TEHNOLOGIA I CONTROLUL TEHNOLOGIA I CONTROLUL CALITII N INDUSTRIA CALITII N INDUSTRIA LAPTELUI LAPTELUI LAPTE I PRODUSE LACTATE N LAPTE I PRODUSE

LACTATE N ALIMENTAIE PUBLIC I ALIMENTAIE PUBLIC I AGROTURISM AGROTURISM

BIBLIOGRAFIE
Chintescu, G., Ptracu, C. Agend pentru industria laptelui, Editura Tehnic, Bucureti, 1988 Costin, G.M., et al. - Produse lactate fermentate, Editura Academica, Galai, 2005 Costin, G.M., et al. Produse lactate funcionale, Editura Academica, Galai, 2007 Costin, G.M., et al. tiina i ingineria fabricrii brnzeturilor, Editura Academica, Galai, 2003 Costin, Gh.M., Lungulescu, Gr. Valorificarea suproduselor din industria laptelui, Editura Tehnic, Bucureti, 1985 Guzun, V., et al. Industrializarea laptelui, Editura TEHNICA-INFO, Chiinu, 2001 Macovei, V.M., Costin, G.M. Laptele: aliment - medicament, Editura Academica, Galai, 2006 Savu, C. Igiena i controlul produselor de origine animal, Editura Semne, Bucureti, 2008 Voicu, Gh., David, M.F. Instalaii i tehnologii n industria de prelucrare a laptelui, Editura MATRIX ROM, Bucureti, 2008

In 2010 productia de lapte din Romania a fost de circa 5,5 miliarde de litri, din care aproximativ 1,2 miliarde de litri procesati in sistem industrializat. n momentul de fa, numrul total al exploataiilor din Romnia care realizeaz producia de lapte este de circa 900 mii, iar efectivul de animale pe care l nsumeaz este de 1.354.200 de capete. 85% din aceste ferme dein 1-3 vaci de lapte. Numrul fermelor profesionale care livreaz lapte direct la procesare este de 1.668, cu un efectiv de aproximativ 100.000 de bovine. Dintre aceste ferme profesionale, 889 au ntocmit programe de modernizare pentru construcia slilor de muls, achiziia echipamentelor de rcire, de stocare a laptelui etc. Consumul intern de lapte este de circa 70 litri, aproape jumatate din nivelul din tarile UE.

Cu toate c zootehnia numr circa trei milioane de vaci, n 2010, 42% din producia de lapte a rmas pentru autoconsum, 36% a luat calea vnzrilor directe i doar 22% din totalul produciei de lapte a fost destinat procesrii. Pe plan naional sunt doar cteva ferme de mari dimensiuni i doar 1.200 de ferme dein un numr de peste 50 de bovine. La ora actual, n Romnia sunt 223 de uniti autorizate de procesare a laptelui, dintre care 94 proceseaz lapte conform normelor europene, o unitate proceseaz lapte conform i neconform pe linii separate, alte 51 de uniti corespund structural cerinelor comunitare i sunt autorizate pentru a procesa lapte conform i neconform fr separare de linii. Numrul unitilor care nu corespund structural cerinelor comunitare este de 77, dar acestea beneficiaz de perioada de tranziie pentru c au ntocmit programe de modernizare i restructurare.

Piaa brnzeturilor reprezenta circa 40% din valoarea pieei lactatelor, n anul 2009. Fiecare romn consum, anual, aproximativ 17 kilograme de produse lactate, sub media european care este de 30 de kilograme anual. n Romnia, consumul mediu de iaurturi era, n anul 2007, de circa 2,3 kilograme pe cap de locuitor iar cel de iaurturi de fructe de 1,3 kg/cap de locuitor, n timp ce n rile din Vestul Europei, consumul este de peste 5 kg/capita. n 2008, consumul anual n Romnia era 5,4 kilograme de lactate proaspete / persoan, n timp ce, n Germania, consumul este de 33,6 kilograme, n Frana de 33,7 kilograme, iar n Bulgaria de 16,2 kilograme, potrivit datelor furnizate de producatori. n anul 2010, consumul anual de ngheat per capita se ridica la 1,7 kg, unul dintre cele mai sczute la nivel european.

OLYMPUS DAIRY INDUSTRY

Grupul este prezent in Romania din 1999, printr-o unitate de procesare a laptelui in Baraolt, Covasna. In ultimii 12 ani, a derulat programe numeroase de sprijinire a fermierilor romani, pentru a-si imbunatati metoda de crestere si ingrijire a animalelor, precum si pentru a atinge standarde mai inalte de calitate in activitatile legate de colectarea laptelui. Grupul de companii, detinut de o familie aflata la a treia generatie in producerea lactatelor, are sediul in Trikala, Grecia, si deruleaza operatiuni in 34 de tari, inclusiv in piete precum SUA, Germania si Italia. In prezent, detine cinci unitati de productie in Grecia, Bulgaria si Romania, care produc lactate si sucuri naturale.

