina prin probe in functie de granulometrie si materialul utilizat, temperatura, umiditate, etc. cu acordul beneficiarului. 2.8.6. Executia lucrarilor 2.8.6.1. Operatiuni pregatitoare * Operatiile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executiei tencuielilor exterioare. Controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite. Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara cu exec. tencuielilor ar putea provoca deterioarea acestora. Suprafetele ce se tencuiesc sa nu prezinte abateri mari ca cele admise. Suprafetele suport sa fie curate, plasa de rabit sa fie bine intinsa si legata. Rosturile zidariei sa fie curatate pe 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa. Pe suprafetele exterioare ale peretilor, trasarea se va face prin repere de mortar (stilpisori). Se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor si usilor exterioare, reperi ce se vor executa din acelasi mortar ca si grundul. 2.8.6.2. Executia amorsarii * Suprafetele de beton si ale zidariilor de caramida se stropesc cu apa, apoi se amorseaza cu un sprit din ciment si apa. Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar ciment-var, compozitie 1:0,25:3 (ciment, var, nisip). Pe suprafetele de plasa de rabit se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru grund. Amorsarea se va face cit mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait. 2.8.6.3. Executarea grundului * Grundul in grosime de 15-20 mm se va executa, pe suprafetele de beton (plasa de rabit), dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului (smirului) si dupa, cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Grundul va fi la
tencuielile din praf de piatra din mortar M50T, iar la tencuielile tip similipiatra din mortar de ciment-var marca M100T. Smirul prea uscat se uda cu apa inainte de executarea grundului. Pe suprafetele de b.c.a. pe care se executa tencuiala din praf de piatra grundul va fi de 10-11 mm grosime din mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip - 3 mm) consistenta 12-13. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stilpisori) si se va verifica obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati, neregularitati, goluri. Interzis aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire. Grundul (ca si spritul) se va aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schela de fatada independenta, montata la cca. 50 cm fata de suprafata fatadelor. Inainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale) suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins. 2.8.6.4. Executarea stratului vizibil * La tencuielile din praf de piatra, stratul vizibil de 10-12 cm grosime se va executa driscuit si pariat cu mortar var-ciment marca M25T, confectionat cu piatra de mozaic (praf de piatra) in loc de nisip, iar pina la 60% din ciment, va fi ciment Portland alb. La tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T confectionat cu piatra de mozaic in loc de nisip; finisat bucerdat sau pieptanat in asize. Tencuielile exterioare se vor realiza pe cimpuri mari din aceiasi cantitate de mortar pregatita in prealabil pentru evitarea diferentei de culoare. Intreruperea lucrului nu se va face la mijlocul suprafetelor pentru evitarea petelor si diferentelor de nuante. Nu se vor executa tencuielile exterioare la o temperatura mai mica de +50C. Dupa executarea tinciului se vor lua masuri de protectia suprafetelor proaspat tencuite. 2.8.6.5. Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor * Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.In timpul executiei se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive, in grosimea prescrisa. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului. Documentele de procurare si esantioanele de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar. Incercarile de control, la care rezultatele sint sub 90% din marca prescrisa, conduc la refacerea lucrarilor, cazuri ce se inscriu in registrul de proceseverbale. Receptia pe faze de lucrari, se face in cazul tencuielilor exterioare prin verificarea: a - rezistentei mortarului; b - numar de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la 100 mp; c - aderenti la suport si intre straturi (sudaj ca la pct. b); d - planenitatii suporturilor si liniartitatea muchiilor (bucata cu bucata);
e - dimensiunilor, calitatii si pozitiilor elementelor decorative si anexe (solbancuri, brise, cornise etc. pe fatada) bucata cu bucata. Abaterile admisibile sint cuprinse in anexa. * La receptia preliminara a lucrarilor se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta. Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual, cercetind suprafata tencuita, forma muchiilor intrinde si iesinde. Suprafetele vor fi uniforme, ca prelucrare si culoare fara denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi, urme de reparatii locale. Se va controla corespondenta mortarului (praf de piatra, similipiatra etc.) si modul de prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect sau mostre aprobate. Muchiile de racordare, spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale. Solvanturile si diferitele profile trebuie sa aiba pantele spre exterior precum si o executie corecta a lacrimarului. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta stratului de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn, un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita refacerea intregii suprafete dezlipite. 2.8.7. Masuratori si decontari * Tencuielie exterioare se masoara si se platesc la metru patrat de suprafata desfasurata. Nuturile in tencuieli la fatada se masoara si se deconteaza la metru. Adaosurile de coloranti se masoara si se deconteaza la kg. Golurile de tencuieli pentru ferestre si usi etc. a caror suprafata este mai mica de 0,5 m nu se scad din suprafata tencuielilor exterioare; cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti. Profilele trase cu sablonul la fatada cu iesinduri mai mici de 5 cm inclusiv si cu o latime de pina la 20 cm inclusiv, nu se masoara separat, ele incluzindu-se in pretul tencuielilor respective. Suprafetele partial ramase netencuite in vederea placarii cu placaj (ceramice, piatra, etc.) sau executarii de ornamentatii se scad din suprafata tencuielilor; fiecare dimensiune ce se ia in calcul pentru calculul acestei suprafete se reduce cu 5 cm. ANEXA ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR Denumirea defectului Tencuieli la retrageri, Tencuieli la fatade si alte curti de lumina fatada elemente exterioare ale posterioara. constructiei 1.Umflaturi, ciupituri Nu se admit. Nu se admit. (impuscaturi) crapaturi, fisuri, lipsuri la gleturi, solbancuri, cosuri, ventilatii. 2. Zgrunturi mari (pina la 3 Nu se admit. Nu se admit.
mm), basici si zgirieturi adinci formate la drescuire in stratul de acoperire. 3. Neregularitati ale supra- Max. 2 neregularitati pe Max. 2 neregularitati pe fetelor (la verificare cu mp in orice directie, avind mp in orice directie, avind dreptarul de 2 m lungime). adincimea sau inaltimea adincimea sau inaltimea pina la 2 mm. pina la 2 mm. 4. Abateri fata de verticala Pina la 2 mm/m si Pina la 1 mm/m si sau orizontala a unor maximum 5 mm pe maximum 3 mm pe elemente ca intrinduri, inaltimea unui etaj. inaltimea unui etaj. iesinduri, ornamente, pilastrii, coloane, muchii, briie, cornise, solbancuri, ancadra- mente, asize, rosturi adincite, mituri etc. 5. Abateri fata de raza la Pina la 5 mm. Pina la 3 mm. suprafete curbe. 2.9. TIMPLARIE DE LEMN 2.9.1. Generalitati Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea, echiparea si montajul timplariei din lemn: vitrime, usi de intrare, ferestre, usi-ferestre. 2.9.2. Standarde de referinta STAS 465-78. Ferestre si usi de balcon din lemn pentru constructii civile. STAS 466-78. Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni. STAS 799-76. Ferestre si usi de lemn. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 1637-73. Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica. STAS 4670-74. Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale. STAS 5333-78. Ferestre, usi de balcon si usi interioare de lemn pentru constructii civile. Formate si alcatuiri. STAS 9317-73. Timplaria pentru constructiile civile si industriale. Incercari de anduranta la solicitari fizico-mecanice ale usilor plane si ferestrelor din lemn. STAS 9322-73. Timplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie. STAS 10379-75. Ferestre si usi de balcon din lemn, cu geam termoizolant pentru constructiile civile. STAS 10461-76. Ferestre si usi de balcon din lemn, cuplate pentru constructii civile. Tocurile oarbe metalice vor fi conform N.I.I. de productie. 2.9.3. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier vor fi puse la dispozitia consultantului spre aprobare, urmatoarele: - cite doua mostre pentru fiecare tip de produs: vitrina, usa de intrare, ferestre si usi ferestre. Mostrele vor fi complet echipate, finisate si echipate cu geamuri,
garnituri de etansare si feronerie; cite doua mostre tocuri oarbe metalice cu calitatea si finisajul cerut prin proiect. Prin aprobarea tipului de produs prezentat ca mostra se intelege si aprobarea modului de echipare si finisare. 2.9.4. Materiale si produse 2.9.4.1. Produse - vitrine cu tocuri oarbe metalice, rame fixe si mobile din metal si lemn, geam termoizolant 4 mm la interior, 5 mm la exterior, distantier 8 mm, fabricat la Medias; - keder din cuciuc tip A19 produs de CIATO - Pitesti; - garnitura de etansare; - feronerie din productia curenta si cea speciala IREMOAS - Bucuresti; - ferestre si usi-ferestre la nivelele superioare, de tipul duble cu deschidere interioara; - geam tras - procedeu PITSBURG - de 4 mm grosime; - keder si feronerie ca mai sus. 2.9.4.2. Materiale - geam termoizolant - geam tras vertical - keder cauciuc E - adeziv cauciuc-geam - adeziv cauciuc-lemn - chit pe conturul exterior si interior al tocului timplariei - grund umplutor de pori - lac transparent incolor mat - suruburi alamite pentru lemn - suruburi alamite pentru metal - praznuri 4-5 buc. pe fiecare latura - grund anticoroziv pentru protectia tocurilor si tocurilor oarbe metalice - snur sau straifuri izolante inchizind spatiile de toleranta la montaj intre toc si bordajul golului - feronerie curenta si speciala. 2.9.5. Livrare, depozitare, manipulare Timplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare si grunduita. La livrarea se receptioneaza conf. STAS 799-86 si 9317-73. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia timplariei si a accesorilor in sarcina furnizorilor respectivi. Si la usi si la ferestre foile se livreaza impreuna cu tocurile respective, predindu-se separat numai minerele, sildurile si cheile, livrate in ladite de lemn. Pregatirea pentru livrare se va face in prezenta sefilor de echipe de montaj (prin grija furnizorului) in pachete, pe stelaje sau in containere si se incarca in camioane sau vagoane acoperite si inchise. Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua masuri ca produsele sasi mentina calitatea si aspectul. La transport si depozitare, timplaria va fi in pozitie verticala. Elementele de inchidere a timplariei pe peretii golului (pervazuri si baghete) vor fi livrate in colete legate cu sfoara.
2.9.6. Montarea timplariei 2.9.6.1. Operatiuni pregatitoare Lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea montajului timplariei: - materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea praznurilor pentru timplarie si cele pentru finisarea spaletiilor si glafului; finisarea conturului fiecarui gol la pozitiile materializate prin paznuri; instalatiile electrice iluminat si alarma; terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor, precum si a pardoselilor si a plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor, si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului: inaltime, adincime, verticalitate, centrare. 2.9.6.2. Pozarea si echiparea timplariei: - Fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la interval de max. 1,50 m. Penele vor fi fost tratate cu carbolineum sau ulei mineral; Fixarea definitiva a tocului la praznuri; Bararea cu snur sau straif izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol; Completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor oarbe metalice si a tocurilor propriu-zise; Montarea foilor mobile precum si a geamurilor (cu ajutorul ventuzelor fabricate la fabrica de geamuri din Medias); Executarea finisajelor la spaleti si glaf; Inlaturarea imbracamintii din folie; Retusuri si completari; Finisarea si etansarea timplariei in gol prin pervazuri, prin baghete profilate sau eventuale cordoane de chit; Montarea eventualelor galerii si rilogi. 2.9.7. Protejarea lucrarilor Toate suprafetele timplariei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual si folie fixata cu cusaci si ei protectori pe perioada introducerii mobilierului si a corpurilor de iluminat. 2.9.8. Verificari in vederea receptiei Verificarile in vederea receptiei au ca obiect: - aspectul si starea generala; elemente geometrice - aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade, coridoare, holuri) ca inaltime, adincime, verticalitate, centrare; corespondente cu proiectele aprobate. Acolo unde apar necorespondente, consultantul poate decide completarile si inlocuirile ce se impun. Predarea de catre constructor a pieselor necesare intretinerii si eventualelor inlocuiri. 2.9.9. Masuratori si decontare Timplaria se va plati la mp. diferentiat pe tipuri, dimensiuni si nivel de decorare. Lucrarile de inchidere a golurilor fata de timplarie se vor plati separat, defalcat pe genuri de operatiuni si materiale. 2.10. TIMPLARIE METALICA 2.10.1. Generalitati Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea, echiparea si montajul timplariei metalice: vitrine, usi de intrare, ferestre, usi-ferestre, usi antifoc si rezistente la foc. 2.10.2. Standarde de referinta
STAS 763-66 Dimensionarea elementelor componente la timplarie metalica. STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica. STAS 4670-74 Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale. Tocurile oarbe metalice vor fi conform N.I.I. de productie. 2.10.3. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia consultantului spre aprobare, urmatoarele: - cite doua mostre pentru fiecare tip de produs: vitrina, usa de intrare, ferestre si usi-ferestre, usi antifoc. Mostrele vor fi complete, finisate si echipate cu geamuri, garnituri de etansare si feronerie; cite doua mostre tocuri oarbe metalice cu calitatea si finisajul cerut prin proiect. Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege si aprobarea modului de echipare. 2.10.4. Materiale si produse 2.10.4.1. Produse - vitrine cu tocuri oarbe metalice, rame fixe si mobile din metal si lemn, geam termoizolant 4 mm la interior, 5 mm la exterior, distantier 8 mm fabricat la Medias; - keder din cauciuc tip A19 produs la CIATC - Pitesti; - garnitura de etansare; - feronerie din productia curenta si cea speciala IREMOAS - Bucuresti; - usi metalice simple cu profile din tabla indoita la rece; - usi metalice simple cu profile laminate; - usi si ferestre cu profile de aluminiu; - usi antifoc si rezistente la foc; - keder si feronerie ca mai sus. 2.10.4.2. Materiale - geam termoizolant - geam tras vertical - keder cauciuc E - adeziv cauciuc-geam - chit pe conturul exterior si interior al tocului timplariei - suruburi alamite pentru metal - praznuri 4-5 buc. pe fiecare latura - grund anticoroziv pentru protectia tocurilor si timplariei - snur sau straifuri izolante inchizind spatiile de toleranta la montaj intre toc si bordajul golului - feroneria curenta si speciala 2.10.5. Livrare, depozitare, manipulare
Timplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare si grunduita. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia timplariei si a accesorilor in sarcina furnizorilor respectivi. Si la usi si la ferestre foile se livreaza impreuna cu tocurile respective, predindu-se separat numai minerele, sildurile si cheile, livrate in ladite de lemn. Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua masuri ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul. La transport si depozitare, timplaria va fi in pozitie verticala. Depozitarea ferestrelor si usilor se face pe categorii de elemente in locuri special amenajate. 2.10.6. Montarea timplariei 2.10.6.1. Operatiuni pregatitoare Lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea montajului timplariei: - materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea praznurilor pentru timplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafului; finisarea conturului fiecarui gol la pozitiile materializate prin praznuri; instalatiile electrice iluminat si alarma; terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor, precum si a pardoselilor si a plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor si a foilor de usi ( la cererea beneficiarului); marcarea pe tocuri si pe foile de usi a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului: inaltime, adincime, verticalitate, centrare. 2.10.6.2. Pozarea si echiparea timplariei - Fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la interval de max. 1,50 m; Fixarea definitiva a tocului la praznuri; Bararea cu snur sau straif izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol; Complectarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor oarbe metalice si a tocurilor propriu-zise; Montarea foilor mobile precum si a geamurilor (cu ajutorul ventuzelor fabricate la fabrica de geamuri din Medias); Executarea finisajelor la spaleti si glaf; Inlaturarea imbracamintii din folie; Retusuri si completari; Fixarea elementelor de inchidere a timplariei in gol prin pervazuri, prin profile speciale si prin eventuale cordoane de chit; Montarea eventualelor galerii si rilogi. 2.10.7. Protejarea lucrarilor Toate suprafetele timplariei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual si banderole de protectie. 2.10.8. Verificari in vederea receptiei au ca obiect: - aspectul si starea generala; elemente geometrice - aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade, coridoare, holuri) ca inaltime, adincime, verticalitate, centrare; corespondente cu proiectele aprobate. Acolo unde apar necorespondente, consultantul poate decide completarile si inlocuirile ce se impun. Predarea de catre constructor a pieselor necesare intretinerii si eventualelor inlocuiri. 2.10.9. Masuratori si decontare
Timplaria se va plati la mp. diferentiat pe tipuri, dimensiuni si nivel de decorare. Lucrarile de inchidere a golurilor fata de timplarie se vor plati separat, defalcat pe genuri de operatiuni si materiale. 2.11. GEAMURI 2.11.1. Generalitati Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind montarea geamurilor la timplarie de lemn si metalica, la luminatoare metalice. 2.11.2. Standarde de referinta pentru materiale STAS 853-80 Geamuri trase; STAS 9041-89 Geamuri slefuite, polizate; STAS 1853-88 Geamuri plane securizate; STAS 949-86 Geamuri armate; STAS 9250/89 Usi din geam securizat; NTR 8216-81 Chit de geam: C 101-1 din creta; C 101-1 din creta cu minium de plumb sau oxid rosu de fier; STAS 3230-84 Garnituri de cauciuc profilat U; N.I. Garnituri de cauciuc neopren; STAS 2111-81 Tinte pentru geamuri; STAS 2571-86 Suruburi cu cap inecat crestat, semiprecise; STAS 7518-71 Suruburi cu cap inecat crestat, precise; NII 7988-78 Chit permanent elastic. 2.11.3. Materiale utilizate 1. - Geamuri trase calitatea I-a 3-4 mm grosime conf. STAS 853-80 la timplarie de lemn si metalica. 2. - Geamuri slefuite, polizate 6-8 mm grosime conf. STAS 9041-89 la suprafete vitrate mari, tip B calitatea I-a. 3. - Geamuri plane securizate de 5-8 mm grosime, STAS 1859-89 la glasswanguri si usi batante montate in circulatia majora, tip B. 4. - Geam armat de 7 mm grosime, tipa A (in colore) si B (colorate in masa), conf. STAS 949-86 la luminatoare. 5. - Usi din geam securizat, batante, intr-un canat sau doua canate, varianta II (foi de usi cu miner, balamale, broasca la partea inferioara si fara dispozitiv de blocare. 6. - Tinte pentru geamuri. 7. - Chit de geam, de creta C 101-1 conf. NTR 8216-81 pentru montarea geamurilor pe cercevele de lemn. 8. - Chit de geam, din minium de plumb (oxid rosu de fier) pentru montarea geamurilor pe cercevele metalice. 9. - Garnituri din cauciuc cu sectiune profilata in forma de U conform STAS 3230-14. 10. - Cordoane de garnitura de cauciuc neopren - dimensiuni la comanda 11. - Chit permanent elastic cu doua componente pe baza de polimeri polisulfidici (Aluchit) conform NII 7988-78.
