Audit

Proiectarea, implementarea si auditarea unui sistem de management integrat conform SR EN ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2004
Sef lucrari Dr. ing. Funar Stefan Drd. Ing. Madalina Ignatov
Scopul cursului
Dobandirea de cunostinte si abilitati in vederea pregatirii organizatiilor pentru certificarea sistemului de management de mediu si al sistemului de managment al sanatatii si securitatii in munca, in conformitate cu recomandarile standardului international ISO 19011:2002, SR EN ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2004.
Obiectivele cursului

Cunoasterea contextului international si local de aplicabilitate a standardelor de referinta Cunoasterea organismelor de certificare Cunoasterea cerintelor ISO 14001, OHSAS 18001 si ISO 19011: principii, definitii, cerinte Selectarea legislatiei aplicabile unui anumit domeniu de activitate Proiectarea sistemului de management integrat SMI Proiectarea documentatiei Efectuarea analizei preliminare de mediu Familiarizarea cu cerintele referitoare la evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala Auditarea conformitatii cu legislatia muncii Planificarea activitii de audit ntocmirea i completarea documentelor specifice activitii de audit Examinarea documentelor referitoare la SMI Colectarea i structurarea informaiilor specifice activitii de audit Analiza i aprecierea conformitii i eficacitii SMI ntocmirea i susinerea raportului de audit Conducerea auditului Lucurul n echipa Perfecionarea pregtirii profesionale
Libera circulatie a marfurilor si a persoanelor
Conform conceptului de noua abordare tendintele economice sunt spre evolutia unei Piete Unice Europene Aceasta presupune liberul schimb atat de produse si servicii, dar si de forta de munca Tendinta de globalizare economica impune standardizarea mecanismelor de realizare a produselor si furnizare a serviciilor in sensul asigurarii cerintelor calitative, de securitate in functionare si de protectie a mediului
EMAS (schema comunitara management de mediu si audit)

Obiectivul EMAS, care trebuie sa promoveze imbunatatirea continua a performantelor de mediu ale organizatiilor, se realizeaza prin: elaborarea si implementarea de catre organizatii a sistemelor de management de mediu; evaluarea sistematica, obiectiva si periodica a performantei acestor sisteme; furnizarea informatiilor privind performanta de mediu si mentinerea unui dialog cu publicul si cu alte parti interesate din afara organizatiilor; implicarea activa a angajatilor in organizarea si in instruirea proprie, adecvata, initiala si avansata, care sa le permita participarea activa la elaborarea si punerea in aplicare a sistemelor de management de mediu. La solicitarea angajatilor, orice reprezentant relevant al acestora trebuie sa fie implicat.
EMAS (schema comunitara management de mediu si audit)

Autoritatea competenta pentru aplicarea cerintelor EMAS este autoritatea publica centrala de mediu. In cadrul autoritatii publice centrale de mediu se infiinteaza Comitetul consultativ EMAS si Biroul EMAS, ca parte a Serviciului controlul integrat al poluarii, mentionat in art. 4 alin. (2) din ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002.
Pentru a permite inregistrarea EMAS a organizatiilor, acestea trebuie sa demonstreze verificatorului de mediu ca respecta cerintele neacoperite de standardele recunoscute (seria de standarde ISO 14000).
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti promoveaza participarea organizatiilor in cadrul EMAS prin: facilitarea accesului la informatii si institutii publice; adoptarea si promovarea masurilor de asistenta tehnica, in colaborare cu autoritatile locale, camere de comert, asociatii patronale etc.; tarife de inregistrare rezonabile, care sa incurajeze o mai larga participare.
PREOCUPRI LA NIVEL EUROPEAN PRIVIND

An apariie
IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT PENTRU SECURITATE I SNTATE N MUNC

