Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
PIELEA:
Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial, care se continua cu semi mucoasele si mucoasele cavitatilor naturale.
Este un organ; 15% din masa corporala Bariera protectoare germeni/alte organisme Pastreaza in interior interiorul corpului, tine afara ce e din afara corpului ! Mentine temperatura corpului constanta Depoziteaza apa si grasime
Produce vitamina D
Are o grosime de doar cca. 2 mm
Embriologie
Epidermul si glandele anexe sunt de origine ectodermica. Dermul se dezvolta din mezoderm. Aparatul pigmentar provine din neuroectoderm (creasta neurala). Firele de par, glandele sebacee si glandele sudoripare apocrine se dezvolta din mugurele epitelial primar in luna a III-a de viata intrauterina.
STRUCTURA:
3 straturi: Epidermul Dermul Hipodermul/grasimea subcutanata
Sub derm se gaseste tesutul adipos, alcatuit din adipocite organizate in lobuli adiposi.
EPIDERMUL
SUBTIRE
DERMUL
GLANDELE SUDORIPARE GLANDELE SEBACEE FOLICULII PILOSI UNGHIILE GLANDELE APOCRINE (axile, areole mamare, zona ano-genitala, conductul auditiv, pleoape)
HIPODERMUL
TESUT DE LEGATURA LIPSESTE IN UNELE ZONE ( pleoape, scrot, areole mamare etc)
STRATIFICAT
GROSIME 0,1MM (pleoape) 1,5MM (palme, plante) 5 STRATURI 3 TIPURI DE CELULE
EPIDERMA
STRUCTURA Stratul cornos FUNCTII NORMALE Protectie pentru traumatisme, microbi Bariera pentru pierderea de fluide, electroliti
Keratinocite
Melanocite Celulele Langerhans Celule bazale
Sintetizeaza keratina
Produc melanina protejaza de radiatiile solare, ultraviolete carcinogenetice Receptori antigenici
KERATINOCITELE
Principala populatie celulara a epidermului Organizate in mai multe straturi, care pornind din profunzime spre suprafata sunt:
stratul bazal stratul spinos (corpul mucos, stratul malpighian) stratul granulos (Langhans) stratul lucidum stratul cornos
MELANOCITELE
Sunt singurele celule capabile sa sintetizeze melanina. Fiecare melanocit este in legatura, prin intermediul dendritelor cu keratinocitele din vecinatate cu care formeaza o unitate functionala. In citoplasma dendritelor se afla organite specifice, melanozomii care contin cantitati variabile de pigment.
CELULA DENDRITICA NEDETERMINATA Este caracterizata prin absenta atat a melanozomilor cat si a granulelor Birbeck. Poseda antigene ale MHC clasa II.
CELULA MERKEL Apartine sistemului APUD si are probabil origine in creasta neurala. Este mai frecventa in regiunile unde se afla foliculi pilosi.
JONCTIUNEA DERMO-EPIDERMICA
interfata dintre epiderm si derm straturile aceste structuri identificabile prin ME: membranele plasmatice ale keratinocitelor stratului bazal lamina lucida lamina densa sublamina densa Roluri: asigura suportul mecanic al epidermului contribuie la diferentierea si migrarea keratinocitelor bazale actioneaza ca un filtru semipermeabil care regleaza transferul de celule si substante nutritive dintre derm si epiderm
DERMUL
STRUCTURA Glandele sudoripare Glandele apocrine FUNCTII NORMALE Termoreglarea prin transpiratie Produc eliminarile apocrine specifice zonelor in care se afla Protectie, ornare Protectie si ajutor mecanic Producerea sebumului mixtura lipidica
DERMUL
STRUCTURA Colagen, reticulina, elastina Fibroblaste FUNCTII NORMALE Proteine majore ale pielii; contribuie la textura pielii Sinteza colagenului; asigura elementele structurale vitale ale pielii si au rol in vindecarea plagilor Fagociteaza substantele straine si microbii; initiaza inflamatia si repara Functiile normale necunoscute Eliminarea microbilor si a lichidelor interstitiale in exces Asigura necesarul metabolic si termoreglarea Perceptia nociceptiva
Macrofage
Celule suport Glande limfatice Vase de sange Fibre nervoase
DERMUL
situat sub epiderm are rol de suport mecanic si nutritiv al acestuia grosimea sa variaza, fiind maxima pe toracele posterior, palme, plante si minima la nivelul pleoapelor si preputului este alcatuit din celule, fibre(reprezinta 75% din greutatea sa) si substanta fundamentala topografic in derm papilar, derm reticular si derm profund
CELULELE DERMULUI
Fibroblaste si fibrocite-cele mai numeroase, principala lor functie fiind sinteza componentei fibrilare(colagen, reticulina, elastina etc.) si a substantei fundamentale
FIBRELE DERMULUI
Fibrele de colagen 60-70% din fibrele dermului, dispuse in manunchiuri de grosime variabila; fibrele sunt constituite din fibrile, iar acestea din molecule Fibrele elastice 2% Fibrele de reticulina sunt subtiri si se gasesc mai ales in pielea fetala si in jurul vaselor si anexelor din pielea adultului
SUBSTANTA FUNDAMENTALA
este alcatuita predominant din 2 tipuri de gligozaminoglicani (acidul hialuronic si dermatan sulfatul) si din cantitati mici de heparan sulfat si condroitin sulfat. Principalele sale functii sunt: rezervor de apa si proteine, asigurarea transportului substantelor nutritive si hormonilor prin derm, amortizarea socurilor, lubrifiant al retelei de fibre colagene si elastice.
