Anatomia i fiziologia pielii

EMBRIOLOGIA PIELII
ECTODERM EPIDERM + ANEXE

MEZODERM
NEUROECTODERM (CRESTE NEURALE)

DERM si HIPODERM
MELANOBLASTI + CEL.
MERKEL

PIELEA (ORGANUL CUTANAT)

SUPRAFATA: 1,5 1,8 mp GREUTATEA: 1/15 din Gc GROSIMEA:
(f)

sex (f) varsta (f) rasa (f) regiunea anatomica

Subtire: pleoape, preput (0,2mm cu 0,1mm epiderm) Groasa: palme, plante (5mm cu 1,5mm epiderm)

PIELEA
MACROSCOPIC
1.

marile plici intertrigo

2.

cadrilajul normal lichenificare

3. 4.

dermatoglife (pp), pori

amprente

Gl sebacee

HISTOLOGIA PIELII
EPIDERMUL

Epiteliu pavimentos pluristratificat

Zona disjunct

Str. CORNOS 18%

Str. LUCIDUM (pp)

Str. GRANULOS 10%

Str. SPINOS (MALPIGHI) 50% Str. BAZAL (GERMINATIV)

1 rnd de celule

2 POPULATII CELULARE: KERATINOCITE (populatia celulara majoritara) CELULE DENDRITICE

Pe parcursul acestui traseu se realizeaza

KERATINIZAREA
(functie dominanta, permanenta, a epidermului)

Epidermul nu are vase

(se hraneste prin imbibitie pe seama vaselor dermului)

KERATINOCITUL
Membrana

(bazal)

Glicocalix (complex glicoproteic superficial) Plasmalema = membrana plasmatica propriuzisa (complex lipoproteic)

Citoscheletul (proteine fosforilate)

incepe biosinteza keratinei

Citoplasma; In str. bazal -sinteza proteica intensa Nucleul cu membrana dubla,

carioplasma si nucleoli

Str. BAZAL
- cel. cilindrice voluminoase asezate cu axul mare perpendicular pe mb bazala - citoplasma intens bazofila, nucleu mare, intens colorat - numerosi nuclei si celule in diviziune

FUNCIA GERMINATIV
(EPIDERMOPOIEZA)

Str. SPINOS
- cel. voluminoase, poligonale, asezate in mozaic, turtindu-se pe masura ce inainteaza spre ext. (axul mare tinde sa devina paralel cu suprafata pielii) -citoplasma eozinofila, strabatuta de tonofilamente mai groase -cu organite spec. (keratinozomi / corpi Odland) - contin un nr redus de granule de melanina

Str. GRANULOS
- cateva randuri de celule romboidale, dispuse cu axul mare orizontal - contin granule de keratohialina (intens bazofile)

- nucleii sunt alterati, picnotici iar organitele se degradeaza si dispar; in zona superioara a str. granulos celula devine o structura uniforma de filamente imersate intr-o matrice
Grosimea str granulos e invers proportionala cu ritmul epidermopoiezei

Str. CORNOS
- 4-10 randuri de cel. care si-au pierdut nucleul si organitele
- cel. cu forma turtita; se dispun sub forma de lame orizontale strans intercalate intre ele - contin tonofilamente groase dispuse in pachete orizontale imersate intr-o matrice interfibrilara densa

Zona disjunct
- partea cea mai superficiala a str. cornos

- cel. isi pastreaza rezistenta dar pierd forta de coeziune dintre ele
- cornocitele se desprind in grupuri de pana la cativa mm si se elimina
DESCUAMAREA FIZIOLOGICA A PIELII Scuamele = agregate de celule cornoase (ortokeratozice, parakeratozice)

TURNOVER NORMAL: 28-30 zile

ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM se realizeaza prin 3 tipuri de dispozitive:

DESMOZOMI TONOFILAMENTE

HEMI(SEMI)DESMOZOMI

ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM

DESMOZOMI

= discuri ovoide pereche (placi de ataare) situate in citoplasma a doua keratinocite vecine
1. Zona extramembranara: densificare a substanteiciment intercelulare

2. Zona membranara: ingrosare a plasmalemei 3 2 3 3. Zona citoplasmatica: densificare hemisferica traversata de fibrile

ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM

DESMOZOMII

Putin evidenti in str bazal Bine reprezentati in str spinos

Dispar in zona disjuncta

Placile de atasare nu sunt fixe !

ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM

TONOFILAMENTE
Fibrile din citoplasma keratinocitelor fixate cu un capat pe placa de atasare a desmozomilor; capatul liber orientat spre nucleu

HEMIDESMOZOMI
Situati la polul dermic al keratinocitelor bazale, au o singura placa de atasare

CELULE DENDRITICE
(Au ca element morfologic comun prelungirile dendritice)

MELANOCITE CELULE LANGERHANS CELULE MERKEL CEL. DENDRITICE NEDIFERENTIATE

MELANOCITELE
cel. neregulate, dispuse printre

keratinocitele bazale

reprezinta 8% din totalitatea celulelor epidermului

prezente si in:

Bulbul si teaca ext a fir de par La niv ochiului (coroida, retina) Unele structuri nervoase (pia)

MELANOCITELE

Prelungiri dentritice MELANOZOMI

conin

organite specifice in care se sintetizeaza MELANINA (pigmentul cutanat)

MELANOCITELE

Prin prelungirile dentritice melanozomii sunt transferati keratinocitelor din jur

1 M / 36 K
UNITATEA MELANICA EPIDERMICA

In keratinocite melanina e dispusa deasupra nucleului

MELANOCITELE

si

CULOAREA PIELII

Nr de melanocite este cam acelasi la toti indivizii.

Marimea si numarul melanozomilor difera insa enorm de la individ la individ, in functie de tipul de pigmentatie.

Persoanele cu piele de culoare inchisa produc melanozomi mai mari si mai numerosi.

CELULELE LANGERHANS
(1868)

reprezinta 8% din totalitatea celulelor epidermului dispuse in str bazal (suprabazal)

prezente pe toata suprafata pielii si la nivelul tuturor mucoaselor ( in ggl limfatici si timus)
au in citoplasma granule caracteristice (Birbeck)

CELULELE LANGERHANS
sintetizeaza si exprima pe suprafata lor antigene clasa II a CMH (singurele celule de acest fel din epidermul normal!) Singurele celule prezentatoare de antigen din epidermul normal Rol imunologic dermatita de contact C L = subpopulatie mobila a C P A cu originea in maduva osoasa, cu pasaj in interiorul epiteliilor de acoperire si migrare ulterioara in ggl limfatici

CELULELE MERKEL

- probabila origine in creasta neurala - contin granule neurosecretorii - rol de receptor tactil

CELULE DENDRITICE NEDIFERENTIATE

FUNCTII PROPRII ALE EPIDERMULUI

FUNCTII ALE KERATINOCITELOR

Functia GERMINATIVA KERATINOGENEZA

FUNCTII ALE MELANOCITELOR

MELANOGENEZA

Functia GERMINATIVA
(celulele bazale si parti ale stratului suprabazal - 30%)

TURNOVER NORMAL: 28-30 ZILE

Factori ce scad ritmul mitotic
Adrenalina Corticoizii

PG E

Factori ce cresc ritmul mitotic

Acetilcolina Estrogenii PG F

(turnover PSORIAZIS: 3-4 zile)

KERATINOGENEZA KERATINA = scleroproteina cu 18 aa, bogata in sulf

-Productie zilnica: 0,6-1 g keratina -Functie legata exclusiv de piele -Productia incepe in str bazal si continua pana in str cornos