2.11.4. Transport si depozitare - Transportul si depozitarea tuturor tipurilor de geamuri se face in ambalaje tip specificate in standardele de fabricatie respective. Depozitarea se face in magazii sau soproane pentru a fi ferite de umezeala (ploaie) si inghetarea acesteia intre foile de geamuri. Nu se vor desface din ambalaje decit in momentul inceperii debitarii geamurilor la dimensiune. Eventuala debitare in mod centralizat impune transportul geamurilor in containare speciale, pentru evitarea degradarii acestora prin zgiriere, murdarire etc.
2.11.5. Lucrari pregatitoare montajului geamurilor - Montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli, inaintea lucrarilor de vopsitorie si pardoseli. In vederea montajului se va avea in vedere urmatoarele lucrari pregatitoare: - curatirea timplariei de lemn cu spaclu si cu peria de orice corpuri straine, mortar, praf, etc.; curatirea timplariei metalice cu peria de sirma pentru indepartarea oricaror corpuri straine, mortar, rugina, praf etc.; vopsirea cu grund pe baza de ulei a faltului de montaj, atit, a timplariei de lemn cit si a celei metalice; aplicarea unui strat de vopsea pe intreaga timplarie metalica si doua straturi de vopsea pe falturi; aducerea geamurilor in zona de montaj, in cazul cind au fost aduse taiate la dimensiuni fixe; taierea, in cazul geamurilor aduse pe santier in ambalaje de livrare, pe o masa de lucru acoperita cu patura moale, pe baza dimensiunilor luate la fata locului, taierea se face cu diamantul, linia si vinclu. geamurile mai groase de 4 mm se vor unge, inainte de taiere, in lungul liniei de taiere cu petrol, aplicat cu o cirpa inmuiata si bine stoarsa. 2.11.6. Verificarea falturilor - Falturile ramelor (cercevelelor etc.) in care se vor monta geamurile se vor verifica sa corespunda urmatoarelor conditii: - fundul faltului trebuie sa permita o pozitionare corecta a calelor si prin intermediul acestora o asezare stabila a geamurilor; fetele verticale ale falturilor si ale baghetelor alaturate, sa fie paralele cu fetele geamurilor si sa nu prezinte iesiri mai mari de 1 mm; adincimea minima a faltului este data de suma tolerantelor si a vitrajelor, a jocurilor periferice si de prindere propriu-zisa a faltului. Adincimea poate varia de la 11-20mm, in functie de materialele utilizate, in corelatie cu solicitarile exterioare considerate; latimea utila a falturilor este determinata de grosimea geamurilor (g) si trebuie sa asigure jocurile laterale impuse de considerente de etanseitate: latimea faltului minim - grosimea geamului +6 mm in cazul rosturilor cu chit; latimea faltului minim in cazul rosturilor cu garnituri sau baghete - grosimea geamului +10 mm. 2.11.7. Calarea geamurilor
Calarea geamurilor se face astfel incit sa se limiteze la minim deformarea sprosurilor, asigurind buna functionare a partilor mobile ale timplariei, astfel: - se va asigura o pozitie corecta a geamurilor in rama (cercevea) pe inaltime, latime si grosime; transmiterea judicioasa la rame (cercevele) a greutatii proprii a geamurilor precum si a incarcarilor pe care acestea le preia; evitarea oricaror deformatii ale ramelor (cercevelelor); evitarea contactului sticla-rama (cercevea) pe contur, in special la elementele de metal; dimensionarea si pozitionarea calelor se va face conform intr. tehnice C 47-86. 2.11.8. Executarea montarii geamurilor 2.11.8.1. Montarea geamurilor pe timplarie de lemn: a. - montarea geamului cu chit obisnuit la ferestre si usi-ferestre: se aplica pe faltul timplariei, patul de chit care se niveleaza cu spaclu; geamul taiat la dimensiune se aseaza pe patul de chit astfel incit sa se lipseasca bine de acesta dupa care se fixeaza cu tinte batute in falt la cca. 20 cm una de alta; geamul se apasa usor cu mina, astfel ca dupa baterea tintelor acesta sa nu joace dupa care se intinde chitul de-a lungul intregului contur, acoperind tintele, dupa care chitul se netezeste cu spaclu. b. - montarea geamurilor cu chit si baghete, la usi interioare se aplica un pat de chit de-alungul faptului, se aseaza geamul, presindu-se cu mina astfel ca sa se lipseasca bine de chit; se fixeaza baghetele de lemn taiate si potrivite la dimensiuni, cu cuie sau suruburi cu cap inecat astfel incit geamul sa nu se miste. 2.11.8.2. Montarea geamurilor pe timplarie metalica: a. - cu agrafe si chit cu adaos de minium de plumb (la ferestre si usi interioare, in spatiile tehnice etc.): pentru montarea geamurilor sprosurile (falturile) vor avea montate pe inima profilului agrafe din tabla zincata de 0,5 mm grosime; Succesiunea operatiilor: - se aplica un pat de chit in lungul falturilor; se aseaza geamul apasat cu mina pentru a se lipi de chit; se indoaie agrafele peste geam; se intinde un strat de chit cu adaos de minium de plumb de-a lungul conturului ochiului de geam, astfel incit sa se acopere agrafele, dupa care chitul se netezeste cu spaclu; se vopseste cu minium de plumb si ulterior vopsea, odata ca timplaria (agrafele se vor monta la geamuri de pina la 30x30 cite o agrafa pe latura, la geamurile mai mari la 20 cm distanta una de alta pe fiecare latura). b. - cu baghete metalice cu garnitura de etansare, la elemente vitrate si usi interioare, se procedeaza astfel; - se demonteaza baghetele metalice de pe timplarie; se aplica garnitura de etansare din cauciuc pe conturul geamului; se aseaza geamul cu garnitura pe faltul respectiv si se monteaza baghetele in pozitie definitiva, prin fixare cu suruburi, astfel ca geamul sa nu aiba joc. c. - cu cale si chit elastic si baghete metalice, la elemente vitrate cu geamuri de dimensiuni mari: - se monteaza baghete metalice pe toate laturile ramei, se curata suprafata si se vopseste cu minium de plumb; se monteaza calele de rezemare, distantare si
pozitionare intr-un pat de chit elastic aplicat pe falturi cu pistolul special pentru chit, se monteaza pe chit si cale geamul, presindu-l pe patul de chit pina la nivelul calelor; se aplica un al doilea pat de chit elastic cu pistolul in care se aseaza al doilea rind de cale de distantare dupa verificarea calelor de pozitionare, se fixeaza baghetele metalice cu suruburile respective; se curata excesul de chit. 2.11.8.3. Montarea geamurilor armate la luminatoare Montarea geamurilor se va face astfel incit sa se asigure o etansitate buna si scurgerea libera a apelor. La lungimea pantei mai mare de 3,00 m se pot suprapune foile de geamuri in caplama pe o distanta de cel putin 20 cm, la care se vor monta cite doua agrafe de tabla zincata, indoite in forma de cirlig. In dreptul picaturii luminatoarelor se prevad agrafe de tabla zincata de inaltimea profilului pe care se sprijina geamul. Un capat al agrafei este bine prins (sudat cu suruburi etc.) de profilul metalic, iar celalalt capat sub forma de cirlig sustine geamurile. Succesiunea operatiilor: - de elementele metalice de sustinere a geamurilor prevazute, cu piese de fixare din 50 cm in 50 cm, se monteaza colectorul de picatura de apa din tabla zincata si agrafele de capat bine fixate (in buloane, suruburi etc.); se aplica pe toata lungimea elementelor metalice de sustinere a geamurilor cordonul de garnitura din banda de cauciuc neopren de 30x6 mm; se monteaza placile de geam armat, incepind de la picatura spre coama, sprijinindu-se in cirligele agrafelor de capat; in cazul suprapunerii geamurilor, se monteaza intre ele cite doua agrafe de inadire la fiecare geam; dupa montarea celor doua siruri de geamuri armate care se sprijina pe acelasi element metalic, se chituieste spatiul cu chit permanent elastic; se aplica in lungul pantei cordonul de cauciuc; se monteaza dispozitivul de fixare omega din tabla zincata, prevazut cu gaurile necesare de fixare (in buloane etc.) si se monteaza rodeaua, saiba si piulita care stringe si etanseaza si un capacel de protectie din polietilena; distanta intre bulon pina la marginea geamului sa fie de cca. 5 mm. 2.11.8.4. Montarea usilor securit Montarea usilor securit la intrarea principala si la interior pe holuri se face conform instructiunilor tehnice de montare elaborate de fabrica producatoare, de muncitori specializati. Usile de geam securizat, avind foile de usi batante cu minere, balamale, la partea inferioara si superioara, broasca la partea inferioara se monteaza dupa finisarea completa a peretilor, tavanelor si pardoselilor ce sint executate cu minim de tolerante posibile.
