FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI UNIVERSITATEA BUCURESTI

COMPORTAMENTUL AGRESIV LA VOLAN

Studenti: CALESU RAMONA SANDULESCU CLAUDIA MARIA

AGRESIVITATEA LA VOLAN

Una dintre temele primordiale in noul curent al psihologiei transporturilor este cel al agresivitatii la volan. Statisticile evidentiaza, in 80% din accidentele de trafic, participarea semnificativa a factorului uman, care constituie deci elementul cel mai important in determinismul lor. Chiar daca aparent accidentele se considera datorate nerespectarii regulilor de circulatie, cum ar fi mai ales: viteza excesiva, depasirea excesiva, depasirea neregulamentara si altele se constata de fapt ca starea de sanatate sau comportamentul persoanei, echilibrul bio-psiho-social, influenteaza in mod pozitiv sau negativ conducerea in conditii de securitate rutiera, sau, dimpotriva, expun la accidente. Particularitatile structurii psihice, exprimate in comportamentul celor ce utilizeaza drumul public, sunt considerate factorii primordiali in geneza unui accident, datorita solicitarilor pe care le implica, ca o conditie ce favorizeaza relevarea unor factori psihologici dizarmonici.

DEFINIREA AGRESIVITATII LA VOLAN

Hauber(1980) defineste agresivitatea pe sosea drept comportamentul manifestat sau intentionat exercitat intr-o maniera fizica sau psihologica asupra unei victime care resimte aceasta experienta ca o agresiune. Definitia se centreaza pe scop,dar nu descrie si comportamenele specific agresive. Mizzel(1997) ofera o definitie mai specifica,dar si restrictiva,considerand agresivitatea la volan ca un incident in care un conducator auto sau pieton furios,nervos vatameaza sau omoara in mod intentionat un alt participant la trafic. Anitei(2003) considera ca un comportament manifestat in timpul sofatului este agresiv daca este deiberat,poate amplifica riscul de coliziune si are ca resorturi motivationale nerabdarea,enervarea,ostilitatea sau incercarea de a castiga timp. A conduce cu viteza foarte mare,peste limita de viteza si a conduce provocator si jignitor pentru ceilalti.

CAUZE ALE AGRESIVITATII LA VOLAN

Fong,Frost si Stansfeld(2004) au constatat ca manifestarile agresive in trafic coreleaza pozitiv cu urmatoarele proprietati ale agresantului: sex masculin,uzul de substante ilicite,varsta tanara. In conditii de congestie minina a traficului,urgenta este factorul principal care determina comportamente agresive,iar in conditiide ambuteiaje o fire agresiva este cea care determina furia la volan si exteriorizarea ei. Shinar(1998) avertizeaza insa ca exista si factori situationali care maresc probabilitatea manifestarilor agresive: normele culturale,intarzierea si congestia traficului.El descopera,ca o prelungire a timpului de expunere a culorii rosii a semaforului determina o crestere a numarului celor care trec pe culoarea rosie,in timp ce scurtarea duratei de expunere a culorii verzi a semaforului determina mai mult claxonat. Vizibilitatea soferului catre care este indreptat comportamentul agresiv influenteaza comportamentele agresive: cu cat este mai vizibil u atat este mai putin probabil sa i se adreseze mainifestari agresive.(Turner,1975) Ellison et al.(1995) gaseste ca in conditii de anonimat pronuntat (geamuri fumurii, putine masini pe drum, noaptea etc) soferii tind sa se manifeste mai des agresiv.

O alt cauz a agresivitii poate fi explicat genetic. Mai exact, dac organismul acelui ofer nu are o protein responsabil de meninerea sntii sinapselor, efectele se vor vedea i n stilul de conducere, nebunesc i iresponsabil. Lipsa acestei proteine nu permite regenerarea celulelor nervoase i oferul nu mai poate fi atent i nu mai poate lua decizii rapide n trafic. Mirosurile neplcute din main sunt o alt cauz determinat de cercettori c ar provoca nervi i stres la volan. Tapiseria necurat, interiorul nearisit i filtrele de aer necurate creeaz nervozitate i anxietate, astfel nct oferul devine ostil i agitat. Se pare c dac simul olfactiv este afectat de mirosurile neplcute duce la blocarea unor funcii din creier responsabile cu coordonarea i concentrarea, de aceea oferii ajung s se comporte ca maniacii. n plus, cercettorii cred c o main cu prea multe echipamente de siguran i poate induce oferului senzaia de intangibilitate, astfel nct devine neatent n trafic. "Cu ct se simt mai n siguran cu att ofeaz mai prost" este concluzia unui grup de psihologi americani. Acetia spun c oferii cu maini foarte bine dotate i asum riscuri mai mari dect oricare alii: depesc mereu limita de vitez, se apropie foarte mult de maina din fa nainte de a intra n depire, frneaz brusc i taie calea altor maini aflate n trafic.