Amendamentul 14224 la OHSAS 18002 Sisteme de management de securitate i sntate n munc Ghid pentru implementarea OHSAS 18001 Amendamentul 14223 la OHSAS 18001 Sisteme de management de securitate i sntate n munc specificaii ILO-OSH Principii directoare privind sistemele de gestiune a securitii i sntii n munc OHSAS 18002 Sisteme de management de securitate i sntate n munc Ghid pentru implementarea OHSAS 18001 OHSAS 18001 Sisteme de management de securitate i sntate n munc specificaii BRITISH STANDARD 8800 Ghid pentru sisteme de management de securitate i sntate n munc
Modele europene de abordare managerial a securitii muncii
Document
ILO-OSH 2001
OHSAS 18001 I 18002
PREVEDERILE DIRECTIVELOR EU I PREVEDERILE STANDARDELOR DE MANAGEMENT AL SECURITII N MUNC Elemente ale Directivelor UE Prevenirea riscurilor Elemente ale sistemului de management
Accentul pe aciunile preventive

Angajamentul declarat al conducerii
Responsabilizarea conducerii de la cel mai nalt nivel Contientizarea i formarea angajailor
Instruire contientizare
De unde achizitionam standardalele?
Organismul interational de elaborare a standardelor este ISO (www.iso.org.com) care furnizeaza standadele varianta europeana (engleza) Nu toate standardele elaborate de ISO sunt adoptate in Romania Varianta in limba romana a standardelor ISO (adoptate de Romania) este furnizata de ASRO Asociatia Romana de Standardizare (www.asro.ro), organism acreditat RENAR (Asociatia Romana de Acreditare)
Organisme de certificare

Certificarea sistemelor de management integrat (mediu si OH&S) este voluntara! Certificarea SMI este impusa indirect de competitia de pe piata interna si internationala, facilitand succesul in cadrul participariilor la licitatii Certificarea SMI in domeniul constructiilor este ceruta de Legea 300/2006 care va intra in vigoare de la 01.01.2007 Se prefera certificarea SMI de catre organisme de certificare ACREDITATE Acreditarea poate fi interna (nationala) - RENAR sau internationala
Organisme de certificare
Cele mai cunoscute organisme de certificare in Romania sunt: TUV CERT LLOYDS SRAC (Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii) AEROQ AFER SIMTEX CISQ
Ce este Legislaia ?
Legislaie,
in sens larg, totalitatea actelor normative care au constituit norme de drept pozitiv n istoria unui stat (legislaie trecut i legislaie actual).
Legislatia de mediu totalitatea actelor normative care au constituit norme de drept pozitiv n istoria unui stat care reglementeaza interactiunea om-mediu inconjurator.
Tipuri de acte normative

Norme juridice legale, emise de Parlamentul Romaniei Norme juridice reglementatorii emise de organismele de reglementare pentru diferite domenii ale activitii omeneti, constituite i funcionnd n temeiul legii. Acestea mbrac forme diferite: ordine, decizii Norme juridice administrative emise de organele administraiei publice centrale i locale, n temeiul i n executarea legii. Acestea mbrac forme diferite, dup felul Administraiei.
Tipuri de legislatie in functie de prioritate

Legislaia primar
Cuprinde actele normative de felul legilor, precum i unele norme juridice elaborate de Guvern (cele care nu sunt date n temeiul unei legi i pentru executarea acesteia, ci au caracter de sine stttor, ca de exemplu ordonana de urgen)
Legislaia secundar (derivat)

Cuprinde actele normative derivate din lege: hotrari de guvern, ordonane de guvern, regulamente, instruciuni, metodologii, precum i toate reglementrile emise de autoritile naionale legal constituite.
PRINCIPII FUNDAMENTALE IN DREPTUL MEDIULUI