2.11.9. Conditii tehnice de calitate - Geamurile trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa corespunda stan-
dardelor de fabricatie. Inainte de inceperea montajului se va verifica calitatea protectiei anticorozive a elementelor metalice. Taierea geamurilor pe santier si montarea acestora se va face cu scule adecvate. Se vor verifica: marimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune etanseitati, prevederea tuturor tipurilor de cale si garnituri elastice, umplerea cu chit a falturilor si rosturilor fara intreruperi, cu cordon de gorime uniforma. Linia chitului la contactul cu geamul trebuie sa fie dreapta si paralela cu marginea faltului. Din suprafata chitului nu trebuie sa iasa capetele tintelor de fixare. Baghetele de lemn sau metalice trebuie sa fie bine fixate in falt cu cuie sau suruburi care vor avea capetele la nivelul fetei superioare a baghetei. Baghetele se vor vopsi in culoarea cercevelei si va acoperi si capetele tintelor; se vor pasui la colturi. La luminatoare suprapunerea geamurilor pe sprosuri trebuie sa fie de minim 26 mm; se va controla etanseitatea montarii geamurilor prin aruncare de apa; nu se admite patrunderea apei. Geamurile armate la luminatoare si baghetele la timplaria metalica vor fi fixate cu toate elementele de prindere precizate. Buloanele la luminatoare vor fi sudate de talpa de metal, perpendicular pe planul in care se aseaza geamurile. Zonele filetate ale buloanelor, piulitele si rondelele nu vor fi vopsite. Suruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi la nivelul baghetei. Suprafetele geamurilor vor fi curatate, fara urma de chit, grasime sau vopsea. La receptia lucrarilor se va verifica respectarea prevederilor documentatiei tehnice; executia necorespunzatoare calitatii conduce la refacerea sau remedierea lucrarilor. 2.11.10. Masuratori si decontare Geamurile montate pe timplarie de lemn, pe timplarie metalica la luminatoare se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata de geam gata montat, luindu-se in considerare dimensiunile dintre falturi aflate pe conturul exterior de montare a geamurilor in cercevele, cu suprafete ocupate de sprosuri mai late de 3 cm. Geamurile avind alte forme decit cea patrata sau dreptunghiulara se masoara si se deconteaza dupa suprafata dreptunghiului in care se inscrie geamul respectiv. Usile securit se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata de usa gata montata, luindu-se in considerare dimensiunile acestora. 2.12. PARDOSELI de parchet, PVC, ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica 2.12.1. Generalitati Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru executarea pardoselilor de parchet, covor P.V.C., ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica. 2.12.2. Alcatuirea pardoselilor Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din: a). - imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din exploatare; b). strat suport - primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor de rezistenta (sau fundatii) pe care este asezata pardoseala. 2.12.3. Materiale Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prevazute in standarde si normele tehnice de ramura (de productie) specificate in
capitolele respective. La sosirea pe santier toate materialele se vor verifica daca au fost transportate si ambalate corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele si normele tehnice respective. Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul cu corpuri straine, atit in timpul transportului (ce se face in saci), cit si in timpul depozitarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane. Poliacetatul de vinil, dispersie apoasa (aracet) se va depozita in magazii acoperite, la temperatura de +50C...+350C. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma in intregime, acesta trebuie legat (inchis) imediat. Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei. 2.12.4. Executarea lucrarilor de pardoseli 2.12.4.1. Reguli generale - Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii. In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa. Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect. Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat. La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cit mai perfecta intre straturi. .2.12.4.2. Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli - Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc.) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. Atunci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii. Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adinciturile mai mari, etc. se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. Armaturile sau sirmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite. Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instatii sanitare sau de incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala. Atunci cind este
necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cind se va aseza peste el imbracamintea pardoselii. Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala 2.12.4.3. Executarea stratului suport - Atuci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare. Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incit sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze, provocind degradarea imbracamintii pardoselii. Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafatei unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avind acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv 2.12.4.4. Executarea imbracamintii pardoselii Executarea stratului de uzura (imbracamintei) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaza 2.12.4.5. Conditii tehnice de calitate - Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face in conformitate cu prevederile din Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente indicativ C56-75, capitolul 8 Pardoseli. Controlul in timpul executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut in capitolele respective se va face de executant si beneficiar, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul capitol. 2.12.5. Pardoseli din parchet Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor de parchet de lemn de stejar lamba si uluc. 2.12.5.1. Alcatuirea pardoselii Pardoseala din parchet de lemn masiv de stejar este alcatuita din: - parchet din lemn masiv de stejar lamba si uluc de 24 mm grosime, batut in cuie pe: * dusumele oarbe din scinduri de brad de 24 mm grosime; * scinduri de brad de 12-15 cm latime si 24 mm grosime montate la 60 cm interax, prin lipire pe mortar de nivelare cu mortar de ciment de max. 1,5 cm grosime si umplutura de nisip uscat intre scinduri 2.12.5.2. Materiale utilizate - Parchet din lemn masiv de stejar de 24 mm grosime, conform STAS 228/178. - Parchet de stejar conform STAS 228/1-78. - Scinduri din lemn de brad de 24 mm grosime conform STAS 942-86 si 12-15 latime conform STAS 1949-86
- Poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) sorturi de 50 - STAS 7058-80 - Cuie din sirma de otel conform STAS 211-80 - Nisip uscat 0-3 mm (umiditate sub 3% pentru umplutura) conform STAS 1667-76 - Ciment Portland conform STAS 388-80. - Ceara pentru parchet Victoria conform M 11 1564-69 - Apa conform STAS 790-84. 2.12.5.3. Mostre Se vor prezenta beneficiarului, inainte de comandarea si livrarea materialului, mostre de parchet (cca. 5 lamele), de frisuri (de bucati a 60 cm) si de pervaz, ce se vor aproba de beneficiar si din care material aprobat se va executa intreaga suprafata de pardoseala. 2.12.5.4. Transportul si depozitarea materialelor pe santier Transportul pieselor de parchet, a frisurilor de perete si pervazurilor se va face numai in vehicule curate si acoperite. Piesele de parchet, frizurile de perete si pervazurile ambalate in pachete si respectiv legaturi, se vor depozita in stive in incaperi inchise (pentru a asigura temperatura constanta) pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele soarelui. Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate si dimensiuni. Depozitarea parchetului in subsoluri este interzisa. 2.12.5.5. Executarea lucrarilor de pardoseli de parchet Montarea scindurilor de brad suport al dusumelei oarbe: - Se va curata bine planseul de beton armat pe care se va face montarea fisiilor; Se va trasa linia de vagriz astfel ca sa serveasca de ghidaj pentru montarea intregii pardoseli din incapere; Se va uda cu apa placa de beton pe traseul fisiilor de mortar; Se vor executa fisiile de mortar de ciment marca M 100 T consistenta 5 - 6....? de 18-20 cm latime si cca. 1,5 cm grosime, astfel incit fata superioara a acestora sa asigure o buna planeitate lipirii scindurilor pe care se bate dusumeaua oarba; fisiile de mortar se vor executa pe directia laturii celei mai lungi a incaperii, la interax de 60 cm, pe conturul camerei si in dreptul pragului usilor; Dupa intarire si uscare, se monteaza in lungul fisiilor de mortar, scinduri de brad de 12-15 cm latime si 24 mm grosime; montarea se face prin lipire cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (aracet) sortul D 50 intins pe stratul de ciment cu un spaclu dintat, intr-un strat continuu si uniform, in grosime de cel mult 1 mm; montarea pe contur se face la 15 mm de perete; Suprafata scindurilor suport se vor inscrie intr-o suprafata orizontala si plana se admit sageti de max. 2 mm sub dreptarul de 2 m, montat in toate directiile; Spatiul dintre fisii se va umple cu nisip uscat (3% umiditate) sortul pina la 3 mm, pina la 5 mm de la fata superioara a scindurilor; Se va curata bine de nisip suprafata scindurilor.
2.12.5.5.1. Montarea dusumelelor oarbe:
- pe scindurile suport, bine prinse de sapa, se va monta dusumeaua oarba realizata din scinduri de brad de 15-18 cm latime, 24 mm grosime si minim 3 m lungime, prin batere cu cuie de fixare de cca. 40 mm lungime; se vor bate la o scindura doua cuie in dreptul fiecarei fisii, cu capatul infundat; intre scindurile dusumelei oarbe se va lasa la batere o distanta de cca. 15 mm aceeasi distanta se va lasa intre scinduri si peretele incaperii; in lung scindurile vor avea un rost de 5 mm si vor fi tesute, umiditatea aerului in incaperi trebuie sa fie sub 60%; suprafata obtinuta de dusumeaua oarba trebuie sa fie plana si orizontala; se admit sageti de max. 2 mm sub dreptare montat in toate directiile, de 2 m lungime; eventualele neregularitati ale scindurilor se elimina prin rectificare locala. 2.12.5.5.2. Conditii necesare montarii imbracamintii de parchet Stadiul lucrarilor pe santier, in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul: - lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire, vor fi terminate si vor avea un grad de umiditate mai mic de 5%; zugravelile si vopsitoria, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza imbracamintea din parchet, vor fi terminate; portiunile de mozaic care se vor afla in contact cu parchetul (pragurile) vor fi turnate si frecate; geamurile la festre si la usile de balcoane vor fi montate. In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior: - temperatura, minimum +50C; umiditatea relativa a aerului, maximum 60%. 2.12.5.5.3. Montarea parchetului cu lambe si uluc prin batere cu cuie De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie pe dusumelele oarbe frizurile de perete, la o distanta de 10-15 mm de aceasta. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se face la 450. Cuiele de fixare a parchetului, de cca. 40 mm lungime, se vor bate oblic in ulucul frizurilor, la distanta de cca. 50 cm, ce se vor infunda cu un dorn metalic. Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50 cm distanta una fata de alta, pentru a impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului. Lamelele de parchet din cimp se vor bate incepind de la frizul situat la peretele opus usii de acces. Lamelele de parchet se vor bate strins, cu ciocanul astfel incit lamba sa intre strins in ulucul piesei alaturate. Fiecare lamela se fixeaza cu doua cuie, batute la distanta de cca. 5 cm de capete, in functie de lungimea lamelei. Cuiele se bat oblic in uluc si se vor infunda cu un dorn metalic. Montarea lamelelor de parchet se va face conform proiectului (la 450, in sah impletite). Dupa baterea in cuie a parchetului, pe intreaga suprafata se scot penele de intepenire a frizurilor. Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50 cm distanta, lipit de perete. La colturi, pervazul se taie la 450 si se pasuieste. 2.12.5.5.4. Finisarea imbracamintilor din parchet - Curatarea parchetului se va face dupa terminarea eventualeleor reparatii la zugraveli si vopsitorii in incaperile respective. Curatarea parchetului dupa montare se va face mecanizat si anume cu masina de raschetat parchet (cu
cutite) sau cu masina de slefuit parchet (cu hirtie abraziva). Curatarea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet, urmata de curatarea cu ticlingul. Parchetul, dupa raschetare, se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata la white-spirit. 2.12.5.5.6. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executarii lucrarilor, se verifica in mod special (de catre seful punctului de lucru) respectara urmatoarelor conditii: - identitatea cu proiectul a materialului si modelului prevazut pentru imbracamintea de pardoseala din parchet; umiditatea nisipului folosit ca strat de umplutura sa nu depaseasca 3%; stratul suport sa indeplineasca conditiile prevazute la capitolul respectiv, care sint necesare pentru realizarea unei imbracaminti de parchet corespunzatoare din punct de vedere al planeitatii, orizontalitatii, etc.; la receptia pardoselii executate, defectele stratului suport nu vor fi invocate ca motiv pentru o calitate necorespunzatoare a imbracamintii de parchet. Calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele imbracamintilor din parchet din lemn masiv, cu lamba si uluc, si anume: - aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale; planeitatea si orizontalitatea; montarea, la acelasi nivel, a pieselor de parchet alaturate; marimea rosturilor; aderenta la stratul suport. Daca este necesar, se va face si o verificare in adincime prin sondaj de control al celorlalte elemente ale pardoselii. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere. 2.12.6. Pardoseli din covor P.V.C. Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din covor P.V.C. pe suport textil. 2.12.6.1. Alcatuirea pardoselii Pardoseala din covor P.V.C. pe suport textil este alcatuita din: - sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M 100T; - imbracaminte alcatuita din covor de P.V.C. pe suport textil, montat ca adeziv Prenadez 300, peste sapa de egalizare; - pervaz din lemn de stejar batut in cuie in dibluri contate in stratul de sapa. Pardoselile cu imbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu sau fara etansarea rosturilor prin sudura cu snur din P.V.C. plastifiat. In incaperile in care exista instalatie de apa si prize de curent electric, rosturile pardoselilor executate cu covor P.V.C. vor fi obligatoriu etansate prin sudura cu snur din P.V.C. plastifiat. 2.12.6.2. Materiale utilizate - Covor din P.V.C. cu suport textil, conform STAS 7915-71. - Pervaz profilat din lemn de stejar conform STAS 228/1-87; - Adeziv Prenadez 300 conform NTR 2830-75; - Cuie din sirma de otel conform STAS 2111-81; - Nisip, conform STAS 1667-76; - Ciment Portland conform STAS 388-80;
- Apa, conform Stas 790-84; - Ceara pentru parchet Victoria, conform NII 1564-69. 2.12.6.3. Mostre Se vor prezenta beneficiarului mostre de covor de P.V.C. (cel putin doua culori indicate de la doi producatori) si de pervaz (2 buc de 60 cm lungime) ce se vor aviza de beneficiar. 2.12.6.4. Transportul si depozitarea materialelor pe santier Transportul covoarelor de P.V.C. se face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite, uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscate si acoperite, la temperaturi cuprinse intre +50C...+350C, ferite de actiunea luminii solare directe, in pozitie verticala. Transportul pervazurilor se face cu legatura, in vehicule curate si acoperite; se vor depozita in incaperi inchise. Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor; temperatura de depozitare va fi intre +150C si +200C pentru Prenadez 300. 2.12.6.5. Executarea lucrarilor de pardoseala 2.12.6.5.1. Executarea stratului suport - Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare aplicata direct pe suprafata respectiva. Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100T, avind consistenta de 5 cm pentru pardoseli. Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata. Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0...7 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela cu dreptarul tras pe fisii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la nivel. Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat; la ciocanirea usoara cu ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin. Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sint urmatoarele: * suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau adincituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de 1 mm; diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie fie bine incastrate in sapa, in numarul si pozitiile stabilite prin proiect. In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea etc., care ar impiedica aderenta gletului sau adezivului pe suprafata stratului suport. De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge: * acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic, etc.); alcalii si lesii; produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura, etc.); produse zaharoase; saruri
(sulfati, clorura de sodiu concentrata - saramura etc.); substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti etc.); uleiuri vegetale 2.12.6.5.2. Executarea imbracamintii pardoselii - In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, cu minimum 48 ore inainte de montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin +160C si umiditatea relativa a aerului de maximum 60%. Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a incaperilor. Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor cu Prenadez 300 nu trebuie sa depaseasca 3% (in procente de greutate). Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul aparatului tip Higrodette (bazat pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor in functie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar. In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel: - cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2x5 cm) din suprafata stratului suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%. Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei raschete metalice pentru inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul cind dupa aceasta operatie ramin bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva. Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordindu-se o atentie deosebita colturilor intrinde. Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt. Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicinduse accesul persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective. Atunci cind suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata, dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adincituri izolate este suficienta o chituire locala (vezi normativ C 35-82). 2.12.6.5.3. Pregatirea covoarelor pentru aplicare - Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii: * fisiile de covor se vor amplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse de lumina naturala; rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul golului usii; daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor fisia nu se va intrerupe in dreptul usii; cind in doua incaperi alaturate fisiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre fisiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va
plasa la mijlocul grosimii foii usii; se va urmari repartizarea cea mai economica a fisiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi si de fisii mai inguste de 50 cm. Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in fisii, cu 2...3 cm mai lungi decit dimensiunea respectiva a incaperii. Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa taierea fisiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fisie sa se realizeze din doua parti, nu mai mult de una pentru o incapere. Fisia innadita se va amplasa linga un perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de innadire intr-o pozitie cit mai putin expusa circulatiei. Fisiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in material datorita sederii in sul a covorului. Dupa aclimatizare, fisiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai scurte fata de profilul peretelui. La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in drepul tevilor de instalatii etc., fisiile covor se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv, utilizind un cutit pentru croit. 2.12.6.5.4. Lipirea covorului cu Prenadez 300 - Inainte de aplicarea adezivului, atit suprafata stratului suport, cit si capetele fisiilor de covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei cirpe. De asemenea, se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza. Fisiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm incepind cu ultima fisie asezata se apuca unul din capetele fisiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fisii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate. Pentru lipirea cu Prenadez 300 se va incepe cu fisia de covor de linga peretele cel mai apropiat de usa de acces din incapere. Se va aplica cite un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atit pe jumatatile fisiilor de covor intoarse cit si pe suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fisiilor de covor cit si a marginilor innaditurilor se va lasa cite o zona de cca. 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faza, lipirea covorului in dreptul marginilor. Adezivul se va aplica in strat subtire (0,200...0,250 kg/mp pentru fiecare strat) si cit mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv). La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fisiile de covor, pentru a putea urmari curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor pvc taiata la dimensiunile 2x12 cm. Aplicarea adezivului atit pe stratul suport cit si pe spatele fisiilor de covor din pvc pe suport textil se va face cu ajutorul unul spaclu dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica adezivul, astfel ca in urma lui sa ramina numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti; spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe linga marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu adeziv. Adezivul se va aplica in strat subtire si cit mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totala de adeziv va fi de
circa 0,700 kg/mp, adica cite circa 0,350 kg/mp, atit pentru stratul suport cit si pentru fisia de covor. Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzisa; nu se va face pe fisiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport. Lipirea covorului se va face dupa 20...40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru zvintarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de umiditate si gradul de ventilatie a incaperii. O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se considera ca lipirea se face numai atunci cind degetul nu mai este murdarit si se simte o oarecare aderenta. Jumatatile de fisii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare trebuie sa se faca dintr-o data, exact pe locul indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fisiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale adezivului. Aceasta asezare a fisiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fisia de material. Totodata, se va proceda la presarea manuala a fiecarei fisii in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fisiei de covor catre marginile ei si din axul fisiei de covor catre marginile sale. In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fisiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din acelasi materiale, cu o latime de cca. 5 cm care vor fi plasate cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fisiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului. Dupa lipirea tuturor fisiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu miner lung), avind greutatea de 25...30 kg, lungimea de 40...50 cm si diametrul de 12...15 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avind grosimea de 1,5...2 cm (pentru lipirea covorului). In lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mina prin intermediul unei cirpe. Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o cirpa aspra si uscata; daca curatarea nu se face imediat, suprafata covorului va ramine patata. Lipirea fisiilor de covor in ce de-a doua jumatate a incaperii se va face repetind operatiile aratate mai sus. Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fisilor de covor ramase nelipite, se vor taia si lipi. Taierea se va face incepind din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avindu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit. Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfringe) marginile fisiilor, se va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atit pe stratul suport si pe marginile covorului. Se va evita introducerea adezivului pina la linia de intilnire covorstrat suport pentru a nu se produce aglomerari de adeziv. Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrinte marginile covorului timp de 20...40 minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe
stratul suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 500...1000 gr. Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate urmele de adeziv nou aparute. In cazul incaperilor pentru care fisiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a pardoselii; fisiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica si depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hirtii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fisiilor de covor. Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de taiere a marginilor longitudinale precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de incapere. Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fisia de ambele capete si o aplica cu atentie exact pe locul respectiv, conform planului de montaj, dintr-o singura data deoarece deplasarile ulterioare ale fisiei sint dificile si se produc defectiuni. 2.12.6.5.5. Montarea pervazurilor de lemn - Pentru montarea pervazurilor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport, linga perete, dibluri tronconice de lemn de brad, la distanta de circa 50 cm unul de altul, in care se vor fixa pervazurile in cuie. 2.12.6.5.6. Finisarea pardoselii - Suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc si a profilelor pervaz din pvc se va curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o cirpa aspra si uscata. In cazul adezivului Prenadez 300, petele mai rezistente se vor curata cu diluant Prenadez 300 sau Toluen, prin frecare cu o cirpa aspra. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise, In cazul adezivului poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet), petele mai rezistente se vor inmuia cu apa circa 30 minute dupa care se vor curata cu o cirpa aspra. Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc cu o cirpa moale, umeda si bine stoarsa; dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc un strat subtire si uniform din ceara pentru parchet Victoria. Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute, dupa care cu o alta cirpa moale, curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc pina la lustrirea completa; in cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet), aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire. Curatarea si indepartarea prafului cu cirpe se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili, intrucit exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea initierii unui incendiu sau explozii. Pardoseala poate fi data in folosinta imediat dupa lustruirea covorului, in cazul lipirii cu Prenadez 300; in cazul lipirii cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) darea in circulatie se poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea covorului. 2.12.6.5.7. Conditii tehnice de calitate
- Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii: - covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar sa prezinte un sunet plin; nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi; fisiile de covor din pvc trebuie sa fie bine alaturate; nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm latime la covor si mai mari de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi; suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda; nu se admit portiuni in relief sau adincituri; suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita; nu se admit pete; racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc. trebuie sa fie bine pasuite la croire. 2.12.6.5.8. Protectia muncii si paza contra incendiilor Se vor respecta prevederile normativului C 35-82 - Caietul IV. 2.12.7. Pardoseli ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica. 2.12.7.1. Materiale utilizate - Piatra de mozaic, conform STAS 1134-71. - Placi de gresie ceramica, conform STAS 5939-80. - Ciment Portland, conform STAS 388-80. - Ciment Pa 35, conform STAS 1500-78. - Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87. - Agregate naturale, conform STAS 1667-76. - Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76. - White-spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67. - Corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84. - Apa pentru constructii, conform STAS 790-84. - Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68. - Oxizi coloranti - Standarde liante L 17 - Ind. Chimica. 2.12.7.2. Transportul si depozitarea materialelor pe santier - Piatra de mozaic se va contracta, livrata in saci de 50 kg, pe sortimente si culori diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton (max. 40 kg/buc). Depozitarea se face in spatii acoperite. Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prevederilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face in ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau de plastic. Ambalajele cu white-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare, numai 3 zile. Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte albalaje, se vor depozita in magazii uscate. 2.12.7.3. Executarea lucrarilor de pardoseli Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica, va fi:
- la ciment sclivisit: * stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (cind se executa peste umpluturi) de 8-10 cm grosime; * imbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivist, 600 kg la m3 nisip; * plinte sau scafe. - la mozaic turnat si gresie ceramica: * sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; * imbracaminte din mozaic turnat de cca. 15 mm grosime sau gresie ceramica; * plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica. 2.12.7.3.1. Executarea pardoselilor de ciment sclivist Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mica de 0,8 pe umplutura) de 8-10 cm grosime; se vor lasa rosturi la turnare la 4-5 mm distanta in ambele sensuri se va controla nivelul fata de linia de vegriz (nivel) prin fisii de beton B 100 executate la distante sub 2 m. Betonul turnat intre fisii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fisiile de ghidaj; in incaperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 pina la 1,5% spre punctul de scurgere. Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanta sa se execute imediat dupa turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului, insa inainte de intarirea acestuia, spre a asigura o buna legatura intre imbracamintea si stratul suport. 2.12.7.3.2. Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit - Imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20 mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu dinti). Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 mc nisip. La inceput se va amesteca nisipul uscat si cimentul pina la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea de apa, care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un mortar care sa se intinda, usor cu mistria, fara sa fie insa prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara in cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prizei. Daca in incaperile unde se executa pardoselile sint scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de 1...1,5% spre punctele care colectaza aceste scurgeri. Inainte de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului suport rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grasime, uleiuri si se va uda din abundenta cu apa. Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect se va face prin turare intre sipci de reper (martor). Fata vazuta slivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria (pina la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria. In cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata imbracamintii din mortar de ciment,
imediat dupa sclivisirea ei. Dupa executarea slivicirii, pentru a se evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer, imbracamintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc., care se vor stropi cu apa timp de 7 zile. Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu imbracaminti din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. Daca proiectul nu prevede distantele dintre rosturi, atunci imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va executa in panouri cu laturile de 2,0...2,5 m. 2.12.7.3.3. Executarea pardoselilor din mozaic turnat Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de ciment de poza marca B 100 de 30-50 mm grosime; se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele mari, la 2-2,5 m distanta in ambele sensuri; se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de repere asezate la 1,5-2 m; in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar; suprafata va fi rugoasa; se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic, de marimea si la culoarea comandata. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua, de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite. Cind se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite, rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala. Cantitatea de ciment va fi de 600 kg. la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colorate in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului. Cind pentru colorare sint necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pina la 15% din greutatea cimentului), se vor face incercari prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecind intii bine, in stare uscata, cimentul si colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura raspindirea uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se va adauga apa necesara pina se va obtine un mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In incaperi prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 1...1,5%, spre punctele de scurgere. Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat de 15 mm grosime. Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pina va apare laptele de ciment la suprafata. Se vor
scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor. Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene (carouri, figuri) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari preliminare. Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor: rosu, negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru. La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar. Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui (cind imbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior - terase, balcoane), imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hirtie sau rumegus de brad in grosime de 20...40 mm), care se vor uda periodic cu apa, asigurindu-se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine pina la frecarea imbracamintii. Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte foloase, deoarece pateaza suprafata imbracamintii. Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avind o alta culoare decit cimpul imbracamintii. Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cind aceasta operatie este prevazuta in proiect. Predarea se va face in mod obligatoriu dupa 4...6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva. Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva; prin frecare se inlatura pojghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturindu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul frecarii, suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda. A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie mai fina, pina la netezirea perfecta, udindu-se suprafata pardoselii continuu cu apa. In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca in mod uniform pe intreaga suprafata a pardoselii, astfel incit o portiune sa nu fie frecata mai mult decit cealalta. Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita suprafata se va curata de pasta rezultata de la frecare (slefuire cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui. Inainte de ceruire se
poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de potasiu), cu ajutorul unei bucati de pisla. In incaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preintimpina fisurarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafete de maximum 2 m2, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala. In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga si 15...25% ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorita contractiilor. 2.12.7.3.4. Executarea pardoselilor din gresie ceramica - Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat. Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avind dozajul de 300...350 kg. ciment la 1 m3, in grosime de 30 - 50 mm. Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se vor mentine in apa timp de 2...3 ore. Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul de pardoseala - imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza - cu restul suprafetei, stratul suport rigid din beton sau planseul de beton armat cit si conturul peretilor, stilpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de beton din elemente prefabricate - care si-au consumat deformatiile reologice - sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare, imbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton, intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei - hirtie, folie de polietilena etc. La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu intarire normala de tipul Pa 35 si nisip 0...3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in amestec cu 1 parte ciment la 3,5...4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida (P40, etc.). Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic-virtoasa, factorul apa-ciment fiind de maximum 0,5. Asezarea placilor se va face montindu-se la inceput placile reper. Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in rinduri regulate, cu rosturi de 2...3 mm intre placile din gresie ceramica. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a miinii muncitorului (circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si
ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, indesindu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incit striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei. Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa intre bine in rosturi, hidratind si mortarul de poza. Umplerea rosturilor se va face la 3...5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul de la montare si pina la rostuire - pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore. Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului. Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu cirpe inmuiate in apa si apoi se va cerui. Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, in conformitate cu desenele din proiect. La intersectia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspatii de 5...10 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6 m, functie de modulaea structurii. 2.12.7.3.5. Executarea scafelor si plintelor - La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100...150 mm inaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste imbracaminti. La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete. prin intermediul unui strat din mortar de ciment. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat. Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de 100...150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita incit sa depaseasca fata tencuielii de 5...8 mm. La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment astfel incit sa depaseasca fata tencuielii cu 5...8 mm. 2.12.7.3.6. Conditii tehnice de calitate - In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmatoarele verificari: - se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera pina la terminarea punerii betonului in opera); acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa; se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda trasarii cu trunghiul de con avind inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-80; se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat, pentru verificarea marcii acestuia; Se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-75 si STAS 2560/2-75, prin metodele de
verificare prevazute de STAS 2560/3-76. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere. 2.13. SCARI CU FINISAJE OBISNUITE (sclivisite, mozaicate, prefabricate) 2.13.1. Generalitati Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea scarilor din beton sclivisite, mozaicate si din cele prefabricate. 2.13.2. Standarde de referinta STAS 388-80 - Ciment Portland STAS 1500-78 - Ciment Pa 35 STAS 7055-87 - Ciment Portland alb STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare STAS 1030-85 - Mortare obisnuite de ciment STAS L17 - Grupa oxizi, pigmenti, paminturi colorate STAS 601/1-84 - Corpuri abrazive STAS 4992-68 - Acid oxalic tehnic (sare de macris) STAS 790-84 - Apa
2.13.3. Materiale si produse Produse: - Trepte si contratrepte prefabricate conf. N.I. a producatorului din beton mozaicat. Materiale: - ciment Pa 35 - conf. STAS 1500-78; - ciment alb - conf. STAS 7055-87; - nisip - conf. STAS 1667-76; - oxizi, coloranti - conf. STAS - L17 grupa coloranti; - piatra de frecat - conf. STAS 601/1-84; - sare de macris - conf. STAS 4992-68; - apa - conf. STAS 790-84. 2.13.4. Livrare, depozitare, manipulare si transport - Materialele la livrare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si deci sa corespunda conditiilor prevazute in standarde si normele in vigoare. Manipularea si transportul materialelor ambalate si al placilor mozaicate se va face cu atentie pentru a se evita deterioarea lor. Depozitarea cimentului se va face pe sorturi. Materialele sensibile la umezire si inghet se vor depozita in soproane si magazii ferite de intemperii. Betonul si mortarul preparat in statiile centralizate cele mai apropiate, se vor transporta cu autoagitatoare. 2.13.5. Conditii de executie 2.13.5.1. Reguli generale - Elementele scarilor se vor realiza fara denivelari la treceri intre podeste si trepte, treptele vor fi orizontale, contratreptele verticale iar plintele si vangurile
vor urma linia rampei. Executarea fiecarei etape componente al executiei scarii se va face numai dupa executarea, elementului precedent, constatarea ca acesta a fost complet si bine executata. Controlul cotelor elementelor realizate, al materialelor, dozajelor si al procesului tehnologic se va face pe toate durata si etapele executiei elementelor scarilor. 2.13.5.2. Lucrari care trebuiesc terminate sau pregatitoare - Executarea elementelor scarilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute ca elemente suport: treptele din beton brut executate incorporat cu rampa de rezistenta cu scari. Se vor verifica planeitatea, orizontalitatea si dimensiunile treptelor de beton brut suport al elementelor finite ale scarii. In zonele cu neregularitate ce depasesc abaterile admise corectarea suprafetei se face prin spituire, curatare si spalare si daca este cazul, se va aplica un mortar de ciment, avind acelasi dozaj ca stratul suport. Se verifica existenta liniei de nivel de referinta ( ) atit la partea superioara a rampei (podestul superior) cit si la partea inferioara (podestul inferior) fara de care se cotelor proprii de executie. 2.13.5.3. Executarea imbracamintii scarilo 2.13.5.3.1. Din mortar de ciment sclivisit - Se va masura inaltimea reala a rampelor intre cele doua podeste si tinind seama de numarul de trepte prevazute in proiect pentru fiecare rampa se va determina inaltimea treptelor in baza careia se stabilessc dimensiunile tiparelor acestora; Turnarea treptelor si contratreptelor in tipare, cu sau fara profil la treapta, se incepe de la partea superioara a rampelor si se realizeaza din mortar de ciment 600 kg la 1 m3 nisip, cu consistenta ce va permite sa se intinda usor cu mistria, fara sa fie prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara in cantitati strict necesare care pot fi puse in lucru inainte de inceperea prizei. Baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria, pina la aparitia laptelui de ciment, aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea repetata a mistriei. Dupa executarea scliviselei treptelor, pentru evitarea fisurarii, imbracamintea de mortar de ciment sclivisit se va proteja, dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, care se vor stropi cu apa timp de 7 zile. Dupa decofrare contratreptele se vor uda si cu lapte de ciment se va obtine o suprafata cit mai linsa, similara cu a treptei, prin astuparea porilor si netezirea suprafetelor respective. Se va interzice circulatia pe trepte pina la maturizarea scliviselei, sau se vor lua masuri de protectie prin imbracarea treptelor cu scinduri, etc. pe care se va putea circula. 2.13.5.3.2. Din mozaic turnat - Imbracamintea din mozaic la trepte si contratrepte se va executa din mortar de ciment 600 kg la m3 piatra de mozaic, cu granulozitate continua sau discontinua si in culorile cerute. Pentru colorarea mozaicului se vor adauga coloranti minerali in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, se va face amestecind intii bine, cimentul cu colorantul uscate si apoi se rastoarna peste piatra de
mozaic, se amesteca bine, dupa care se adauga apa necesara pina se va obtine un mortar ce se va intinde usor, fara a fi fluid. Asezarea mortarului de mozaic in tipare se face ca si in cazul mortarului de ciment sclivisit. Dupa turnarea si terminarea prizei, contra fisurarii, scarile se vor proteja cu saci, rogojini, rumegus de brad care se va uda periodic. Finisarea suprafetelor treptelor si contratreptelor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire. In functie de timpul de priza al cimentului folosit, la citeva zile dupa turnarea mozaicului, (sau dupa caz la citeva ore) acesta se va freca manual iar tot timpul frecarii suprafata se va mentine umeda. A doua frecare (slefuire) se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pina la netezire perfecta, udindu-se suprafata cu apa. Dupa care suprafata se va matura, se spala cu apa curata, se lasa sa se usuce, se lustruieste cu sare de macris cu o pisla si apoi se da cu ceara, operatii care se fac numai in conditiile terminarii pe santier a lucrarilor ce pot produce deteriorarea treptelor si contratreptelor sau, cind se mai lucreaza pe santier, acestea se protejeaza atent pentru ca sa se poata circula pe scara. 2.13.5.3.3. Din placi prefabricate din beton mozaicat - Imbracamintea treptelor si contratreptelor prefabricate beton mozaicat se va monta pe rampa scarii pe profilul treptelor brute, pe un strat de mortar de ciment 400 kg 1 mc nisip. Treptele si contratreptele vor avea dimensiunile cerute si detaliile de executie la proiect si nu se admit prelucrarea acestora, mecanic sau manual pe santier, pentru adaptarea dimensiunilor prefabricatelor rezultate din executie. Petru evitarea oricaror abateri la montaj, dimensiunile treptelor brute executate, se verifica cu datele din proiect si se fac corecturile ce se impun la montarea prefabricatelor (pina la cca. 10 mm) prin montarea pozitiei contratreptelor fata de treptele pe verticala sau orizontala. Inceperea montarii prefabricatelor se face de la treapta sus spre baza rampei, prin montarea succesiva a prefabricatelor pe un pat de mortar de ciment, cu respectarea stricta a orizontalitatii si verticalitatii fiecarui element. De asemenea, dimensiunile se vor respecta riguros si in special inaltimea treptelor. Se curata mortarul de prindere refulat si se rostuiesc cu ciment, adus la culoarea mozaicului, zonele de contact intre trepte si contratrepte precum si la contactul cu peretele sau cu vangul rampei. Dupa intarirea mortarului, suprafata prefabricatelor de mozaic se vor curata si slefui cu piatra de slefuit cu granulatie fina. Suprafata se spala cu apa curata si se sterge cu cirpa, dupa care se ceruieste. Pentru circulatie, treptele astfel finisate se protejeaza cu scinduri bine prinse si in special muchia cu profil a treptelor. 2.13.5.4. Plinte la scari - Plintele la scari se executa obligatoriu, acestea putindu-se executa in linie continua sau in trepte, asa cum prevede proiectul. Plintele se vor executa in conditiile tehnice indicate la imbracamintile treptelor din ciment sclivisit, mozaic turnat si din placi de beton mozaicat. Plintele nu se vor executa pe tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat de mortar de ciment. La partea superioara, delimitarea se face cu sipci geluite si tampoane de ipsos.