Efectul Dunning- Kruger:O concluzie a unui grup de neurologi care pun ofatul agresiv pe seama unei afeciuni botezate efectul Dunning- Kruger care sustine ca oamenilor slab instruii le lipsesc anumite procese cognitive care s-i fac s-i dea seama de greelile lor, cu aplicabilitatea practic c incompetenii nu-i dau seama de propriile limite i, deci, valori. Problema este c tipul acesta de ofer se crede unul foarte talentat i cu reale abiliti n trafic, dei ncurc circulaia mereu.In mod ironic,, acetia spun c vina este a celorlali din trafic, fa de care devin violeni, fie n limbaj, fie fizic. Se pare c aproximativ jumtate dintre oferi ar suferi de aceast afeciune fr s tie i fr s fie diagnosticat de un specialist. Infatuarea si incapacitatea unor astfel de persoane de a se afirma profesional si social-sunt binecunoscutii smecheri cu masini de lux, care isi permit mai mult ca oricine sa o ia pe contrasens dand flash-uri si claxonand, sa opreasca brusc sau sa vireze fara sa avertizeze. In asemenea situatii avem de a face cu persoane care, din capul locului, dispretuiesc legea si cred despre ceilalti ca sunt niste fraieri pentru ca se conformeaza normelor, legilor si valorilor societatii.

O alta cauza ce determina manifestarea comportamentului agresiv este zgomotul,deoarece influenteaza intensitatea starii care a fost deja provocata.Legatura dintre nivelul zgomotului si gradul sentimentului de agresivitate pare a fi data de nivelul controlului pe care subiectul il are asupra zgomotului.Daca individul nu are nici un fel de control asupra duratei sau volumului unui zgomot iritant,nivelul agresivitatii creste. Temperatura este o alta consecinta a comportamentului agresiv,incidenta crimelor violente crescand in timpul verii. Un studiu efectuat in Arizona arata ca temparaturile ridicate determina un comportament mai agresiv din partea soferilor cu masjni fara aer conditionat. Un factor mai greu de evaluat,din princina manifestarii subiective a acestuia, la fiecare conducator in parte este aglomeratia.Situatiile de trafic lent sau stationar prezinta conditiile tipice in care agresivitatea soferului poate atinge cote periculoase. Influentele de mediu mentionate mai sus,caldura si zgomotul,pot exercita o influenta puternica in conditiile de blocaj in trafic,si in aceste situatii poate aparea un sentiment puternic de supraaglomerare.

COMPORTAMENTUL CONDUCATORILOR AGRESIVI

In legatura cu manifestarea comportamentului agresiv, in ultimele decenii cercetatorii au incercat sa caracterizeze comportamental conducatorii de autovehicule agresivi dupa cum urmeaza: sunt vitezomani, conduc foarte aproape de alte masini, fac slalom prin trafic, nu respecta culoarea rosie a semaforului, fac gesturi obscene, claxoneaza. se refugiaza in anonimatul oferit de masina isi varsa oricand frustrarile pe ceilalti. consuma uneori alcool sau droguri si conduc fara centura de siguranta sau actioneaza in alte diverse modalitati nesigure. aprinde mereu farurile. buseste,loveste alte vehicule. conduc chiar daca au carnetul suspendat. impiedica in mod deliberat alti soferi sa participe la trafic. abuz verbal si fizic.

FACTORII CARE DETERMINA UN COMPORTAMENT AGRESIV

Un cercetatror al studiului Agresivitatea la volan, e de parere ca o alta tipologie care e foarte des implicata in accidente e cea a soferilor agresivi, care au un comportament caracterizat prin exces de viteza, conducere bara la bara, zig-zaguri,depasiri prin dreapta, schimbari bruste ale directiei de mers sau ale benzii care pericliteaza siguranta in trafic, nerespectarea indicatoarelor de stop si a celor rosii ale semafoarelor, gesturi, mimica, manifestari verbale excesive si claxonat excesiv. O alta lucrare de specialitate aparuta in urma cu un an in Statele Unite ale Americii vorbeste de furia soselei, si de soferi cu tendinte criminale sau suicidale. Pentru acest gen de conducatori auto, sofatul devine un sport extrem si nu se mai tine cont nici de o regula de circulatie. Unii psihiatrii se axeaza pe cauze interne cum ar fi problemele de stres care duc la o judecata neclara. Specialistii in sociologie tind sa vada o legatura intre probleme sociale si diferitele forme violente ale comportamentului conducatorului . Lipsa de responsabilitate in conportamentul de conducere. Nivelul redus de sanctiuni in trafic. Este nevoie de sanctiuni severe in legile privitoare la trafic.