In Romania, Legea protectiei mediului nr. 137/1995 consacra urmatoarele principii si elemente strategige:
1. principiul cooperarii: crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor, dezvoltarea colaborarii pentru asigurarea calitatii mediului.
2. principiul evitarii prejudicierii mediului: utilizarea durabila a resurselor naturale, principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile pentru prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, principiul prevenirii riscurilor ecologice si producerii daunelor. 3. pricipiul compensarii prejudiciului: principiul poluatorul plateste. 4. principiul protejarii resurselor naturale si a zonelor comune: conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural, inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor
LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI lege cadru OUG 195/2005ompletata prin:
AER Legea cadru nr. 655/2001-Protectia atmosferei
APA Legea cadru nr. 107/1996 Legea apelor
DESEURI HG 349/2005 Regimul de depozitare al deseurilor
H.G. 672/ 2001 Conditii de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice in functie de nivelul de zgomot transmis prin aer
ZGOMOT
H.G. 918/ 2002 - Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu
AUTORIZATII/AVIZE
LEGISLATIE GENERALA
OUG 195/2005 inlocuieste Legea protectiei mediului 137/1995 Legea 293/15.05.02 - privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu Legea 107/1996 - Legea apelor Modificata si completata cu Legea 310 /26.06 2004 HG 878/2005 - Accesul liber la informare privind mediul Ordinul 439/2002 - Organizarea voluntariatului in domeniul protectiei mediului ORDIN 1182/2002 MAPM Metodologie de gestionare si furnizare a informatiei de mediu detinuta de autoritatile publice de protectia mediului Legea 105/2006 privind Fondul de mediu
CALITATEA APEI
1. Legea 458/2002 - Calitatea apei potabile Modificata si completata cu Legea 311/28.06 2004 2. HG 118/ 2002 - Reducerea poluarii mediului acvatic si apei subterane cauzate de evacuarile substantelor periculoase 3. HG 188/2002 - Conditii de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate NTPA 001; NTPA 002; NTPA 011/2002 4. HG 202/2002 - Norme tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole 5. HG 201/2002 - Norme tehnice privind calitatea apelor pentru moluste 6. Ordinul 278/1997 - Pregatirea si combaterea poluarilor accidentale la folosintele de apa 7. Ordinul 1146/2002 - Normativ privind obiectivele de referinta pentru clasificarea apelor de suprafata ( inlocuieste STAS 4706/88) 8. Ordin 35/ 04/2003 MAPM - Metode de masurare si analiza folosite la determinarea substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafata 9. Ordin 501/2003 pentru aprobarea regulamentului pentru intocmirea inventarului initial al surselor de poluare pentru mediul acvatic si apele subterane. 10. HG 88/2004 Normele de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere 11. OrdinMAPAM 44/2004 aprobarea Regulamentului privind monitoringul calitatii apelor pentru substante prioritare/ prioritar periculoase
LEGEA APELOR Nr. 107/1996

apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite n interes public, , marea teritorial, , fac obiectul exclusiv al propriettii publice Acte normative subsecvente Legii apelor, care cuprind n principal urmtoarele: a. diferite norme tehnice b. proceduri de avizare i autorizare c. standarde de emisie d. standarde de calitate a apelor e. cerinele privind evacuarea, epurarea apelor uzate i pentru limitarea evacurii de eflueni n ape.
Conform reglementarilor, nici o evacuare de ape uzate in ecosistemele acvatice nu trebuie sa deterioreze calitatea receptorilor naturali. Inainte de evacuarea apelor uzate in receptorii naturali trebuie asigurata o epurare corespunztoare.