KERATINOGENEZA
Str. BAZAL
Incepe sinteza lanturilor polipeptidice Protofilamente Tonofilamente (TF) (rare, subtiri, dispuse in lungul axului celulei bazale)

Str. SPINOS

TF numeroase, groase, dispuse in retea TF cu cisteina TF cu cistina

(gr sulfhidril S-H gr disulfidice S=S)

K matura, stabila, rezistenta

KERATINOGENEZA
Str. GRANULOS
Sinteza keratohialinei (al 2-lea component al keratinei) = complex format din lipoproteine, ac grasi, trigliceride, mucopolizaharizi, etc (inglobeaza TF si le sudeaza)

Str. CORNOS

Sinteza proteica inceteaza (nucleii si organitele au disparut) Se formeaza legaturi disulfidice incrucisate
K f stabila, rezistenta la acizi si solventi

MELANOGENEZA
= sinteza si stocarea la nivelul pielii a pigmentului cutanat: MELANINA (polimer stabil in toti solventii)

Tipuri de melanina: Eumelanina (neagra)

Feomelanina (galbena sau rosie)

TIROZINA

DOPA
tirozinaza (melanocite)

DOPACHINONA

MELANINA

MELANOGENEZA

e strict controlata genetic

Culoarea CONSTITUTIONALA
(din zone neexpuse la soare) Factori stimulativi
h. melanostimulant (MSH) - stimuleaza tirozinaza ACTH - are o portiune protidica comuna cu MSH

boli hepatice incapacitatea ficatului de a inactiva MSH

estrogeni, progesteron factori externi: UV, rad ionizante, termice, metale (Cu, As)

Factori inhibitori
h. CSR tiamina, ac ascorbic, hidrochinona

CULOAREA (PIGMENTATIA) PIELII:

CONSTITUTIONALA
FACULTATIVA -indusa de :bronzarea

PIGMENTAREA IMEDIATA (scurta durata) PIGMENTAREA DE LUNGA DURATA

Tot in tipul facultativ se includ modificarile induse de hormoni (in graviditate, in boala Addison)

FOTOTIPURILE CUTANATE
Clasificarea FITZPATRICK si PATHAK dupa expuneri scurte (< 30) la

(f) de gradul de eritem / capacitatea de bronzare

Fototipul 1 : se ard intotdeauna, nu se bronzeaz niciodata Fototipul 2 : se ard ntotdeauna, se bronzeaza greu Fototipul 3 : se ard, dar se bronzeaz bine, gradual Fototipul 4 : se bronzeaz fr s se ard Fototipul 5 : asiaticii cu piele mat, mediteraneeni, metii Fototipul 6 : negrii

Fototipul 0 : lipsa complet a pigmentului melanic = albinoii

FOTOTIPURI CUTANATE
Caractere generale Risc de arsura
Inalt

Capacit. de bronzare
Absenta

Risc de cancer cutanat

Inalt

Piele alba-palida, ochi albastri/caprui, par blond/roscat Piele deschisa, ochi de culoare deschisa Piele alba, saten sau brunet, ochi deschisi Piele bej-oliv, ochi de culoare inchisa Piele maro deschis Piele maro inchis sau neagra

II III

Inalt Moderat

Slaba Buna

Inalt Scazut

IV
V VI

Scazut
Foarte scazut Foarte scazut

Foarte buna Excelenta

Excelenta

Scazut
Foarte scazut Foarte scazut

ZONA BAZALA SUBEPIDERMICA

1
ZONA CITOPLASMATICA (un hemidesmozom) Plasmalema K bazal

MEMBRANA BAZALA

Placa densa subbazala Lamina lucida Lamina densa

LAMINA SUBBAZALA (FIBROASA) (zona fibrelor de ancorare)

FIRUL DE PAR
UNITATEA PILO-SEBACEE

4
GLANDA SEBACEE

FIRUL DE PAR

PAPILA

zona dermica bogat vascularizata

situata in scobitura din partea inf a bulbului sediul celor mai import. schimburi nutritive