VASCULARIZATIA PIELII
Vase cutanate directe Vase perforante musculo-cutane Vase perforante septocutane Vasele sanguine formeaza 2 mari plexuri: Profund subdermic Superficial - situat in dermul papilar, din care pornesc anse capilare care patrund in interiorul papilelor dermice
INERVATIA
Receptorii sunt terminatii nervoase nespecializate (libere sau asociate corpusculilor Merkel) specializate: corpusculii Meissner si Pacini; De la acestia, influxul este condus prin fibre mielinizate si nemielinizate spre ganglionii spinali sau ai nervilor cranieni si apoi spre structurile nervoase centrale Fibrele sistemului nervos vegetativ inerveaza vasele sanguine, glandele sudoripare si mm. erectori ai firelor de par
ANEXELE PIELII
. Deriva din mugurele epitelial si, cu exceptia unghiilor, sunt situate la nivelul dermului
GLANDELE SEBACEE
Majoritatea se dezvolta impreuna cu foliculul pilos, dar exista si glande sebacee libere glandele meibomiene de pe pleoape, glandele de pe semimucoase regiunea mamelonara, perianala si genitala. Sunt formate din: Acini (lobuli) Canale excretoare care se deschid in foliculul pilosebaceu Au secretie holocrina si devin active dupa pubertate; produsul de secretie sebum Contribuie la formarea filmului hidro-lipidic de suprafata care are rol antimicrobian, antiparazitar, fungistatic si piloprotector
UNGHIILE
sunt structuri intens keratinizate formate din invaginari ale epidermului, pe falanga distala a fiecarui deget portiunea proximala a unghiei se numeste matrice si este zona generatoare a lamei unghiale; matricea este partial ascunsa sub repliul unghial proximal, singura portiune vizibila a ei fiind lunula (dispusa in imediata vecinatate a repliului unghial, lunula are culoare albicioasa si forma convexa) portiunea situata sub lama unghiala se numeste pat unghial si produce numai mici cantitati de keratina ritmul de crestere al unghiilor este variabil, in medie 0,5-1,2 mm, mai lent pentru unghiile picioarelor au rol estetic si de protectie a falangei distale, ajutand si la manipularea obiectelor mici
FIRUL DE PAR
Este alcatuit din profunzime spre exterior din urmatoarele componente: papila foliculara zona dermica bogat vascularizata, cu un continut crescut de GAG, coafata de bulbul firului de par bulbul in zona sa juxtapilara se afla matricea ( centrul germinativ), alcatuita din celule nediferentiate, care se multiplica si apoi se diferentiaza, participand la formarea tijei firului de par si a tecii epiteliale interne radacina formata dintr-o succesiune de straturi dispuse concentric, care din centru spre periferie sunt: medulara, corticala, epidermiculul, teaca epiteliala interna si teaca epiteliala externa tija portiunea libera a firului de par care incepe la varsarea ductului glandei sebacee in foliculul pilos
In functie de momentul aparitiei si de aspectul morfologic se descriu urmatoarele tipuri de peri: Lanugo: peri lungi, fini, hipopigmentati care apar intrauterin si dispar cu aproximativ o luna inainte de nastere Vellus: peri scurti, subtiri (fara medulara), care acopera aproape intreaga suprafata cutanata si inlocuiesc firele lanugo imediat dupa nastere Peri terminali: lungi, grosi (cu medulara) in regiunea scalpului, axilar, pubian si in regiunile androgen-dependente
HIPODERMUL
Stocheaza depozite energetice si echilibreaza necesarul energetic Protejaza de traumatisme
FUNCTIILE PIELII
FUNCTII DE APARARE: protectie mecanica: keratina, dermul si tesutul celular subcutanat fotoprotectie : melanina protectie termica: vascularizatia cutanata, glandele sudoripare ecrine si tesutul celular subcutanat mentinerea echilibrului mediului intern prin limitarea pierderilor de apa si electroliti: stratul cornos protectie antiinfectioasa nespecifica: glandele sebacee si sudoripare (produsii lor de secretie formeaza filmul hidro-lipidic de suprafata), descuamarea celulelor stratului cornos, ph acid, flora saprofita analizator senzitiv si protectie fata de agenti fizici: terminatii nervoase libere sau structuri specializate (corpusculi Meisner Merkel, Ruffini, Pacini)
FUNCTIILE PIELII
FUNCTIE IMUNOLOGICA: celulele Langerhans, keratinocitele FUNCTIE ENDOCRINA: keratinocitele produc colecalciferol sub actiunea UV FUNCTIE PSIHOSOCIALA FUNCTII CARE ASIGURA REGENERAREA SI CONSERVAREA (keratinogeneza si melanogeneza) : keratinocite, melanocite