Fabrica din Brasov are o capacitate de receptie a laptelui de pana la 40.000 de litri pe ora si trei linii de productie: iaurt (120 tone/zi), telemea (100 tone/zi) si lapte (PET: 16.000 litri/ora, ambalaj Tetrapak: 10.500 litri/ora). Capacitatea mare de productie permite satisfacerea cererii atat pe piata interna, cat si pe pietele internationale din Europa si SUA.

Danone Romania (an de nfiinare 1996) are astazi in portofoliu peste 60 de referinte de produse. Cea mai mare pondere o reprezinta iaurturile: simple, cu fructe, traditionale sau probiotice. Alaturi de acestea, smantana, laptele proaspat, branzica de vaci cu fructe, diferitele deserturi asigura varietatea ofertei si adaptarea la nevoile si gusturile consumatorilor romani. Danone fabrica circa 95% din produsele comercializate in Romania in fabrica sa din Bucuresti. Celelalte produse in cifre 2010 DANONE sunt importate din Franta, Germania, Spania, Polonia, Ungaria, Bulgaria. In acelasi timp, produsele sunt exportate in Bulgaria, Republica Moldova, tarile din zona Adriaticii.
Danone Romania Grupul Danone

Cifra de afaceri Numar angajati

476 milioane ron 763 persoane

14.982 mld euro 80.976 persoane

ALBALACT

Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica deschisa. Albalact este cea mai mare companie de lactate din Romania cu capital majoritar romanesc si al treilea mare jucator din piata locala a produselor lactate. Compania are o traditie de peste 38 de ani in industria lactatelor, iar astazi produce lactate de cea mai buna calitate intr-una din cele mai mari si mai moderne investitii din Europa Centrala si de Est fabrica Oiejdea din judetul Alba. Compania mai produce o gama variata de branzeturi in fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc, pe care a achizitionat-o in 2008. Albalact aduce astazi pe piata romaneasca peste 80 de sortimente de lapte si produse lactate sub cele patru brand-uri ale sale Fulga, Zuzu, De Albalact si Raraul. Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte, de la lapte proaspat pasteurizat si UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi proaspete cu fructe, la smantana, unt, sana, lapte batut, kefir, lapte cu arome pentru copii, branza telemea, branza dulce de vaca, branza de burduf, cascaval, branza topita.

FRIESLAND CAMPINA

Cu o istorie de peste 125 ani, Friesland Foods se afl pe lista celor mai importante 10 companii de lactate din lume, avnd filiale n Europa, Asia, Africa i America de Sud. Compania este specializat n producia lactatelor i buturilor din fructe i lapte. Are 16.400 de angajai la nivel internaional, cifra de afaceri pentru 2005 fiind de 4,4 miliarde EUR. Friesland Foods a intrat pe piaa romneasc la nceputul anului 2002, prin achiziionarea companiei olandeze Nutricia Dairy & Drinks, companie ce deinea n acel moment societile Someana din Satu-Mare, Belcar din Timioara i pachetul majoritar la S.C.I.L. Trgu -Mure. De asemenea, din anul 2004, Friesland Foods Romania este acionar majoritar la Napolact - ClujNapoca. n prezent, Friesland Foods Romnia deine 7 fabrici, n retehnologizarea crora a investit aproximativ 3 milioane de EUR per an pn n anul 2005. Fuziunea companiilor olandeze Friesland Foods si Campina a fost aprobata si finalizata la sfarsitul anului 2008, in urma acestui proces rezultand, in mod oficial, compania FrieslandCampina. Noua companie are un numar de 22.000 de angajati, 100 de unitati de productie si opereaza in 24 de tari. In Romania marcile comercializate de FrieslandCampina sunt Milli, Oke, Dots si Completa, dar si brandurile de origine romaneasca, Napolact si Napoca.

HOCHLAND Grupul Hochland este o companie a carei traditie in fabricarea branzeturilor vine din sudul Germaniei, de la poalele muntilor Alpi. Hochland este unul dintre principalii jucatori europeni din industria branzeturilor, cu 11 fabrici deschise in Germania, Franta, Elvetia, Spania, Polonia, Rusia si Romania. Produsele Hochland sunt prezente in Romania inca din 1993. Succesul inregistrat pe piata romaneasca a dus, in anul 1998, la deschiderea unei filiale in Romania si la achizitionarea fabricii de la Sighisoara, care a fost retehnologizata si specializata in productia de branza topita: triunghiuri, felii si bloc. In 1999 a fost achizitionata a doua fabrica Hochland, in Sovata. Amplasata intr-o zona cu traditie in productia de cascaval, fabrica din Sovata produce sub marca Hochland cascaval felii si cascaval bloc, in variantele clasic si afumat. Pe langa productia interna, portofoliul Hochland Romania este intregit de produsele importate: cremele de branza proaspata Almette si Hochland Crme, branza Patros de tip feta, specialitatile de branzeturi cu mucegai Camembert, Brie si Bleu, branzeturile topite Cheese Snack si Sandwich Scheiben si feliile de branza naturala Maasdamer, Tilsiter si Gouda.