FIRUL DE PAR

2 BULBUL

portiune epiteliala voluminoasa

zona inf = centru germinativ

zona super; prin diferentierea celulelor se formeaza:

parul propriu-zis teaca epiteliala interna

FIRUL DE PAR
RADACINA

tine de deasupra bulbului pana la locul de deschidere al canalului sebaceu principal formata (de la int spre ext) din: Firul de parul propriu-zis

Teacile epiteliale (interna si externa)

FIRUL DE PAR
RADACINA 1. FIRUL DR PAR PROPRIU-ZIS

CUTICULA
CORTICALA

MEDULARA (prezenta numai in parul de tip terminal)

FIRUL DE PAR
RADACINA 2. TEACA EPITELIALA INTERNA

3. TEACA EPITELIALA EXTERNA

- invaginarea epidermului de suprafata. -se subtiaza progresiv de la supraf spre profunzime (ivers decat teaca epit int)

FIRUL DE PAR
TIJA

partea libera a firului de par

Incepe la nivelul infundibulului (aici dispar tecile epiteliale) Firul de par propriu-zis e format dintr-o masa de celule keratinizate

D.p.d.v. chimic: sclerokeratina (o keratina cu continut crescut de cistina si multe punti disulfidice)

TIPURI DE PAR
LANUGO

= Parul moale, fin, discret pigmentat care acopera fatul (dispare de regula cu 1 luna inainte de nastere)
VELLUS

= Parul scurt, fin, foarte putin pigmentat care acopera majoritatea corpului la copii si adulti
TERMINAL (DEFINITIV)

= Parul lung, gros, mai pigmentat, situat la nivelul sprancenelor, genelor, scalpului, barbii, mustatii, axilar si pubian

PILOGENEZA

(Formarea firelor de par)

= FUNCTIE SPECIFICA A UNOR FORMATIUNI NUMITE

FOLICULI PILOSI

Se dezvolta in viata embrionara

(Nu exista neogeneza de foliculi pilosi dupa nastere !)

Formati din:
Papila

(distrugerea ei duce la caderea ireversibila a firului de par) Matrice (formata prin migrarea spre profunzime a celulelor din str bazal al epidermului; acestea devin adiacente papilei)

PILOGENEZA
Acelasi folicul de pe scalp poate genera in timpul vietii toate cele 3 tipuri de par:

Lanugo la inceput Terminal mai tarziu Vellus la adulti la care apare alopecie (chelie)

Foliculii sunt sub influenta unor factori

GENETICI (ex: diferente rasiale, etc) HORMONALI (ex: schimbarile de la pubertate, A. androgenica, efectele Cs endogeni/ exogeni)

Fiecare folicul, independent de altii, sufera un ritm de crestere ciclic, cu faze de latenta. La sfarsitul fiecarei faze de latenta parul cade si ciclul se reia.

FAZELE CICLULUI PILAR

1.ANAGEN = FAZA DE CRESTERE 2. CATAGEN = FAZA DE TRANZITIE

3. TELOGEN = FAZA DE LATENTA

FAZELE CICLULUI PILAR

1.ANAGEN = FAZA DE CRESTERE Mitoze frecv in celulele matricei Bulbul firului e in dermul profund sau tes subcutanat Fir ferm atasat prin radacina (nu cade singur, extragere dureroasa) Dureaza 3-6 ani

FAZELE CICLULUI PILAR

2. CATAGEN = FAZA DE TRANZITIE Mitozele se opresc.

Firul de par se desprinde de papila si urca spre suprafata Dureaza cateva zile

FAZELE CICLULUI PILAR

3. TELOGEN = FAZA DE LATENTA

Firul de par poate fi extras usor, fara durere sau cade singur Dureaza 3-4 luni (pe scalp)