Executarea pe loc sau montarea se va face astfel incit plintele sa nu depaseasca fata tencuielii cu 5-8 mm la cele executate pe loc si max. 10-12 mm la cele prefabricate. 2.13.5.5. Conditii de calitate - Se va face o verificare prin examinare vizuala si masuratori locale; Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si mod de finisare, prevederilor proiectului; Intre doua podeste consecutive, treptele trebuie sa fie identice, cu suprafata orizontala, iar imbracamintea trebuie sa fie bine fixata de suport si sa corespunda conditiilor de calitate cerute pardoselilor din acelasi material; Orizontalitatea treptelor si verticalitatea se verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela. Abaterile limita sint: - la orizontalitatea treptelor 1 mm/m; la verticalitatea contratreptelor 1 mm/m; la inaltimea treptelor 1 mm/m. Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor stirbituri produse in timpul executiei. Lucrarile care nu corespund la cele de mai sus, se corecteaza daca este posibil sau se inlatura partile necorespunzatoare si se refac. 2.13.5.6. Masuratori si decontari Treptele, contratreptele si plintele din ciment sclivisit, se masoara si se deconteaza la m. Lustruitul se masoara si se deconteaza la m. 2.14. SCARI DE MARMURA 2.14.1. Generalitati Scarile de marmura se executa din trepte avind ca piese componente fata treptelor din placaj de marmura de grosimi 3-6 cm simplu sau profilat si contratreapta din acelasi sort sau alt sort de marmura de 3-4 cm grosime in conformitate cu proiectul general si cel de stereotomie 2.14.2. Standarde de referinta 2.14.3. Treptele se executa din sortimentul ales: - pentru interior marmura Ruschita - pentru exterior din marmura Ruschita si andezit de Baia Mare; si cu mortarul de poza de componenti necesari pardoselilor: - ciment - nisip - apa 2.14.4. Mostre si testari Mostrele si testarile se fac in aceleasi prevederi ca la pardoseli. 2.14.5. Materiale si produse Produsele ca materiale componente si mortarul de poza au aceleasi prevederi ca la capitolul pardoseli. Forma, dimensiunile, grosimea si sortimentul sint cele prevazute in proiectul de stereotomie. 2.14.6. Livrarea, depozitarea, manipularea Conditiile de confectionare spre livrare a pieselor componente sint in faza finita lustruita. Conditiile de livrare, depozitare, manipulare a piesei componente
scarilor se fac in conditiile prevazute la capitolul pardoseli completat cu conditiile necesare pieselor finite si profilate de la capitolul pereti. 2.14.7. Executia lucrarii 2.14.7.1. Operatiuni pregatitoare - Intocmirea proiectului de stereotomie pe etape si in ordinea stabilita de comun acord cu proiectantul general, constructorul general si furnizorul marmurei urmarind posibilitatile de asigurare a frontului de releveu si de lucru de catre constructorul general si posibilitatile de furnizare a unitatii furnizoare. Lucrari ce trebuie terminate inaintea intocmirii proiectului de stereotomie si de incepere a montajului scarilor de marmura: - placa suport a treptelor de marmura; corectarea prin spargeri sau umpluturi stabilite ca necesare betonului suport pentru realizarea scarii conform proiectului; fixarea de structura a plasei Tip Buzau 6 mm cu ochiuri de 10 cm sau a sistemului de fixare a pieselor componente treptelor; Pozitionarea pieselor necesare fixarii balustradei in conformitate cu proiectul general corelat cu proiectul de stereotomie; Trasarea pe perete a profilului treptelor pe fiecare rampa in parte inclusiv nivelul inferior (de pornire) si cel superior (de sosire) in conformitate cu proiectul de stereotomie. Pozarea si fixarea treptelor si contratreptelor in etape 2-3 pe zi. Turnarea betonului in spatiul creat de fata treptei si contratreapta. 2.14.7.2. Stratul suport Stratul suport consta din o sapa de mortar cu acelasi prevederi si componenta ca la capitolul pardoseli. 2.14.7.3. Pozarea treptelor - Pozarea treptelor se face prin montarea in ordinea succesiva rezultata din proiectul de stereotomie intii a contratreptelor ce sint fixate. In spatiul creat de contratreapta si placa de beton suport se toarna sapa de mortar. Peste sapa de mortar se aseaza placajul treptei in pozitia indicata din proiectul de stereotomie. Opratia se repeta pina la inchiderea scarii la partea superioara a rampei (sosire). Diferenta de panta rezultata intre profilul treptelor la finit si profilul betonului se va corecta de constructorul general pe planul de beton al rampei inainte de placarea cu piatra in conformitate cu proiectul de stereotomie. Treptele montate se protejeaza cu hirtie impermeabila fixata de ipsos si se blocheaza pentru a nu se circula pe ele pina se intaresc si fixeaza. Treptele se curata de protectie si eventuale asperitati survenite pe parcursul montajului numai inainte de receptie si predarea lucrarii 2.14.8. Abateri admise - Abateri admise la rosturi sint de 1 mm ce se chituiesc dupa montarea lor. 2.14.9. Plintele si vangurile placate cu marmura - Plintele si vagurile sint lucrari ce completeaza scarile de marmura. 2.14.9.1. Generalitati
- Plintele la exterior sau interior vor fi placate din sortimentele si grosimile corespunzatoare pentru exterior si interior conform prevederilor din proiectul de specialitate: - in trepte urmarind pasul treptei la o inaltime continuata de pe nivelul podestelor de pornire si sosire; in panta fiind sablonate la partea inferioara dupa profilul treptei iar la partea superioara urmarind panta rampei. Vangurile se limiteaza opus plintei de la perete la linia ei intorcindu-se pe vangul exterior cu placaj ce imbraca grosimea totala sau partiala a grinzii vangului conform prevederilor din proiect din placaj simpla sau profilata; imbraca parapetul scarii inclusiv mina curenta din placaj simplu si profilat conform prevederilor din proiectul de stereotomie. Prevederile pentru materiale produse, executia lucrarilor livrare depozitare si manipulare ale plintelor si vangurilor sint: - pentru plinte ca cele de la capitolul pardoseli; pentru placarea vangurilor ca cele de la capitolul pereti. Prevederile specifice executarii placarii vangurilor cu marmura se impun de la faza intocmirii proiectului de stereotomie avind repercursiuni in trasarea si executarea operatiei de montaj pentru placarea lor cu marmura privind: - paralelismul vangurilor de la o rampa la alta; grosimea vangului ce se repeta de la o rampa la alta; respectarea golului scarii pe verticala de la un nivel la altul;- posibilitatea prin placare a pastrarii unui gol intre rampa pe verticala; stabilirea sistemului de prindere a pieselor suspendate ce placheaza vangul pe exterior; corectarea de catre constructor a erorilor de executie, care nu pot fi solutionate in cadrul proiectului de stereotomie. Grosimile minime de montaj placaj + mortar sint cele prevazute la capitolul pereti marindu-se gabaritul: - prin profilatiile cerute de proiectant; prin lipsa de planeitate a vangurilor; prin nealinierea pe verticala si orizontala a vangurilor. 2.14.9.2 Verificarile in vederea receptiei masuratorilor si decontarilor - Verificarile in vederea receptiei masuratorilor si decontarilor se face in aceleasi prevederi ca la capitolul pardoseli pentru plinte si la capitolul pereti pentru vanguri in concordanta cu proiectul de stereotomie si documentatia economica intocmita pe baza antemasuratorii facute de proiectantul de specialitate. 2.14.10. Masuratori si decontare - pentru trepte si contratrepte obisnuite la m.l.; pentru trepte sablonate peste 50 cm latime la mp.; pentru plinte in trepte la ml.; pentru plinte in panta dupa dimensiune la ml sau mp.; pentru placaj vanguri peste 20 cm latime la mp.; sub 2 cm latime la ml. 2.15. LUCRARI INTERIOARE SI EXTERIOARE DE MARMURA 2.15.1. Pardoseli placate cu marmura 2.15.1.1. Generalitati Pardoselile din aceasta categorie sint de exterior si interior.