INFLUENTA STRESULUI LA VOLAN

Pe langa stimulii interni,legati de personalitatea si judecata fiecarui individ,coexistenta in grup genereaza o serie de factori externi care pot influenta comportamentul uman.Principalele forme de stres care afecteaza participantii la trafic,atat conducatorii auto,cat si pietonii sunt urmatoarele:

Stresul ambiental- este de tip fizic si este generat de zgomot,caldura,frig,vibratii,poluarea aerului.Se maifesta prin multiple efecte neurofiziologice,vegetative,metabolice si comportamentale,inclusiv prin deteriorarea performantelor. Stresul urban- este atat de tip fizic cat si psihosocial si este generat de poluarea sonora,aglomeratie,probleme sociale,poluarea chimica.Se manifesta prin dificultati de adaptare la un anumit mediu,mai ales a celor nou veniti sau aflati in tranzit.

Din punctul de vedere al participantului la traficul rutier, stresul are efecte negative asupra personalitatii,prin cresterea agresivitatii,a nervozitatii si conduce la o autoevaluare negativa in diverse situatii. Din punct de vedere al efectelor cogntive,se constata o incapacitate de a lua decizii si o lipsa de concentrare care pot fi fatale uneori. Din punct de vedere comportamental,stresul favorizeaza dependenta de alcool si fumat,genereaza un comportament impulsiv care are efecte negative asupra conducatorilor in trafic si asupra celorlalti participanti la trafic. Conducerea normala sub aspectul aptitudinilor psihologice necesita o buna stare senzoriala deoarece mai ales la viteze peste cele moderate,omului ii trebuie perceptii prompte a datelor reale din trafic,o apreciere eficienta si rapida.Cand aceste conditii nu se intalnesc,rezolutia optima ar fi incetarea activitatii de condus,insa cum acest lucru este rareori plauzibil,agresivitatea devine o solutie de eliminare a stresului.

Furia la volan ar putea fi provocata de gazele de esapament?

Desi actiunile partenerilor de trafic au rolul lor in enervarea crescanda a individului aflat la volan, un nou studiu sugereaza ca expunerea la gazele de esapament ar putea reprezenta cauza reala a furiei atat de intalnite in imprejurarile rutiere. Studiul coordonat de Amal Kinawy de la departamentul psihologic al Universitatii Cairo din Egipt a aratat ca soarecii expusi vaporilor de benzina cu si fara plumb au tendinta de a deveni mai agresivi. Cercetatorul a examinat proprietatile iritante ale combustibilului pe trei grupuri de soareci masculi, care au fost expusi atat la gaze de benzina cu plumb, fara si la aer curat. Conform cercetarii, soarecii expusi la orice tip de gazolina au prezentat o crestere semnificativa a anxietatii si a emotiilor comparativ cu aceia din grupul de control. De asemenea, examinarea creierelor soarecilor in urma experimentului a dezvaluit diferente semnificative intre cele trei grupuri. "Subiectii expusi vaporilor de benzina fara plumb au prezentat indici mai mari de depreciere cauzati de radicalii liberi si niveluri ridicate de alterare au neurotransmitatorilor din cortexul creierului, in comparatie cu grupul expus la venzina cu plumb si cu cel de control", sustine Kinawy.

Milioane de oameni din toata lumea sunt expusi la vapori de benzina atunci cand isi realimenteaza masinile, de la tobele de esapament si, in unele cazuri, de la adulmecarea petrolului ca mijloc de drogare. Totusi, in ciuda rezultatelor, Conor Faughnan, manager al AA Roadwatch, nu este convins ca lucrurile stau chiar asa.

Faughnan sustine ca un numar de teorii diferite au fost inaintate pentru a explica agresivitatea la volan, intre care unele fac referire la anumite boli mentale. Unii specialisti au corelat furia din trafic cu o afectiune numita Tulburare Exploziva Intermitenta (IED), care se caracterizeaza prin acte necontrolate de comportament agresiv, in cazul unor indivizi care sunt in general calmi.

ESTI O PERSOANA AGRESIVA LA VOLAN?

-De cele mai multe ori depasesti viteza legala ca sa ajungi la timp la serviciu?
-

Aprinzi farurile si claxonezi ca sa le dai de inteles celorlati ca te deranjeaza?

- Folosesti un vocabular agresiv chair daca ceilalti soferi te aud sau nu?
- Depasesti frecvent celelalte masini ca sa ajungi mai in fata? - Simti nevoia sa atragi atentia daca cineva nu a respectat regulile de circulatie?

Bibliografie

Anitei,M.(2009) Psihologia in transporturi, Bucuresti,Editura Credis Rusu,M.(2005) Studii de socio-psihologia transportului in comun,Bucuresti,Editura Lumen Blaj,D.C.(1978) Psihologia conducatorului auto, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica Frunza,V.(1975)- Psihosociologia circulatiei rutiere, Bucuresti,Editura Stintifica Hohn,M.(2002) Psihologia si circulatia rutiera, Timisoara, Editura Mirton http://www.descopera.ro/dnews/5131734-furia-la-volan-ar-puteafi-provocata-de-gazele-de-esapament