Instituie obligatia de a obtine:
-aviz de gospodrire a apelor ce reglementeaz att regimul lucrrilor ce se construiesc pe ape sau au legtur cu apele, ct i activitile social-economice, cu efecte potenial negative asupra componentei hidraulice a mediului (vezi ordinul 699/1999 anexa 1 cu lista de lucrari si categorii de activitati care necesita aviz de gospodarire a apelor ex: baraje, traversari cursuri de apa) -autorizaia de gospodrire a apelor pentru punerea n funciune sau exploatarea acestor lucrri
Legea nr. 458/2002 Calitatea apei potabile
In cazul apei potabile furnizate prin reteaua de distributie calitatea apei trebuie sa corespunda valorilor stabilite pentru parametrii de calitate la robinetul consumatorului si la punctul de intrare in cladire.
In cazul apei potabile furnizate din cisterne aceasta trebuie sa corespunda parametrilor de calitate normati la punctul de curgere a apei din cisterna. In cazul apei potabile imbuteliate pentru comercializare, aceasta trebuie sa corespunda parametrilor de calitate normati in punctul de imbuteliere.
Pentru apa utilizata in industria alimentara, aceasta trebuie sa corespunda la locul in care apa este preluata in procesul de productie.
Productorii i distribuitorii de ap potabil asigur conformarea la parametrii de calitate i finanarea monitorizrii de audit i de control a calitii apei potabile.
HG nr. 188/2002 Conditii de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate:
NTPA 011/2002 Norme tehnice privind colectarea si evacuarea apelor uzate orasenesti prin care se transpun cerintele directivei; Anexa la normele tehnice NTPA 011/2002 Planul de actiune privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti in care sunt stabilite la modul general, actiuni, termene si responsabilitati pentru activitatile de implementare a directivei; NTPA 002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare; NTPA 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in
Alte normative privind calitatea apelor
HG nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole
HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere
PROTECTIA ATMOSFEREI
Legea 655/2001 - Protectia atmosferei ( aprobarea OU 243/2000) O. U. 243/2000 - Protectia atmosferei HG 568/2001 - Cerinte tehnice pentru limitarea emisiilor de COV rezultati din depozitarea, incarcarea , descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina Ordinul 337/2001 - Aprobarea normelor privind inspectia instalatiilor echipamenetelor si dispozitivelor in scopul limitarii emisiilor de COV rezultati din depozitarea, incarcarea , descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina Ordinul 1103/2001 - Aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si analiza COV rezultati din depozitarea si distribuirea benzinei la terminale si la statiile de benzina Ordinul 592/2002 - Normativ privind valorile limita si prag. pentru SOx; NOx; PM10; PM2,5; Pb; CO; O3 benzen in aerul inconjurator Ordinul 462/1993 - Normativ privind emisiile de poluanti in atmosfera HG 541/2003- Masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere (Directiva 88/609/EEC LPC) HG 668 /2003 Stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii (Dir. 1999/13/EC)
LEGEA PROTECTIEI ATMOSFEREI (aprobarea OU 243/2000)

Conform Ordin MAPPM 462/1993:
Emisiile de poluanti reprezinta evacuarea de noxe solide, lichide sau gazoase provenite din diferite activitati socio-economice, prin surse punctiforme sau de suprafata, surse stationare sau mobile.
Imisiile de poluanti reprezinta transferul poluantilor din atmosfera catre un receptor (omul sau factorii sistemelor ecologice, bunuri materiale).
LEGEA PROTECTIEI ATMOSFEREI (aprobarea OU 243/2000)

Titularii activitatilor care constituie surse fixe importante de emisii au urmatoarele obligatii: a) sa solicite si sa obtina autorizatia de mediu n termenul si n conditiile prevazute de legislatia n vigoare; b) sa detina evidente complete privind exploatarea instalatiilor ce constituie surse de poluare si cantitatile de poluanti eliminate n aer; c) sa elaboreze strategii de prevenire a accidentelor majore si sa le puna n practica n mod adecvat; d) sa elaboreze planuri pentru situatii de urgenta, care stabilesc masurile aplicabile n interiorul amplasamentului, si sa solicite aprobarea autoritatilor competente pentru masurile stabilite sa se aplice n afara amplasamentului;
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Ordinul 867/2002 - Criterii ce trebuiesc indeplinite pentru a fi pe lista specifica a unui depozit si pe cea nationala acceptat de fiecare clasa de depozit HG 162/2002 - Depozitarea deseurilor HG 856/2002 - Evidenta deseurilor si aprobarea listei de deseuri Legea 426/2001 - Regimul deseurilor (aproba Ordonanta 78/2000 cu modificari) HG1057/ 2001 - Regimul bateriilor de acumulatori ce contin substante periculoase Ordonanta 16/2000 - Gestiunea deseurilor industriale reciclabile. Legea 465 /2001 - Gestionarea deseurilor industriale reciclabile (aproba OU 16/2001) HG 128/ 2002 - Incinerarea deseurilor (+Anexa 2: Norme tehnice ) Ordin MAPAM 1215 /2003 Normativul tehnic privind incinerarea deseurilor Ordonanta 78/2000 - Regimul deseurilor HOTARRE nr. 168 din 5 mai 1997 - privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului inconjurator HG 170/ 12.02.2004 privind gestiunea anvelopelor uzate HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate Ordinul 219/2002 - pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor
Se stabilesc urmatoarele categorii deseuri: a) deeuri menajere; b) deeuri de producie; c) deeuri de construcie i demolri; d) deeuri periculoase.
Unitile care efectueaz operaiuni de valorificare sau de eliminare a deeurilor specificate n anexele nr. II A i, respectiv, II B (eliminare/valorificare deseuri) trebuie s fie supuse procedurii de autorizare de mediu, specifice pentru desfurarea acestor activiti.
Legea
nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor
Deeurile periculoase se identific i se nregistreaz la fiecare loc de producere, de descrcare sau de depozitare.
Productorii de deeuri, precum i unitile specializate n conceperea i proiectarea activitilor ce pot genera deeuri au urmtoarele obligaii:
s separe deeurile nainte de colectare, n vederea valorificrii sau eliminrii acestora; s desemneze o persoan, din rndul angajailor proprii, care s urmreasc i s asigure ndeplinirea obligaiilor prevzute de lege n sarcina productorilor de deeuri.
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor
Operatorii de transport specializai pentru transportul urban de deeuri trebuie: a. s fie autorizai de autoritile administraiei publice locale i de autoritile pentru protecia mediului, sau sa dein licen de transport pentru mrfuri periculoase, emis de Ministerul Transporturilor, pentru transport interjudetean.
b. s utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deeurilor transportate.