- La exterior pardoselile sint prevazute a se executa din andezit de Baia Mare in grosimi de 4-5 cm la trotuare, podeste scari, si marmura Ruschita la terase. La interior pardoselile sint prevazute din marmura Ruschita lustruita cu accente decorative din alte sortimente de marmura diferit colorate toate in grosimi de 3 cm. Se monteaza pe un suport de morar de poza de 3-4 cm la care se adauga grosimile necesare pentru realizarea pantelor prevazute in proiect la pardoseli in anumite zone. Pardoselile se executa pe baza unor proiecte de stereotomie 2.15.1.2. Standarde de referinte Se executa din: - sortimentul ales conform Stasului corespunzator - apa pentru mortar - ciment - nisip 2.15.1.3. Mostre si testari Inainte de proiectarea de specialitate (stereotmica) de comandare, fasonare in industrie si livrare pentru montaj se pune la dispozitia consultantilor (beneficiar, proiectant, executant) spre aprobare: - cite o mostra din fiecare tip de marmura, piatra sau granit solicitata, finisata, pe culori si nuante, si pe aspecte diferite (cu sau fara venatura) ex.: - Ruschita lustruit, alb, gri, rose; - andezit de Baia Mare slefuit gri, buciardat gri, lustruit negru; - Molid de Badale slefuit bej, gri. 2.15.1.4. Materiale si produse - Placajele necesare se vor taia in fabrica furnizoare la gatere sub apa si nisip sau la picard conform specificatiilor din proiectul de stereotomie ca dimensiuni si forma. Placajele se vor taia la grosimi de 4 cm pentru pardoseli exterioare si de 2-3 cm pentru pardoseli la interior functie de sortimentul de marmura. Placajele vor fi taiate sau sablonate conform detaliilor prevazute in proiectul de stereotomie livrindu-se: - fara stirbituri, fisuri, sparturi; cu o abatere de planeitate de 1 mm la metru; cu o abatere de dimensiune sau la vinclu (unghiul drept) de maximum 1,5 mm la metru. Pentru pardoseli: - placajele se livreaza slefuite; plintele se livreaza lustruite. La montaj placajele se vor corecta pe santier prin polizare pe cant pentru eliminarea abaterilor admise la furnizor acolo unde solutia din proiectul de specialitate o cere. Materialele pentru mortarul de poza conform stasurilor in vigoare: - ciment - apa - nisip - pietris 2.15.1.5. Livrare, depozitare, manipulare - Se asigura protectia placajelor ferindu-le de a fi patate, stirbite sau sparte.Conditiile de livrare, transport, depozitare se fac:
- pentru placaje conform conditiilor prevazute in cadrul intreprinderilor furnizare pentru asigurarea protectiei lor: placajele stivuite pe platforme de lemn de 1/1m care sa permita ridicarea de la sol in camion si invers cu autoincarcatorul. pentru pardoseli placajele se livreaza slefuite; in cazul placajelor lustruite ele se aseaza cu partea lustruita doua cite doua la fata pentru a evita zgirierea; transportul la punctul de lucru in spatii inchise si inguste se face manual; depozitarea se face in spatii acoperite si inchise sub cheie respectindu-se modul de stivuire mai sus amintit si ordinea lor conform marcarii pieselor prevazuta in proiectul de stereotomie. 2.15.1.6. Executia lucrarilor 2.15.1.6.1. Operatiuni pregatitoare - Intocmirea unui proiect de stereotomie de catre proiectantul de specialitate in ordinea succesiva stabilita de comun acord cu constructorul general, unitatea furnizoare si proiectantul general tinind seama de frontul de lucru asigurat de constructorul general pentru releveu si montare, de posibilitatile unitatii furnizoare si de termenele de predare solicitate de beneficiar fata de care proiectul va fi etapizat. Lucrari ce trebuie terminate inaintea intocmirii proiectului de stereotomie si inceperii montajului: - betonul suport a pardoselii ce urmeaza a fi placat cu pantele prevazute in proiectul general acolo unde este necesar cu asigurarea spatiului necesar pentru montare de la fata finita a pardoselii 6-7 cm la care se adauga diferenta de nivel a pantelor prevazute; executia izolatiei hidrofuge acolo unde apare necesar din proiectul general (terase exterioare, bai etc.) care nu va fi inclusa in spatiul necesar montarii; executia instalatiilor electrice, sanitare sau de orice natura care sint prevazute sub pardoseala ce urmeaza a fi placata. Ele vor asigura, deasemeni, spatiul necesar pardoselii de marmura; pastrarea pina la ultima lucrare de constructie sau instalatie a rosturilor de dilatatie acolo unde ele sint prevazute in proiectul general pentru a putea asigura pastrarea si continuarea acestor costuri in pardoseala de marmura; fixarea pozitiei stergatoarelor de picioare sau a unor capace necesare accesului temporar la unele instalatii care au fost prevazute in proiectul general; curatarea si spalarea betonului pe care se va monta pardoseala respectiva precum si blocarea trecerilor catre zona ce urmeaza a fi placata cu marmura pentru a nu se circula in aceasta zona pe parcursul executiei. Trasarea si fixarea cu martori a axelor si nivelului pardoselii finite conform proiectului de stereotomie. Ordinea montarii se face deasemeni conform stabilirii in proiectul de stereotomie. 2.15.1.6.2. Stratul suport Stratul suport consta din o sapa de mortar cu urmatoarea componenta: 1 parte ciment gri 3 parti nisip apa cit este necesar pentru a se face o sapa numai umeda care nu se toarna. 2.15.1.6.3. Pozarea placilor - Placile se monteaza tinind seama de martorii ce au fixat in prealabil axele si nivelul pardoselii si in ordinea prevazuta in proiectul de stereotomie. Placile se
aseaza imediat dupa intinderea stratului suport si spatiul respectiv se izoleaza in afara circulatiei 24 ore. Nu se admite lasarea de rosturi mai mari de 1 mm. Unde proiectul o cere placile se corecteaza la unghi drept sau diferenta de dimensiune la fata locului prin polizare inainte de montare. Dupa montarea pardoselii rosturile se umplu cu lapte de ciment alb sau in culoarea prevazuta in proiectul de specialitate care pasta se indeparteaza inainte de inceperea prizei. Dupa 7 zile de la montare pardoseala se lustruieste mecanic prin operatia frecarii cu masina cu rinichi de slefuit de granulatie 0, 1, 2, 3 succesiv folosite si sare de macris. In cazul intirzierii predarii la termen a pardoselii executate, nu se executa slefuirea si lustruirea pardoselii si ea se protejeaza cu hirtie impermeabila fixata cu ipsos pina la o saptamina - 10 zile inainte de predare cind se va executa operatia de finisare. In cadrul operatiei de montare a pardoselilor de marmura se monteaza si plintele conform proiectului de stereotomie ca: - sortiment; pozitie; sectiune si profilatie. Plintele se monteaza dupa executarea pardoselii direct pe perete asigurindu-se in spate spatiu pentru un mortar de poza de 2-4 cm grosime si urmarind executarea operatiunilor in prealabil de: - trasare; stropirea cu apa a zonei peretelui de placa; stropirea cu sprit de ciment a aceleiasi zone; asternerea unui strat de mortar de poza cu aceiasi componenta ca la paroseli dar mai fluid; fixarea prin presare a pieselor si consolidarea lor cu tampoane de ipsos dupa care se toarna la rosturi lapte de ciment respectindu-se culoarea. Dupa montare la 7 zile plintele se finiseaza asigurindu-se urmatoarele operatiuni: - curatarea tampoanelor de ipsos; relustruirea zonelor de asperitatile ramase de la montare; Plintele se livreaza de furnizor lustruite cu toate partile vazute. 2.15.1.7. Abateri admise - Abateri de planeitate admise sint de 1 mm la 1 m 2.15.1.8. Verificari in vederea receptiei - Se fac verificari: - pe parcursul executiei de catre proiectantul si executantul de specialitate asupra respectarii proiectului de specialitate si asupra asigurarii de catre constructorul general a conditiilor necesare montarii si a remedierilor executate de aceasta constatate a fi necesare in vederea asigurarii conditiilor solicitate pentru o montare corespunzatoare; privind aspectul general al lucrarii cu referire la culoare, nuanta, rosturi, planeitate, pante, motive decorative; privind corelarea lucrarilor de marmura in legatura cu lucrari de alta natura (faianta, timplarie, mozaic, metalice); refacerea lor unde respectarea proiectului si a unei bune functiuni o cere 2.15.1.9. Masuratoare si decontare Masuratorile si decontarile vor avea in vedere respectarea sau modificarea intervenita pe parcurs fata de antemasuratoarea cit au fost stabilite la intocmirea proiectului de stereotomie si care au intervenit din cauze obiective pe parcursul executiei. Pardoselile se masoara si deconteaza functie de dimensiunile placilor la metru patrat sau metru linear (borduri si straifuri)
conform prevederilor unitatii furnizoare. Plintele se platesc la metru linear. Materialele ajutatoare, transportul, utilajele si manopera de placare a pardoselilor si plintelor se platesc in baza devizului intocmit in prevederile proiectului de stereotomie. 2.16. PLACAJE DE FAIANTA 2.16.1. Generalitati Capitolul prezent cuprinde specificatii tehnice privind executia placajelor de faianta executate pe pereti de zidarie, din b.c.a. sau beton. 2.16.2. Standarde de referinta STAS 233-86 - Placi de faianta. STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare. STAS 388-80 - Ciment Portland. STAS 790-80 - Apa. STAS 146-80 - Var pentru constructii. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb. STAS 7058-80 - Aracet DP 25. 2.16.3. Mostre Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia investitorului spre aprobare mostre pentru: - placaj de faiante - doua mostre, cu desenul si culoarea specificate; - borduri pentru placajul de faiante - doua mostre, cu desenul si culoara specificate. 2.16.4. Materiale si produse utilizate Produse: - placi de faianta conf. STAS 233-86. Materiale: - nisip de riu sau de cariera, bine spalat, granitos, conf. STAS 1667-76; - ciment Portland conform STAS 388-80; - apa conform STAS 790-80; - var pasta conform STAS 146-90; - ciment portland alb STAS 7055-87; - aracet DP 25, STAS 7058-80. 2.16.5. Livrare, depozitare, manipulare - Transportul si depozitarea faiantei se face ambalata in cutii, in conditiile STAS 9405-80 si STAS 7813-80. Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se va impiedica deplasarea stivelor in timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastierea placilor. Depozitarea cutiilor la santier se va face in stive de max. 1,5 m inaltime, pe platforme plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate. Ambalajul nu se va scoate decit la locul de montaj; Cimentul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet; Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din STAS, pentru evitarea degradarii si mentinerea
integrala a calitatii acestora. Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective. 2.16.6. Executia lucrarilor 2.16.6.1. Operatiuni pregatitoare * Aplicarea placajelor de faianta pe elemente de beton si zidarie se va face la cel putin o luna dupa incarcarea cu greutatea permanenta inclusiv din acoperirea cladirii. Executantul impreuna cu investitorul vor aprecia acest termen si pe care il vor consemna intr-un proces-verbal. Inainte de inceperea executarii placajelor de faianta, trebuie sa fie terminate: - montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau captuselilor la usi (exclusiv pervazurile care se monteaza dupa executarea placajului); tencuirea tavanului si a suprafetelor peretilor care nu se placheaza; montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire inclusiv probele si remedierile respective; executarea mascarilor si sliturilor din plasa de rabit; montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare si incalzire; executarea lucrarilor ce necesita spargeri pe fata zidului opusa celei placate; imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat la incaperile la care peretii se vor placa, se pot executa inainte sau dupa montarea placajelor, placajele de gresie, se vor executa numai dupa montarea faiantei, iar plintele de gresie, se vor monta inainte de placarea cu faianta, partea superioara a acestora fiind linia de pornire (orizontala si la nivel) a placajului. la incaperile cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa in prealabil lucrarile de hidroizolatie, conform normativului C 112-80. 2.16.6.2. Pregatirea suprafetei peretilor Inaintea inceperii placarii peretilor, suprafetele peretilor din zidarie, beton celular autoclarizat sau beton, se vor pregati conform normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor la constructii) si P 104-82 (executarea peretilor din b.c.a.). Aplicarea placajului de faianta pe pereti se face pe suprafete uscate, pregatite in prealabil si care prezinta abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticala si sub 2 mm/m pe orizontala; neregularitarile locale nu vor depasi 10 mm. Daca aceste abateri sint depasite se vor lua masuri de indreptare cu mortar de ciment, acelasi folosit pentru placare sau prin taierea iesiturilor. Grosimea mortarului pentru placare sa nu depaseasca 2 cm. Se vor inlatura de pe suprafetele ce se vor placa resturile de mortar, praf, pete de grasime. Rosturile zidariei trebuie curatate pe o adincime de 1 cm. Suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa de maxima aderenta. 2.16.6.3. Trasarea suprafetelor pentru placare Pe orizontala: printr-un dreptar de lemn de 2 m, asezat la nivelul suprafetei finite a pardoselii, lipit de suprafata care se placheaza; dreptarul va avea latimea viitoarei plinte (10-12 cm) si va rezema pe doua repere (ce indica nivelul pardoselii finite) care sa fi in lungul aceluiasi perete; orizontalitatea dreptarului va fi verificata cu nivele cu bula de aer. Verticalitatea suprafetelor se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din placi de faiante fixate provizoriu cu ipsos pe suprafeta respectiva la 1 m distanta intre ele. Verticala
firului cu plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte linia suprafetei placajului de faianta care se va realiza. Racordarea suprafetei de placaj la tencuielile de la partea superioara se determina pe dosul placilor cu muchia rotunjita care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata neplacata. 2.16.6.4. Aplicarea placilor de faianta Placile de faianta se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel putin o ora. Inainte de aplicare se scurg 2-3 minute. Montarea placilor se face in rinduri orizontale incepind de la stinga la dreapta si de la plinta in sus. Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului la capetele acestuia rezemindu-se pe cant; prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta provizorie urmind sa se monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi rind. Se va intinde o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul orizontal pentru fixarea placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala, verificata cu firul de plumb. Rindul urmator de placi se va fixa, in mod similar, in acelasi sens de montare, insa cele doua placi se monteaza pe primul rind de placi deja existente. Partea de sus a placajului se va termina cu placi cu o margine rotunjita. Suprafetele orizontale (glafuri) se vor executa cu panta de scurgere la interior de cca. 2%. Rosturile orizontale si verticale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu latime uniforma de 0,5 mm. Dupa efectuarea lucrarilor de pregatirea suprafetelor, se va aplica: - pe pereti de caramida si beton, un sprit din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj volumetric 1:2 si apa, consistenta 10-12 cm; mortarul se aplica, dupa udare cu apa a suprafatei cu mistria sau canciocul in grosime 3-5 mm; montarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment avind dozajul de 400 kg, ciment la mc nisip (0-3 mm), 0,05 portii var pasta, cu dozaj volumetric de 1:3.5:0,05 (ciment, nisip si var pasta) de consistenta 7 - 8 cm.; pe zidarie din blocuri mici de b.c.a., un sprit de mortar ciment cu dozaj 1:4:0,3 (ciment, nisip 0-3 mm si aracet DP 25 si apa pina la consistenta 11-13 cm, in grosime de 3 mm; montarea placilor pe blocuri de b.c.a., se face ca acelasi mortar ca pentru sprit, avind o consistenta 7 - 8 cm.; pe rabit se va aplica direct smirul din mortar de ciment cu aceiasi compozitie ca pentru grund (mortar marca M 50 T). In cazul montarii placilor de faianta pe grinzi si iesinduri aceasta se va face pe un strat suport de 1,5-2 cm grosime driscuit din gros si striat cu mistria iar montarea placajului de faianta se va executa in aceleasi conditii ca pe suprafetele de beton. Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecarei placi de faianta a mortarului indicat mai sus. Mortarul se aplica in grosime de 2 cm, pe cel putin 2/3 din suprafata placii, care se fixeaza prin apasare cu mina si o usoara ciocanire cu coada mistriei pentru eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu trebuie sa formeze un cimp continuu, pentru limitarea contractiei. Placile se fixeaza cu striurile de pe dos asezate orizontal (exclusiv cele cu desen). Golurile ramase in dosul placilor se
vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui rind, pe la partea superioara a placajelor. Pentru completari la colturile incaperii, slituri, etc., placile de faianta se vor taia la dimensiunile necesare, cu taietorul cu diamant sau cu dispozitivul cu role. Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor sau pentru suporti metalici de sustinere se face cu ciocanelul de faianta cu cioc de otel dur iar largirea se realizeaza cu un cleste special. Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de 2 m, atit in directie orizontala cit si verticala. Dupa 5-6 ore de la montare, se curata resturile de mortar cu cirpa. Umplerea rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment alb, cu o pensula cu perii moi si un spaclu din material plastic, ce se executa dupa terminarea placarii cu faianta a incaperii respective. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o cirpa umezita cu apa. Etansarile intre suprafete placate cu faianta si recipienti de orice fel se fac cu o pasta de ciment-aracet DP 25, 5:1 si apa pina la consistenta de lucru. In cazul executiei placajelor de faianta la interior, la o temperatura exterioara mai mica de +50C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros - indicativ C 16-79. 2.16.7. Receptia lucrarilor si verificarea calitatii Se va controla aspectul suprafetei placajului; privind aspectul general al placajului se vor verifica: uniformitatea culorii (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor, executia ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti. Orizontalitatea si verticalitatea se va verifica cu firul cu plumb, nivela cu bule de aer si cu un dreptar. Placajul de faianta trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se admit diferente de tonuri intre placi diferite; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile de smalt defect. Suprafata placajului trebuie sa fie plana; sub dreptarul de 1,2 m se admite o singura unda cu o sageata de max. 1 mm. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrinde sau iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii. Rindurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime uniforma; nu se admite diferentierea panourilor de placi in cimpul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat dupa caz. Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usoara a placii cu un corp cu suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul placilor care nu sint bine fixate (suna a gol), se vor scoate si se vor fixa din nou. Linia racordarii placajului de faianta cu plinta trebuie sa fie rectilinie, fara ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul sa fie bine atasat cu pasta de ciment. La racordarea faiantei cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara ondulari, in plan vertical sau orizontal. Orice alta solutie de racordare nu se poate admite si nici nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii. In jurul strapungerilor prin suprafata de placaj gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete metalice; capace intrerupatoare, prize, etc.; gaurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie
vizibile. Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj pretentios, introdus anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se face cu toata exigenta. 2.16.8. Masuratori si decontare Placajul de faianta la pereti si stilpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata, scazindu-se golurile mai mari de 250 cm2. Rostuirea placajului de faianta este cuprinsa in pretul executarii placajului. Bordurile din placi speciale ce eventual se vor executa la partea superioara a placajelor, se vor plati la metru. 2.17. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE 2.17.1. Generalitati In acest capitol sint prezentate conditiile tehnice de executie pentru balustrade si grile de orice fel si alte confectii metalice similare, realizate pentru buna functionare a cladirii. 2.17.2. Standarde de referinta - STAS 395-88 - Otel laminat - otel lat. - STAS 424-86 - Otel laminat - otel cornier cu aripi egale - STAS 425-80 - Otel laminat - otel cornier cu aripi neegale - STAS 334-88 - Otel laminat - otel patrat - STAS 333-87 - Otel laminat - otel rotund - STAS 564-86 - Otel laminat - otel U - STAS 565-86 - Otel laminat - otel I - STAS 566-86 - Otel laminat - otel T cu aripi egale si muchii rotunjite - STAS 1450/1-75 - Suruburi mecanice - STAS 1125/1-81 - Electrozi sudura - STAS 1581/2-83 - Hirtie pentru slefuire uscata - STAS 6592-80 - Chituri pe baza de ulei - STAS grupa L 23 - Vopsele de ulei - N.I. - Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb. 2.17.3. Materiale - Balustrade metalice din otel laminat conf. N.I. producator. - Grile metalice din otel laminat conf. N.I. producator. - Alte confectii metalice conf. N.I. producator. - Electrozi sudura, conform STAS 1125/1-81. - Suruburi mecanice, conform STAS 1450/1-74. - Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf. N.I. producator. - Vopsele de ulei grupa L 23 STAS - lacuri si vopsele. - Hirtie pentru slefuire mixta, conf. STAS 1581/2-83. - Chituri pe baza de ulei, conform STAS 6592-80. 2.17.4. Livrare, depozitare, manipulare si transport Confectiile metalice (balustrade, grile etc.) se livreaza de catre producator in ansamble sau subansamble conform proiectelor, gata grunduite, prevazute, dupa caz cu praznuri de fixare sau alte piese din otel pentru prindere. Depozitarea se face in soproane, ferite de murdarire, ruginire sau lovire pe
santier. Transportul se va face cu auto-platforme cu atentie, pentru evitarea deformarilor, lovirii etc. 2.17.5. Conditii tehnice de calitate - Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca imbinarile pieselor precum si metodologia de verificare a calitatii acestora sint cele prevazute in Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente, indicativ C 56-75, capitolul 15 punctul 2; Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in uzina se va efectua conform Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor indicativ C 56-75, capitolul 3; Verificarea calitatii lucrarilor de montare: a) Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare: - executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier; verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remidieri; existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in vederea montajului, prevazute in desenele tehnice, inclusiv pozitionarea elementelor de legatura, sustinere sau ancorare. b) Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare: - indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte; verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul fazelor de montaj. Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Normativului C56-75 - anexa 15.3 (asimilat) tinindu-se cont de dimensiunile initiale ale elementelor brute sau finite ale constructiei continute in anexa 4.1. la Normativul C56-75; receptia partilor ce devin ascunse, se va consemna intr-un proces-verbal si conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare; verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicatiilor la proiect. c) La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica: - certificatele de calitate ale confectiilor metalice; procesele-verbale de lucrari ascunse, buletin de incercari, dispozitii de santier etc.; procesele-verbale de receptia lucrarilor; piesele scrise si desenate ale proiectului, cu toate modificarile si completarile de pe parcursul executiei. Verificarea directa se refera la: - terminarea completa a lucrarilor de montare; verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de montare si alte verificari cerute de Normativul C56-75, care se vor consemna in procesele-verbale. Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sint cele prevazute in Normativul C56-75. Toate procesele-verbale se incheie intre executant si investitor (dirigintele lucrarii). 2.17.6. Montajul confectiilor metalice - Confectiile metalice, gata uzinate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea executiei tehnologice, la locul de montaj si de prindere in elementele de constructie. Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prindere ale confectiilor metalice, conform proiectului. Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj (goluri, distante intre elemente de constructii etc.) si se efectueaza, daca este necesar, remedierile ce
se impun. Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau se creaza conditii de montaj in cazul fixarii acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, etc. Se monteaza provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata concordanta intre produsul uzinat si locul de fixare, care se va remedia in cazul unor situatii necorespunzatoare fata de proiect. Dupa care se trece la montajul definitiv, care se face conform proiectului, cu piese de fixare cu suruburi, prin sudura etc., montaj ce se face cu atentie pentru obtinerea unor elemente constitutive ce vor participa la constructia respectiva atit functional cit si estetic. Pentru aceasta se vor respecta la montaj cerintele de orizontalitate, verticalitate si planeitate cu tolerantele admise, ce se vor verifica la fiecare etapa a montajului. La montaj, acolo unde este necesar, se vor realiza platforme de lucru, schele sau se vor asigura sustinerile necesare executarii montajului in bune conditii. Dupa fixarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice cind acestea nu au tratamente speciale pe suprafata lor (nivelari, cromari etc.). Pentru aceasta se verifica starea grundului anticoroziv si care se reface atunci cind acesta nu prezinta un grad satisfacator de protectie (din lovituri, manipulari etc.) Finisarea prin vopsire se realizeaza in conditiile prevazute in capitolul Zugraveli-Vopsitorii. 2.17.7. Masuratori si decontari Pentru confectii metalice montajul se masoara la kg si se deconteaza in consecinta; greutatea se stabileste prin cintarire inainte de montare sau se ia cea continuta in actele de facturare si livrare a elementelor respective (confectii metalice, scari exterioare de incendiu). Grilajele metalice din panouri, gata confectionate, pentru balcoane, golul ascensorului si ventilatii se masoara si se deconteaza la metru patrat pe conturul exterior al scheletului (ramei) pe care se fixeaza. 2.18. INVELITORI. Acest capitol cuprinde specificatiile pentru montarea diverselor tipuri de invelitori pentru acoperisuri sarpanta. 2.18.1. STANDARDE DE REFERINTA INDICATIV C- 37-1979 STAS 3303-77 - pante la invelitori STAS3303/1-75 - Pante la invelitori STAS 10101/0.99 -Suportul invelitorii va corespunde normelor PCI si va respecta prevederile din normativele Actiuni in constructii. STAS 6472/110 - Prevederile din Fizica constructiilor - temotehnica si higrotermica C107-80 - Normativul pentru proiectarea si executia izolatiilor termice la cladiri STAS 7771/1-74 si Decretul 290/1977 - Masuri de siguranta contra incendiilor STAS 2389-70 si STAS 2274-74 - Alcatuirea si executarea jgheaburilor si burlanelor.
STAS 6973-76 - Detalii de strapungere la cosuri, canale de fum, ventilatii, conducte, antene etc. 2.18.2. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE. Invelitorile se vor executa in conformitate cu detaliile din proiectul de executie, elaborat cu respectarea prevederilor din normative si cataloage de detalii tip de arhitectura si constructii. Inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat in ceea ce priveste : - respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor precum si a modului de prindere sau asamblare a elementelor suportului, conform proiectului; respectarea pantelor, scurgerii, planeitatii si a aliniamentului fermelor, panelor si capriorilor, in conformitate cu datele din proiect, abaterile admisibile de la planeitate, masurate cu dreptarul de 3 ml. lungime, fiind de 5mm. in lungul liniei de cea mai mare panta si de 10 mm. perpendicular fata de aceasta; executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cabluri etc.; asigurarea scurgerii apelor in cazul cosurilor, luminatoarelor, sau alte obstacole transversale mai late de 500 mm., prin realizarea in amonte de sei in doua ape, de minimum 150 mm. inaltime fata de planul invelitorii; protectia anticoroziva prevazuta in proiect pentru partile metalice; indepartarea urechilor de montaj, mustatilor,resturilor de materiale, molozului etc., de pe fata superioara a suportului. In timp de iarna, inainte de inceperea executiei invelitorii, startul suport si materialele ce se pun in opera vor fi bine curatate de zapada si gheata. 2.18.3. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR. 2.18.3.1. Controlul executiei : Controlul calitatii in timpul executiei se va face conform prevederilor din Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C56-75- partea I-a si cap. 13 precum si a Instructiunilor pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse. Pe parcursul executiei lucrarilor de invelitori se va verifica in mod special: - indeplinirea conditiilor de calitate a suportului invelitoriilor; calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si normelor departamentale in vigoare; respectarea intocmai a prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; corectitudinea executiei, conform prevederilor din prezentul caiet. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere. 2.18.3.2. Receptie : Receptia lucrarilor de invelitori se va face la completa terminare a executiei lor, inclusiv tinichigeria ( jgheaburi , burlane, pazii etc. ) si va consta in : - verificari privind calitatea suportului pe baza de proces verbal de lucrari ascunse ; verificari privind calitatea materialelor puse in opera, pe baza de certificate de calitate si eventual buletin de incercari si analize; verificari fizice privind completa terminare a lucrarilor de invelitoare; respectarea prevederilor normativelor, a detaliilor din proiect, dispozitii de santier; verificari fizice privind remedierea defectelor sau abaterilor constatate in cursul executiei,
conform dispozitiilor de santier. La receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa, in special la dolii, racordari, strapungeri, rosturi etc. Invelitorile terminate trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii : - sa respecte cotele si pantele prevazute, cu abatere admisibila la pante de maximum 5% din cele prevazute in proiect; sa indeplineasca functia de indepartare completa a apelor pluviale si sa asigure conditia de etanseitate generala; elementele rigide ale invelitorii ( tigle, olane, placi de azbociment, polimeri, sticla etc. ) sa nu prezinte rupturi, crapaturi, perforari gresite, sa fie fixate pe suport, pe care sa rezeme fara sa joace, sa aiba petrecerile aliniate si suficiente pentru a asigura etanseitatea generala a invelitorii ( privind invelitoarea pe dedesubt nu trebuie sa se vada lumina din exterior, atat in camp cat mai ales in dreptul racordurilor la cosuri, calcane, atice, etc. ). 2.18.4. OBLIGATII BENEFICIAR Beneficiarul de investitie va aplica umatoarele operatii de intretinere si reguli de expolatare privind in special : - curatirea si mentinerea in buna stare de functionare a jgheaburilor, doliilor si burlanelor de colectare si evacuare a apelor meteorice; indepartarea de pe invelitoare a depunerilor de praf industrial aderent, a muschiului, vegetatiei si a acumularilor de zapada, pentru a nu se depasi incarcarea normala de calcul, insa cu folosirea lopetilor de lemn, a maturilor si a incaltamintei de pasla sau cauciuc, fiind interzise loviturile, spargerea ghetii, folosirea lopetilor metalice, a rangilor etc.; supravegherea structurii de rezistenta pentru a nu permite sau pentru a remedia degradarile sau deformarile care ar conduce la deteriorarea invelitorii; reducerea accesului si a circulatiei pe invelitoare la strictul necesar, pentru efectuarea lucrarilor de intretinere. 2.18.5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR. In timp de polei, ceata deasa, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torentiala sau ninsoare puternica, indiferent de temperaura aerului, executia lucrarilor de invelitori se va intrerupe. Legarea cu centuri de siguranta a muncitorilor care lucreaza pe acoperis la montarea elementelor de invelitoare este obligatorie. Cand acest lucru nu ofera destula securitate se vor monta parapete si se va prevedea o plasa generala din franghie rezistenta la caderea unui om. In jurul locului de lucru la acoperis se vor instala ingradiri din tabla avertizoare. Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari montate anume si verificate de conducatorul punctului de lucru. Nu se admit accese improvizate. Invelitorile nefiind circulabile, pentru accesul in vederea intretinerii, se vor folosii scari sau podine de circulatie mobile sau fixe, asezate pe invelitoare. Se vor respecta Normele de protectie contra incendiilor invigoare precum si Normele de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu utilaje de interventie 2.18.6. INVELITORI DIN TIGLE SI OLANE 2.18.6.1. STANDARDE SI MATERIALE