FAZELE CICLULUI PILAR

Normal (scalp)
85% anagen 0,5-1% catagen 15% telogen

O pierdere de 50-100 fire par in faza telogen/ zi este fiziologica

FIRUL DE PAR
FUNCTII
PROTECTIE FATA DE RADIATIILE SOLARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA SENSIBILITATII TACTILE

SOCIO-SEXUALA

Glande acinoase Se deschid la nivelul infundibulului pilar

4 3
Canal excretor principal cu epiteliu pluristratificat, keratinizat in partea terminala; se continua cu epidermul de suprafata

GLANDELE SEBACEE

Pot fi unilobulare sau multilobulare

GLANDELE SEBACEE
DISTRIBUTIE
PE TOATA SUPRAFATA TEGUMENTULUI UNDE EXISTA FIRE DE PAR ( nu pe palme, plante, interdigital) MAI NUMEROASE PE FAA (mediofacial), SCALP, UMERI, PRESTERNAL, INTERSCAPULO-VERTEBRAL

Mari

Zone de seboree

Gl.sebacee Dense
Multiacinoase

PE PLEOAPE, AREOLELE MAMARE si MUCOASE (buze, pliul intern al preputului, labiile mici) se deschid liber la suprafata pielii (gl sebacee ectopice)

Pete/graunti Fordyce

Macule/ papule 2-3 mm Galbui-palide

FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE

Secretie continua Lichid vascos, galben pal Se elimina prin canalul sebaceu si impregneaza firul de par si stratul cornos Sebumul contine gliceride, acizi grasi (nu ac grasi liberi!), ceruri esterificate si scualeni

FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE

Productia de sebum variaza (f) varsta E semnificativ mai crescuta la sexul M

3-5 luni

copilarie pubertate

50 ani

FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE

Factori genetici Factori hormonali
Gl. sebacee Testosteron liber Testosteron +SBP
5- reductaza

DHT
Proteina citoplasmatica transportoare

Nc

Testosteron
Testicular (M) CSR si ovarian (F)

Estrogenii

Secretia de sebum

GLANDELE SEBACEE
FIZIOPATOLOGIE SEBOSTAZA (ASTEATOZA)
ATOPIE ICHTIOZA

SEBOREE
ACNEE VULGARA DERMATITA SEBOREICA

GLANDELE SUDORIPARE
EPIDERM

DERM GL. SUDORIPARA ECRINA

FIR PAR

GL. SEBACEE

HIPODERM

GL. SUDORIPARA APOCRINA

GLANDELE SUDORIPARE
ECRINE
Distributie Toata suprafata corpului

APOCRINE
Axile, perineu, areole

Marime Structura

x Glomerul + Duct :deschidere independenta de firul de par (atrichiale) Functionale dupa nastere

10x Glomerul (mai profund) Duct: la nivelul infundibulului pilos (epitrichiale) Ating marimea si functia deplina la pubertate

Functia (varsta)

GLANDELE SUDORIPARE
ECRINE
Secretia (sudoare) Clara, fluida, apoasa

APOCRINE
Alb-laptoasa, mai vascoasa

pH acid Secretie continua Contine NaCl, ac lactic, uree, amoniac Secretie nemirositoare Miros nespecific, acid sub actiunea florei de la suprafata pielii (micrococi, stafilococi)

pH alcalin Secretie intermitenta Contine colesterol, trigliceride, ac grasi, urme de steroizi Secretie nemirositoare Miros caracteristic sub actiunea corinebacteriilor din aceste zone (transforma steroizii in feromoni)

GLANDELE SUDORIPARE
FIZIOPATOLOGIE
SECRETIA ECRINA: 800ml 3l (10l) /zi

REGLAREA SECRETIEI ECRINE

Factori extrinseci: T mediului Factori intrinseci: A) nervosi (secretia psihogena) sau emotionala B) hormonali (aldosteronul si ADH scad secretia) Rol in TERMOREGLARE (perspiratie insensibila transfer de caldura spre exterior cu pierdere hidrica minima)

