CHIMIA COLOIZILOR SI INTERFETELOR

CONF. OTILIA CINTEZA O722 66 50 77 OCINTEZA@YAHOO.COM

Cat de mare este nano?

Nanochimia chiar atat de noua?

nanosisteme preparate in antichitate (negru de fum pentru cerneala China) cercetari de nanotehnologie stiintifice prepararea solului de Au Rayleigh, 1876

 Nanotehnologia implica studierea, manipularea, crearea si folosirea materialelor, dipozitivelor si sistemelor tipice cu dimensiuni mai mici de 100 nm Ostwald (1903) Coloid = sistemul care contine entitati avand in cel putin o directie dimensiuni cuprinse intre 1 nm si 1 mm

Sisteme nanostructurate
3D nanoparticule cu diverse forme aprox. izotrope (nanosfere) 2D nanoparticule anizotrope nanotuburi, nanofire, nanocilindri) 1D monostraturi, multistraturi, filme subtiri 0 D aparent coerente (materiale poroase)

Raportul nr. atomi de pe suprafata/nr.total atomi in nanoparticule (Ichinose si colab, 1992

Nanotechnology and the Developing World, F. Salamanca-Buentello et al, April 205,www.plosmedicine.org

10 nanotehnologii de top in rezolvarea problemelor considerante grave si stringente la nivel mondial de catre ONU

Energy storage, production and conversion Agricultural productivity enhancement Water treatment and remediation Disease diagnosis and screening Drug delivery systems Food processing and storage Air pollution and remediation Construction Health monitoring Vector and pest detection and control

SURFACTANTI IN SOLUTIE
Surfactant = substanta superficial activa = substanta amfifila = substanta tensioactiva (surfactant, tenside, tensioactif)

TIPURI DE SURFACTANTI
Ionici anionici - cationici - zwitterionici Neionici (exemple)

Proprietati coloidale specifice

1. AUTOASOCIEREA 2. ADSORBTIA LA INTERFETE

Schema procesului de micelizare

n

!!!! MICELIZAREA ESTE SPECIFICA SURFACTANTILOR CU PARTE HIDROCARBONATA MAI MARE DE 12 ATOMI DE CARBON

CONCENTRATIA CRITICA MICELARA CCM

CCM = concentratia minima de surfactant la care incep sa se formeze micele de asociatie

Metode experimentale pentru determinarea CCM

-masurarea proprietatilor functie de concentratie:
- proprietati optice (metoda turbiditatii, metoda interferometrica) - proprietati electrice (metoda conductivitatii electrice v. lab.) proprietati cinetico-moleculare (metoda osmotica) proprietati superficiale (metoda tensiunii superficiale)

Tipuri de micele

micela directa

micela inversa

Forta motrice a fenomenului de autoasociere a surfactantilor in mediu apos = EFECTUL HIDROFOB (teoria legaturilor hidrofobe Tanford)

Marimi caracteristice ale micelelor

numar de agregare sarcina micelelor masa micelara

Agregate superioare
-Micele cilindrice
- Faze cristal lichid hexagonale - Faze cristal lichid lamelare - Faza cristal lichid cubice (cubozomi)

Termodinamica micelizarii
Micelizarea = proces spontan care are loc cu scaderea energiei libere a sistemului = proces critic care incepe de la o anumita concentratie de surfactant Gm0 = RT ln CCM Gm0 = RT (2-p/n) ln CCM

Solubilitatea surfactantilor
Variatia solubilitatii surfactantilor cu temperatura functie de natura chimica a grupei polare

SURFACTANTI IONICI
PK Punct Krafft sau temperatura Krafft

Solubilitatea

PK

Temperatura

SURFACTANTI NEIONICI
PC
Solubilitatea

Punct de ceata

PC
Temperatura

(cloud point)

Solubilizarea in micele de surfactanti

Aplicatii ale sistemelor micelare de surfactanti

- Industria cosmetica - Industria farmaceutica - Industria detergentilor *** Detergenta si procesele de curatare se bazeaza pe fenomenul de solubilizare in agregate de surfactanti de tip micele sau agregate superioare - Sinteze chimice in mediu neomogen - Procedee de curatare in restaurarea operelor de arta

Interfete
Interfata = suprafata de separare intre fazele care compun un sistem coloidal Exemple de interfete :
Interfata lichid-gaz L/G Interfata lichid-gaz L/L Interfata lichid-gaz S/G Interfata lichid-gaz S/L

Tensiunea interfaciala
TENSIUNEA INTERFACIAL (SUPERFICIAL) = lucrul mecanic necesar pentru a mri izoterm i reversibil interfaa de separaie dintre faze cu o unitate. [] = erg/cm2 = mJ/m2 = fora care acioneaz pe unitatea de lungime a perimetrului de separaie a fazelor, orientat n sensul micorrii interfeei. [] = dyne/cm = mN/m

Tensiunea interfacial este rezultanta forelor intermoleculare de coeziune necompensate ce se manifest prin interfaa dintre dou faze ca urmare a manifestrii forelor fizice de tip Van der Waals.

W FL A

W FL F A 2lL 2l

 Interaciile prin fore fizice care contribuie la valoarea tensiunii interfaciale fore de dispersie( London) fore de tip dipol-dipol (Keesom) fore de inducie (Debye) legturi de hidrogen (interacii de tip acid-baz Lewis sau electron acceptor/electron donor) Componentele tensiunii interfaciale d (de dispersie) p (polar)

Variatia tensiunii superficiale cu temperatura

Ec van der Waals Guggenheim

T k0 ( 1 ) k1 Tc

Ec Cinni pt apa

75,668 0,1396 t (0,2885 *10 )t

3

 Ec Fowkes pentru tensiunea interfaciala L/L

12 1 2 2
Regula Antonov

1 d d 2 1 2

U / A A(U ) U ( A)

 Din cauza necompensrii interaciunilor prin fore fizice, moleculele superficiale se comport ca o pelicul elastic care tinde s micoreze interfaa dintre dou medii. Tensiunea interfacial se manifest prin existena unei presiuni suplimentare la o interfa curb fa de o interfa plan, aceast diferen de presiune se numete presiune capilar (pc) i este dat de ecuaia Laplace:

2 p p c R

Metode de determinare a tensiunii interfaciale

Metoda Wilhelmy (metoda smulgerii plcuei) Metoda du Nuy (metoda smulgerii inelului) Metoda presiunii maxime a bulelor de gaz Metoda volumului picturii Metoda ascensiunii capilare Metoda picturii rotitoare Metoda meniscului rotitor Metoda picturii suspendate Metoda determinrii unghiului de contact