Alexandru Lapuseanul

Costache Negruzzi
Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care valorifica intr-o creatie literara cronicile moldovenesti. Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al revistei Dacia literara(1840), nuvela Alexandru Lapusneanul este prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literature romana. Din cronica lui Ureche, Negruzii preia imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapusneanul, dar si scene, fapte si replica(motto-urile capitolelor I si IV), dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei, influentata de ideologia pasoptista. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala, in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea.Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul(1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Incipitul si finalul se remarca prin sobrietate. Astfel, paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si atitudinea lui vindicativa. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului narativ in patru capitole, care fixeaza momentele subiectului.Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ, care constituie replici memorabile ale personajelor:Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...; Ai sa dai sama, Doamna!; Capul lui Motoc vrem...; De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu.... Capitolul I cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei,in 1564,in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei 4 boieri trimisi de Tomsa:Veverita, Motoc, Spancioc, Stroici) si intriga ( hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori).Capitolul al II-lea corespunde desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, desfiintarea armatei pamantene, uciderea unor boieri, interventia domnitei Ruxanda pe langa domnitor pentru a inceta cu omorurile si promisiunea pe care acesta i-o face. Capitolul al III-lea contine mai multe scene romantice, prin caracterul memorabil: participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si leacul de fricasi uciderea lui Motoc.Capitolul cuprinde punctul culminant.In capitolul al IV-lea, este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire.Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului.Bolnav de friguri,domnitorul este calugarit.Deoarece cand isi revine acesta ameninta sa-i ucida pe toti, doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi. Principalul conflict este de ordin politic: lupta pentru putere intre domnitor si boieri; iar cel secundar este intre Lapusneanul si Motoc (boierul care il tradase), acest conflict particularizand dorinta de razbunare a domnitorului.Exista si un conflict social, intre boieri si popor, acesta fiind limitat la revolta multimii din capitolul al III-lea. Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii: intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei,in a doua sa domnie.Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje exceptionale in situatii exceptionale, antiteza ca procedeu de constructie, liniaritatea psihologica, replici memorabile.

Naratiunea si descrierea sunt reduse, naratorul obiectiv limitandu-si interventiile. Stilul narativ se remarca prin sobrietate, concizie, echilibru intre termeni arhaici si neologici, o mare frecventa a gerunziului, simplitatea topicii.Stilul indirect alterneaza cu stiulul direct, realizat prin dialog si interventie izolata. Naratorul este omniscient, omnipresent, sobru, detasat, predominant obiectiv, dar intervine direct prin cateva epitete de caracterizare: tiran, miselul boier.Naratiunea la persoana a III-a cu focalizare zero,viziune dindarat, aminteste prin obiectivitate si concizie de relatarea cronicarilor. Naratiunea se desfasoara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor, particularitate narativa romantica. Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara este o trasatura a literaturii pasoptiste.Fiind o nuvela istorica in contextul literaturii pasoptiste, Alexandru Lapusneanul este si o nuvela de factura romantica prin echilibrul compozitiei, constructia simetrica, aspectul verosimil, caracterul obiectiv al naratiunii.