STAS 515-71 si STAS 514-70 pentru tigle solzi, cu jgheab trase, cu jgheab presate coame presate mari si mici din argila arsa. STAS 513-74 pentru olane presate din argila arsa STAS2863/2-76 si2863/1-76 pentru tigle solzi, cu jgheab trase, cu kgheab presate din sticla. STAS 5547-64 pentru coame din mortar de ciment. STAS 942-78 si 1949-74 sipci din lemn de brad cu sectiunea de 24x38 mm. si 24x48 mm. STAS 1030-70 mortar de ciment - var marca M 25 STAS 429-67 colorant- minium de plumb sau fier STAS 2111-71 cuie cu cap plat, tip B pentru tabla si carton STAS 2111- 71 cuie cu cap conic, tip A pentru constructii STAS 889-76 srma moale zincata de 1.2 mm. STAS 2028-71 tabla zincata de 0.40x750x1500 mm. STAS 96-73 materiale de lipit - aliaj de lipit - Lp-30 STAS 448-67 Clorura de amoniu ( tipirig) STAS 447-74 amoniac tehnic tip 20sau25 - acid azotic tehnic STAS 138-76 carton bitumat STAS 7916-75 mpslitura de fibra de sticla tip IA 2.18.6.2 Prescriptii de executie Lucrarile de tinichigerie (sorturi, dolii,pazii,strapungeri pentru ventilatii, tabachera, imbracarea cosurilor de fum, carlige pentru jgheaburi etc. ) vor precede montarea invelitorii propriu-zise. Montarea tiglelor sau olanelor se va incepe de la poala catre coama. La nvelitorile din tigla solzi asezate simple, primul rnd de la poala si ultimul rnd de la coama vor fi duble. Tiglele solzi asezate simplu vor fi astfel suprapuse nct n dreptul unei sipci sa rezulte trei tigle, iar ntre sipci doua tigle. Randurile de tigle de orice tip se vor decala, unul fata de celalalt, cu o jumatate de tigla. La invelitorile din tigle asezate dublu toate randurile vor fi duble, in dreptul unei sipci vor rezulta patru tigle. Tiglele suprapuse de pe acelasi rand ( asezate dublu) vor avea rosturile decalate cu jumatate din latimea tiglelor. La invelitorile din tigle cu jgheab, trase sau presate, tiglele se vor aseza pe sipci astfel incat sa se asigure o rezemare perfecta pe toate laturile lor. In cmpul invelitorii- tiglele solzi si tiglele cu jgheab se vor lega de sipci cu srma zincata la fiecare al patrulea rnd. La streasina si la margini, precum si in cmpul acoperisurilor a caror pante depasesc pe cele uzuale, sau in zone seismice de gradul 7-9 ( STAS 3684-71) se vor lega toate tiglele. Olanele se monteaza pe suport continuu, izolat cu material bitumat, pe care se aseaza un rnd cu concavitatea in sus, cu partea lata spre coama, iar peste aceasta un alt rnd de olane cu concavitatea n jos, cu partea lata spre streasina. Olanele se vor suprapune pe linie de cea mai mare panta, cu 4 cm. Spatiul dintre ultimul rnd de olane si coama sau calcan se va umple cu mortar de var - ciment. In cazul depasirii pantelor uzuale se vor
prevedea din 10 n 10 rnduri legaturi longitudinale si transversale cu mortar ntre primul rnd de olane si al doilea, dupa ce n prealabil primul rnd a fost prins de astereala- din 10 n 10 rnduri- cu cuie cu cap conic. Streasinile cu jgheab pentru nvelitorile din tigla si olane pe atereala - vor avea: - un sort de tabla galvanizata de 15 cm. latime, prins cu agrafe asezate la maximum 40 cm.; un rnd de carton bitumat ( ce se lipeste peste sortul de tabla) si continua pe ntreaga suprafata a astrealei; crlige pentru sustinerea jgheaburilor. Coamele nvelitorilor se vor executa cu : - coame mici (STAS 515-71) la nvelitori din tigla solzi; coame mari (STAS 5547-64, la nvelitori din tigla trsa de mortar de ciment; coame mari ( STAS 515-71 ) la nvelitorile din tigle cu jgheab; olane obisnuite (STAS 513-74 ) la nvelitori din olane. Coamele vor fi petrecute pe 8 cm. Fixarea lor se va face cu mortar de var- ciment. Pentru coamele nclinate montarea acestora se va face dupa ce in lungul pantei de coama se vor bate doua sipci - separate prin fururila maximum 1 ml. distanta. Doliile la nvelitorile din tigle si olane, vor fi din tabla galvanizata de 0,5 mm. grosime- si, pe minimum 40 cm. latime, prinse deastereala prin copci de tabla. Falturile doliilor din tabla vor fi duble si cositorite. Racordarile nvelitorilor din tigle si olane la calcane si timpane sau acoperirea acestora se vor face conform detaliilor din proiect. Cosurile sau ventilatiile care strapung nvelitoarea se vor racorda cu nvelitoarea de tigla sau olane prinr-o pazie de tabla zincata, ce se ridica n jurul cosului cu minimum 30 cm. Tiglele si olanele ce se monteaza la dilii, timpane, cosuri etc. se vor sectiona la fata locului dupa necesiati. Pentru detalii de executie la streasini, coame, dolii, strapungeri la cosuri si ventilatii, racordari la calcane, timpane, lucarne, se va respecta modul de asezare al elementelor si dimesiunile prevazute n cataloagele de detalii de constructii - caiet II , grupa 10 -nvelitori. 2.18.6.3. Executarea lucrarilor pe timp friguros. Invelitorile din tigla si olane se pot executa n orice anotimp, cu precizarea ca lucrarile rostuire cu mortar de var- ciment sa fie amnate pentru a fi executate pe timp calduros 2.18.7. INVELITORI DIN FOI DE TABLA PLANA 2.18.7.1. STANDARDE SI MATERIALE STAS 1946-69 - tabla neagra STAS2028-71 - tabla zincata STAS10896-77 - tabla din otel zincata STAS 2111-71 - cuie cu cap plat - tip B pentru tabla idem - cuie cu cap conic - tip A pentru constructii STAS 1451-71 - cuie cu cap cioc - tip A pentru constructii - materiale de lipit - aliaj de lipit Lp - 30, clorura de amoniu, acid azotic tehnic, amoniac tehnic. STAS 3097-75 - grund anticoroziv-minium de plumb STAS 429-67 - chit de miniumde plumb - otel lat
2.18.7.2 Prescriprii de executie. Inaintea nceperii executiei nvelitorii se va verifica suportul, pentru a ndeplini urmatoarele conditii: - sa nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/ml.; astereala sa fie bine fixata de capriori,cu rosturile ntre snduri de miximum 2 cm., iar distanta pna la cosurile de fum de minimum 10 cm.; crligele pentru jgheaburi, prinse n astereala, sa fie nglobate la nivelul acesteia, fara denivelari; n cazul suportului de beton sau mortar, sa fie ngropate diblurile din lemn pentru fixarea copilor. Foile de tabla neagra se vor trata anticoroziv, nainte de montare, pe ambele fete, cu grund anticoroziv adecvat, stabilit de proiectant, n functie de conditiile de exploatare, iar dupa montare vor fi din nou vopsite n doua straturi- de fata exterioara. Prinderea foilor de tabla de suport (astereala sau dibluri) se vaface cu agrafe ( copci) de 3050 mm. latime, confectionate din resturile de la croirea tablei nvelitorii si avnd lungimi corspunzatoare tipului de falt la care se folosesc: - cca. 80 mm. pentru falt simplu si falt dublu. - cca. 120 mm. pentru falt simplu n picioare. Fiecare agrafa se va fixa n suport cu doua cuie pentru tabla. Se recomanda prinderea foilor de tabla cu cel putin doua sau trei agrafe pe fiecare latura, atfel ca distanta ntre agrafe sa nu depaseasca 40 cm. Fixarea foilor de tabla cu cuie nu este admisa dect n unele cazuri speciale si pe portiuni limitate. In aceste cazuri loarea cuiului se va acopeii cu un capacel din tabla cositorit de jur mprejur. Foile de tabla mai lungi de 1 ml. se vor monta cu lungimea mare n lungul pantei. La acoperisurile expuse la vnturi puternice se recomanda folosirea de table de dimensiunile cele mai mici, care datorita falturilor mai numeroase se fixeaza si se rigidizeaza mai bine. Falturile de mbinare a foilor de tabla vor fi unse cu chit de minium nainte de afi strnse. In ordine tehnologica, se vor executa mai nti falturile orizontale, care se culca. Ele vor fi alternate la jumattea a doua foi alaturate. Distanta dintre falturile orizontale a doua foi alaturate nu poate fi mai mica de 15 cm. Faltuirle n picioare vor fi paralele cu linia de cea mai mare panta. Falturile n picioare ( verticale ) de pe doi versanti adiacenti se vor decala la coama cu jumatate din latimea foii. La coama si la muchii foile de tabla se vor ncheia cu falturi n picioare. Dolia va fi alcatuita din fsie din foi de tabla, ncheiate ntre ele cu falturi duble culcate. Incheierea cu fsiile de versantele adiacente se va executa cu falturi n picioare si pentru a se evita stagnarea apelor n punctele d ntlnire a falturilor n picioare din cmp cu cele ale doliei, ele se culca n aceste puncte. In doliile cu pante mai mici de 15 cm./ ml. se recomanda lipirea cu cositor a falturilor culcate. Nu sunt restrictii pentru executarea acestor lucrari pe timp friguros 2.18.8. INVELITORI DIN TABLA ONDULATA SI CUTATA . 2.18.8.1. STANDARDE SI MATERIALE STAS 2029-68 - tabla ondulata A NID - MIM 229-74 - panouri cutate din tabla subtire STAS 2028-71 si 10896-77 - conditii de livrare si aceptare a calitatii
2.18.8.2. Materiale auxiliare: - tija filetata cu cioc din OL 37 de 8 mm. zincate, STAS 9207/1-73; - tija cu cleme din OL 37 de 30x3 mm. zincate, STAS 9207/1-73; - piulite hexagonale M 8, STAS 6218-69; - agrafe din OL 37 de 30x3 mm. zincate STAS 9207/1-73; - suruburi cu cap hexagonal si piulite M 6, STAS 6220-69; - suruburi autofiletante cu cap hexagonal de 6,6 mm., STAS 9344/4-73; - suruburi autofiletante de 4,8 mm.; - nituri de aluminium de 6 mm.; - nituri oarbe POP ( CHOBER ) cu intre 2,4 si 6,4 mm.; - rondele cu guler si capacele din polietilena; - saibe zincate, STAS 7977-73; - tabla zincata de 0,8 mm.,STAS 2028-71; - grund anticoroziv - minium de plumb - STAS 3097-68; - chit de minium, STAS 429-67; - chit elastic; - vopsele diferite; - materiale de lipit ( aliaj Lp - 30, clorura de amoniu, acid azotic tehnic, amoniac tehnic ). 2.18.8.3. PRESCRIPTII DE EXECUTIE Tabla neagra, zincata, va avea, sau nu in raport de agresivitatea mediului, acoperirile anticorozive prevazute de proiectant in conformitate cu stndardele si instructiunile tehnice in vigoare. Pentru materialele auxiliare (organe de asamblare din otel, tabla pentru racordari, etc. ) se vor folosi materiale zincate sau cadmiate- indiferent de tipul de tabla folosit in invelitori. Panoourile de tabla ondulata sau cutata se monteaza direct pe panele suport si se dispun cu generatoarea paralela cu linia de cea mai mare panta. La tabla cutata nervurile inguste sunt dispuse sus iar rezemarea se face pe nervurile late. Montarea panourilor incepe de la poala si din marginea opusa vnturilor dominante. Prinderea panourilor de tabla ondulata sau cutata, pe panele suport sau intre ele, se va face in conformitate cu indicatiile date de catre proiectant si cele din Indrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate C 17274. Pentru etansarea strapungerilor si etanseitatea contra intemperiilor a capetelor suruburilor si a piulitelor, intre acestea si panourile din tabla se vor monta rondele din tabla de plumb sau rondele cu guler si capacel din polietilena. Nu sunt contraindicatii pentru executarea lucrarilor pe timp friguros. 2.18.9. INVELITOARE DIN PLACI BITUMINOASE TIP SINDRILA 2.18.9.1. Generalitati Elementele de acoperis tip sindrila au dimensiunile de 100x 34cm., sunt realizate dintr-un material bituminos armat cu fibre de sticla, ceea ce le face flexibile, robuste si usoare. Ele sunt disponibile in diferite culori si au o protectie minerala. Dupa instalare formeaza o invelitoare de acoperis impermeabila si durabila.
2.18.9.2. Tehnologia de montare - Sindrilele au puncte de autolipire ce se lipesc independent sub actiunea radiatiei solare. Folia aplicata pe fata inferioara a sindrilelor le protejeaza impotriva lipirii pe timpul transportului si depozitarii si nu se indeparteaza in timpul montarii - Folia suport pentru sindrile se dispune pe astereala paralel cu streasina si se fixeaza cu cuie cu o suprapunere de 10 cm. Primul rand de sindrile va fi fixat cu crestaturile in sus. Deasupra se dispun sindrilelecu crestaturile in jos; nu se apasa si se lasa cca.1mm. distanta intre ele. Montarea pe elementele de tabla se face cu adeziv. Pentru o montare corecta este necesara trasarea orizontala si verticala. - Fiecare sindrila trebuie fixata cu cate patru cuie zincate de 2,5x25mm. sau 2,5x35mm. La inclinarea acoperisului de peste 60 se face o fixare suplimentara la ambele colturi ale sindrilei - In zona frontonului se ridica folia suport si sindrilele pe panta frontonului, care se vaacoperi cu tabla. - La doliile acoperisului se va avea grija ca apa sa curga nestingherita de cuie. Doliile se intaresc cu un strat suplimentar de folie suport.Imbinarea se executa alternativ.La dolii cu inclinatii mici -sub 15- se recomanda executarea doliei cu covor de acceasi culoare. - Legatura la cosul de fum se executa cu un cadru de tabla sau se acopera cu sindrile.Fixarea pe elementele de tabla se face cu adeziv. - Coamele se executa prin simpla taiere cu cutitul, din foi de sindrila si se dispun pe directia opusa vantului predominant, fixandu-se cu cuie. - Aeresitorul acoperisului se fixeaza, cate unul lafiecare pereche de capriori, cu cuie zincate si adeziv, deasupra orificiului prevazut in astereala. 2.19.TROTUARE SI BORDURI 2.19.1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de executie a trotuarelor si bordurilor din beton. Trotuarele din jurul cladirii au rolul de a impiedica apele de suprafata sa se infiltreze la fundatii si de a permite circulatia pietonala. 2.19.2. Standarde de referinta STAS 388-80 - Ciment Portland STAS 1500-78 - Ciment Pa 35 STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare STAS 1030-85 - Mortare obisnuite de ciment 2.19.3. Materiale utilizate - Ciment Portland, conform STAS 388-80. - Ciment Pa 35, conform STAS 1500-78. - Agregate naturale, conform STAS 1667-76. - Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76. - White-spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67. - Apa pentru constructii, conform STAS 790-84. - Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68.
2.19.4. Conditii de executie. Pamantul natural va fi bine compactat dupa ce in prealabil a fost indepartat stratul vegetal. Panta de scurgere a trotuarelor este variabila ( intre 1-5%). Latimea lor este de 1.00 min functie de regimul pluviometric din zona si in functie de structura geologica a terenului. Se vor executa din beton B 100 rolat, cu rosturi la cca. 1 m., pe un strat de balast marunt cu argila batuta ( proportie 1/1 ) . Rostul rezultat langa cladire va fi completat cu bitum.
2.20. ELEMENTE DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I. La ntocmirea proiectului s-au avut n vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru protectia muncii: - Regulamentul privind "Protectia si igiena muncii n construc\ii" elaborat de MLPAT cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 si publicate n Buletinul Constructiilor nr. 5,6,7,8/1993; - "Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje n construc\ii" (Culegere de norme a Inspectoratului pentru Protectia Muncii din Ministerul Apararii Nationale volumul 6/1999); Pentru prevenirea si stingerea incendiilor, s-au avut n vedere urmatoarele normative pe care constructorul le va respecta pe tot timpul executarii si darii n exploatare a lucrarilor : - "Normativul de Siguranta la Foc a Constructiilor" P118/1999 elaborat de IPCT SA si avizat de MLPAT; - Legea Protectiei Mediului" nr. 137/1995 si Ordinul nr. 125/1996 ale Agentiei de Protectia Mediului privind masurile luate la dimensionarea si exploatarea spatiilor care pot fi surse de poluare a factorilor de mediu; - "Norme de Prevenirea si Stingerea Incendiilor" pentru unitatile militare din Minsterul Apararii Na\ionale conform Cz-5/1999 si Hotarrea Guvernului nr. 571, Ordinul nr. 775 din 22.07.1998. La executarea lucrarilor ct si n activitatea de exploatare se va urmarii respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative mentionate care vizeaza activitatea pe santier. 2.20.1. TEHNICA SECURITATII MUNCII : In timpul executiei structurii nu se va circula n raza de actiune a macaralei sau a scripetelui. Se vor verifica nainte de folosire: scarile, schelele, scripetii, macaraua .Personalul muncitor sa aiba cunostinte profesionale si cele de protectia muncii specifice lucrarilor ce se executa precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor. Este necesar sa se faca instructie ca toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a investitiei, precum si verificari ale cunostintelor referitoare la N.T.S. Instructajul este obligatoriu pentru ntreg personalul muncitor de pe santier, n
interes de serviciu sau interes personal. Pentru evitarea accidentelor personalul va purta echipamentul de protectie corespunzator n timpul lucrului sau de circulatie prin santier. Aparatele de sudura ( grupuri de sudura ) precum si generatoarele de acetilena vor trebui controlate nainte de nceperea lucrarilor si pe timpul lor de catre serviciul Mecanic sef al mtreprinderii sau santierului respectiv. Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat. Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. La operatiunile de ncarcare, descarcare manuala a materialelor ce se face prin rostogolire pe plan nclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective, acestea se vor controla naintea nceperii lucrarilor. Este interzisa descarcarea tevilor prin cadere si rostogolire libera. Efectuarea operatiilor de ncarcare - descarcare se va face sub conducerea sefului de echipa care raspunde de asezarea macaralelor n raport cu greutatea materialelor de constuctie si cu capacitatea acestora, precum si cu manevra de coborre. Constructorul va adopta si alte masuri pe care le va considera necesare astfel nct orice posibilitati de accidentare sa fie excluse cu desavrsire. La ntocmirea prezentului proiect nu s-au prevazut tehnologii noi de executie. 2.20.2. DISPOZITII FINALE : Se vor respecta toate prevederile, standardele si normativele mentionate n prezentul caiet de sarcini. Constructorul va cere avizul proiectantului pentru orice abatere fata de proiect, care ar surveni n timpul executiei lucrarilor, pentru ca acestea sa analizeze ce masuri de protectie s-ar impune din cauza modificarilor fata de proiect. Conform Legii nr. 10- 1995, si a Normativului P 130/ 1988 beneficiarul va acorda o atentie deosebita comportarii n timp a constructiei. INTOCMIT, Ing. Gabriel CONSTANTIN

Caiet de Sarcini Arhitectura

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Caiet de Sarcini Arhitectura

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP S.R.L. PROIECT NR. 235 REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR.

216 CAIET DE SARCINI ARHITECTURA

2. CAPITOLUL II - A R H I T E C T U R A 2.1.A. ZIDARII DIN CARAMIDA 2.1.A.1. GENERALITATI

sau inaltimea pina la 1 mm.

2,50 scade de doua

2.12.5.5.1. Montarea dusumelelor oarbe:

Você também pode gostar