c. s asigure instruirea personalului pentru transportul deeurilor n condiii de siguran i pentru intervenie n cazul unor defeciuni sau accidente. d. s foloseasc traseele cele mai scurte i/sau cu cel mai redus risc pentru sntatea populaiei i a mediului i care au fost aprobate de autoritile competente;
HG 349/2005 - Depozitarea deseurilor

Clasificarea depozitelor : a) depozite pentru deeuri periculoase; b) depozite pentru deeuri nepericuloase; c) depozite pentru deeuri inerte. Deeurile care nu se accept la depozitare ntr-un depozit: deeurile lichide; deeurile explozive, corosive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprieti ce sunt definite n anexa nr. I E la Ordonana de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001; deeurile periculoase spitaliceti sau alte deeuri clinice periculoase de la uniti medicale sau veterinare cu proprietatea H9; anvelopele uzate ntregi, excluznd anvelopele uzate tiate i cele folosite ca materiale n construcii; orice alt tip de deeu care nu ndeplinete criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.
Actul normativ mai cuprinde:

Procedura de emitere a acordului i a autorizaiei de mediu pentru un depozit de deeuri. Proceduri de acceptare a deeurilor n depozitul de deeuri. Proceduri de nchidere a depozitelor de deeuri i urmrirea postnchidere a acestora. CERINE GENERALE pentru toate clasele de depozite de deeuri. Autoritatea teritorial pentru protecia mediului hotrte nchiderea depozitului. Aceast decizie nu afecteaz responsabilitatea operatorului depozitului, prevzut n autorizaia de mediu. Autoritatea teritorial pentru protecia mediului comunic operatorului depozitului aprobarea pentru nchidere.
Operatorii depozitelor care sunt n exploatare i care primesc autorizaie de mediu n funcie de rezultatele evalurilor de mediu au obligaia s i constituie un fond pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, denumit "Fond pentru nchiderea depozitului de deeuri i urmrirea acestuia postnchidere"
Ordonanta 16/2000/legea 138/2006 gestiunea deseurilor industriale reciclabile
GRUPE de deeuri industriale reciclabile a. Deeuri metalice feroase (fier vechi) b. Deeuri metalice neferoase c. Deeuri de hrtii-cartoane d. Deeuri de sticl (sprturi de sticl) e. Deeuri de mase plastice f. Deeuri de cauciuc (anvelope uzate, camere de aer i articole din cauciuc uzate) g. Deeuri textile.
Ordonanta 16/2000/legea 138/2006 gestiunea deseurilor industriale reciclabile
Deintorii de deeuri industriale reciclabile, persoane juridice, sunt obligai s asigure colectarea, sortarea i depozitarea temporar a acestora, cu respectarea normelor de protecie a sntii populaiei i a mediului nconjurtor, precum i reintroducerea lor n circuitul productiv prin: reutilizarea n propriile procese de producie; valorificarea i comercializarea materiilor prime secundare obinute; predarea ctre agenii economici specializai, autorizai pentru valorificare, a deeurilor industriale reciclabile.
HG 349/2005 - Depozitarea deseurilor valorificarea deseurilor
Agenii economici care realizeaz operaiuni de colectare a deeurilor industriale reciclabile provenite de la persoanele fizice i pot desfura activitatea numai pe baz de autorizaie de colectare emis de prefectura judeului. Autorizaia de valorificare este valabil pentru o perioad de 3 ani de la data emiterii, cu posibilitatea de prelungire.
Agenii economici specializai n activiti de valorificare a deeurilor industriale reciclabile sunt obligai s livreze materiile prime secundare obinute, numai nsoite de documente de certificare a calitii, conform reglementrilor n vigoare.
HG 621/2005 - gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje

Agenii economici sunt obligai s organizeze recuperarea i reciclarea deeurilor de ambalaje n una dintre urmtoarele modaliti: individual, utiliznd propriile resurse; prin transferarea acestei responsabiliti, pe baz de contract, ctre un agent economic legal constituit.
Agenii economici care introduc pe pia ambalaje sau produse ambalate au obligaia s furnizeze anual Ministerului Apelor i Proteciei Mediului urmtoarele informaii privind: planul de recuperare i reciclare a deeurilor de ambalaje; planul privind informarea consumatorilor referitor la sistemele de recuperare a deeurilor de ambalaje, precum i alte informaii utile; cantitatea de ambalaje introdus pe pia, cantitatea de ambalaje reutilizate i cantitatea de deeuri de ambalaje recuperate i reciclate; orice modificri care apar n ceea ce privete informaiile furnizate.
HG 621/2005 - gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje

Deintorii de deeuri de ambalaje, persoane fizice, au urmtoarele obligaii: s depun selectiv deeurile de ambalaje n containere diferite, inscripionate corespunztor, amplasate special de ctre consiliile locale; s predea deeurile de ambalaje agenilor economici specializai n colectarea deeurilor de la populaie.
Anexele cuprind printre altele: CERINE ESENIALE privind compoziia i caracterul reutilizabil i recuperabil al ambalajelor SISTEM de marcare i identificare pentru ambalaje
HG 189/2002 - Stabilirea procedurii de acordare a etichetelor ecologice

Se aplic grupurilor de produse, prevzute n anexa nr. 1, pentru care se stabilesc criteriile de acordare a etichetei ecologice i care ndeplinesc cerinele de protecie a mediului. Eticheta ecologic se acord grupurilor de produse care ndeplinesc urmtoarele condiii: a) potenial ridicat de protecie a mediului, care s determine alegerea fcut de cumprtor; b) avantaje competitive pentru productorii de bunuri i/sau prestatorii de servicii; c) cerere mare de consum sau utilizare final prin volumul de vnzri. Evaluarea performanelor de mediu ale produselor n scopul acordrii etichetei ecologice se face pe baza criteriilor specifice fiecrui grup de produse, stabilite prin hotrri ale Guvernului, n termen de 2 ani de la data intrrii n vigoare a prezentei hotrri.
HG 189/2002 - Stabilirea procedurii de acordare a etichetelor ecologice