Lactalis este o companie de lactate din Franta, infiintata in anul 1933. Compania se afla in proprietatea familiei Besnier, una dintre cele mai instarite din Franta. In 2008, Lactalis detinea pozitia a doua ca marime din sectorul lactatelor si era cel mai mare producator de branzeturi la nivel european. n Romnia, Lactalis are o capacitate de producie anual de peste 50.000 de tone de produse lactate i colecteaz peste 61.000 de tone de lapte anual de la fermierii locali. Lactalis este n topul primelor companii care colecteaz i proceseaz lapte din producia local, peste 98% din produsele Lactalis procesate n Romnia coninnd lapte provenit de la peste 3000 de fermieri i productori romni. De la momentul prelurii La Dorna, Lactalis a nceput s produc n fabricile din Romnia i alte branduri internaionale din portofoliu, compania investind att n tehnologie, ct i n programe de formare pentru cei 800 de angajai romni ai companiei i pentru partenerii de afaceri. Lactalis achiziioneaz anual peste 9,2 miliarde de litri de lapte, cifra de afaceri a grupului n 2009 a fost de 8,5 miliarde de euro, grupul avnd 38.000 de angajai, 125 de uniti de producie n 21 de ri din ntreaga lume.

Asociaia Specialitilor din Industria Laptelui din Romnia (ASIL Romnia) a fost nfiinat n anul 1992 din iniiativa unor cadre didactice din Universitatea din Galai i a unor specialiti din industria laptelui din Romnia. La aceast asociaie au aderat la constituire 27 de membri, persoane fizice i juridice, ulterior, ajungndu-se la un numr de 53 membri persoane juridice i peste 350 membri persoane fizice. n prezent, n ASIL sunt nscrii membri reprezentnd instituii i societi comerciale n domeniul laptelui precum i activiti conexe acesteia. Asociatia Patronal Romn din Industria Laptelui APRIL Incepand cu anul 2000, in urma unificarii Organizatiei Patronale Romane din Industria Laptelui cu Asociatia Nationala a Procesatorilor de Lapte din Romania, unele societati comerciale cu activitate in domeniul procesarii laptelui si produselor lactate au hotarat constituirea Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui, organizatie ce reprezinta la nivel national patronatul din sectorul mentionat. In martie 2008 APRIL a ajuns sa reprezinte interesele a 40 de membri, ceea ce inseamna aproximativ 75% din cantitatea de lapte procesat in Romania.

APCL este Asociatia pentru Promovarea Calitatii Laptelui. ASIL este Asociatia Specialistilor din Industria Laptelui. FCCL (Fundatia pentru Controlul Calitatii Laptelui) este o fundatie independenta non profit care se ocupa cu testarea calitatii laptelui materie prima. FCCL a fost infiintata in 2003 in cadrul unui proiect bilateral Romano-Olandez (conform Ordonantei nr 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii) si detine cel mai modern echipament de testare: Bactoscan FC si Combiscope. n principal, FCCL are ca scop testarea laptelui materie prima cu privire la: - parametrii fizico-chimici - parametrii de calitate si igiena - alte substante

Laptele i produsele lactate devin alimente care trebuie consumate pentru calitate n loc de cantitate. Laptele i produsele lactate, datorit compoziiei lor chimice i gradului ridicat de asimilare, ocup un loc important n alimentaia omului, fiind i una din sursele cele mai accesibile de protein de origine animal. Calitile nutritive excelente ale laptelui ca produs alimentar, se cunosc din vremuri strvechi. Filosofii antici au numit laptele izvorul sntii, sucul vieii, snge alb, iar marele fiziolog rus I.P. Pavlov la numit hran remarcabil creat de nsi natura. Laptele este unul din produsele alimentare componente n alimentaia zilnic a populaiei de toate vrstele. Consumul unui litru de lapte acoper necesarul zilnic al unui om matur n lipide, calciu i fosfor, 53% din necesarul de proteine, 35% din necesarul de vitamine A, B, C i 26% din necesarul de energie. Ca aliment, laptele are rolul de a furniza nou-nscutului o proporie optim de nutrieni necesari acestuia pentru cretere i dezvoltare.