GLANDELE SUDORIPARE
FIZIOPATOLOGIE
ANHIDROZA/ HIPOHIDROZA

SECRETIA ECRINA

BOLI ENDOCRINE (MIXEDEM, B. ADDISON) LEZIUNI ALE SNC SAU SN PERIFERIC (POLINEVRITE ETILICE, DIABET ZAHARAT, LEPRA) PROCESE INFLAMATORII (DERMATITA ATOPICA) GENODERMATOZE (ICHTIOZA) STARI FIZIOLOGICE (CLIMAX) BOLI ENDOCRINE (HIPERFUNCTIE TIROIDIANA, HIPOFIZARA, DIABET) STARI CU CRESTEREA CATECOLAMINELOR (SOC, HIPOGLICEMIE, FEOCROMOCITOM) BOLI NEUROLOGICE (HEMIPLEGII, TABES FDORSAL)

HIPERHIDROZA

MILIARIA (SUDAMINA): blocarea ductului datorita transpiratiei abundente; M. cristalina si M. rosie/ profunda

DERMUL
PAPILAR Papilele si o banda subtire subpapilara (care contine vasele subpapilare) Fibre colagen strans intretesute

RETICULAR

Fibre colagene dispuse in benzi groase, orientate paralel cu supraf pielii

FUNCTIILE PIELII
Germinativa Keratinogeneza

Melanogeneza / fotoprotectia
Reteaua de melanina absoarbe UV si neutralizeaza radicalii liberi

Pilogeneza
Secretia sebacee

Secretia sudoripara ecrina si apocrina

FUNCTIILE PIELII
FIZIOLOGIA DE SUPRAFATA A EPIDERMULUI

FILMUL HIDROLIPIDIC (sebum)

Autosterilizare (pilomicoze!)
MANTAUA ACIDA (pH 5-6) Protectie antimicrobiana
gresarea si mentinerea supletii str cornos
reglarea hidratarii pielii functie de tampon (neutralizarea unor ag chimici)

FUNCTIILE PIELII
PROTECTIE MECANICA (toate straturile + anexele) PROTECTIE TERMICA (gl ecrine, sist vascular, hipoderm) FUNCTIA DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA

Descuamarea continua pH acid Ac grasi (autosterilizare) Euflora normala (stafilococi nepatogeni, streptococi nehemolitici, bacili pseudodifterici, coliformi, etc)

FOTOPROTECTIE (melanina, epidermul in general, ca bariera fizico-optica) FUNCTIE DE TAMPON MENTINEREA ECHILIBRULUI MEDIULUI INTERN

FUNCTIILE PIELII
FUNCTIE IMUNOLOGICA (cel Langerhans, keratinocite, limfocite, monocite, macrofage) FUNCTIE SENZORIALA FUNCTIE ENDOCRINA (producerea colecalciferolului sub actiunea UV) FUNCTIE RESPIRATORIE (pielea asigura 0,3-1,5% din schimburile gazoase) TERMOREGLAREA (termoreceptori, vascularizatie, aparatul sudoripar, tes conjunctiv si adipos) EXCRETORIE FUNCTIE SOCIOSEXUALA

PARTICULARITATILE PIELII IN RAPORT CU VARSTA

COPII

SUBTIRE, SUPLA BOGATA IN APA VASCULARIZATIE BOGATA GL. SEBACEE/ CU SECRETIE REDUSA pH MAI ALCALIN SUSCEPTIBILITATE INFECTII

PARTICULARITATILE PIELII IN RAPORT CU VARSTA

VARSTNICI

SUBTIRE (ATROFICA) DESHIDRATATA VASCULARIZATIE SCAZUTA; VASE CU REZISTENTA SCAZUTA (PURPURA SENILA) ELASTICITATE SCAZUTA CAPACITATE DE REGENERARE SCAZUTA