Perioada de valabilitate a criteriilor, precum i cerinele de evaluare i de verificare sunt precizate n cadrul criteriilor pentru acordarea etichetei ecologice pentru fiecare grup de produse. Cerinele de mediu analizate cuprind aspectele de mediu care se iau n considerare n procesul de evaluare n vederea acordrii etichetei ecologice, redate n matricea indicatoare de evaluare prevzut n anexa nr. 2. Forma etichetei ecologice este prevzut n anexa nr. 3. Autoritatea competent trebuie informat n cazul modificrii caracteristicilor produsului, chiar dac aceste modificri nu afecteaz respectarea criteriilor pe baza crora s-a acordat eticheta ecologic. Dup acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competent ncheie cu solicitantul un contract privind condiiile de utilizare a etichetei ecologice (prevzut n anexa nr. 4)
HG 92/2003 -Norme metodologice privind clasificarea etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase
Plasarea pe pia a substanelor periculoase este permis numai dac sunt respectate urmtoarele cerine pentru ambalaje: a) s fie astfel proiectate i realizate nct s mpiedice orice pierdere de coninut prin manipulare, transport i depozitare; b) materialele din care sunt fabricate ambalajele i dispozitivele de etanare s fie rezistente la atacul coninutului sau s nu formeze compui periculoi cu acesta; c) ambalajele i sistemele de etanare s fie solide i rezistente, pentru a se evita orice pierdere i pentru a ndeplini criteriile de siguran n condiiile unei manipulri normale; d) ambalajele i sistemele de nchidere care se renchid vor fi proiectate astfel nct s se poat renchide n mod repetat fr pierderi de coninut; e) orice recipient, indiferent de capacitate, care conine substane destinate comercializrii sau punerii la dispoziie persoanelor fizice, pentru anumite categorii de pericol care sunt specificate n normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonane de urgen, trebuie s fie prevzut cu dispozitiv de securitate pentru protecia copiilor i s fie inscripionat cu nsemne tactile de avertizare a pericolului; f) ambalajul trebuie s fie nchis iniial cu un sigiliu a crui violare s fie vizibil n momentul deschiderii ambalajului, iar sigiliul s fie ireparabil distrus o dat cu prima deschidere.
HG 92/2003 -Norme metodologice privind clasificarea etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase
Plasarea pe pia a substanelor periculoase este permis numai dac sunt respectate urmtoarele cerine pentru ambalaje: a) s fie astfel proiectate i realizate nct s mpiedice orice pierdere de coninut prin manipulare, transport i depozitare; b) materialele din care sunt fabricate ambalajele i dispozitivele de etanare s fie rezistente la atacul coninutului sau s nu formeze compui periculoi cu acesta; c) ambalajele i sistemele de etanare s fie solide i rezistente, pentru a se evita orice pierdere i pentru a ndeplini criteriile de siguran n condiiile unei manipulri normale; d) ambalajele i sistemele de nchidere care se renchid vor fi proiectate astfel nct s se poat renchide n mod repetat fr pierderi de coninut; e) orice recipient, indiferent de capacitate, care conine substane destinate comercializrii sau punerii la dispoziie persoanelor fizice, pentru anumite categorii de pericol care sunt specificate n normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonane de urgen, trebuie s fie prevzut cu dispozitiv de securitate pentru protecia copiilor i s fie inscripionat cu nsemne tactile de avertizare a pericolului; f) ambalajul trebuie s fie nchis iniial cu un sigiliu a crui violare s fie vizibil n momentul deschiderii ambalajului, iar sigiliul s fie ireparabil distrus o dat cu prima deschidere.
Alte legi referitoare la ambalaje

LEGE 608 / 2001 - privind evaluarea conformitatii produselor Ordin 927/2005 procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje HG 92/2003 -Norme metodologice privind clasificarea etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase ORDIN 221/2003 MEC Regulamentul privind procedura de omologare a ambalajelor destinate transportului substantelor si preparatelor chimice periculoase
LEGEA 360/2003 periculoase
Regimul
substantelor
si
preparatelor
chimice
Ordin MEC 26/ 2003 privind unele masuri pregatitoare pentru organizarea activitatilor aferente notificarii substantelor chimice
HG-1057/2001-Regimul bateriilor de acumulatori ce contin substante periculoase

Se interzice introducerea pe pia a bateriilor i/sau acumulatorilor care conin mai mult de 0,0005% mercur din greutate, incluznd i cazurile n care aceste baterii i acumulatori sunt ncorporai n aparate. Se excepteaz bateriile tip pastil cu un coninut maxim de 2% mercur din greutate. Se interzic persoanelor fizice i juridice:

abandonarea bateriilor i a acumulatorilor uzai sau a componentelor solide ale acestora; deversarea electrolitului din acumulatorii uzai pentru autovehicule pe sol, n apele de suprafa, apele subterane, apele mrii teritoriale i n sistemele de canalizare; deteriorarea carcaselor bateriilor i ale acumulatorilor uzai
HG 1057/2001-Regimul bateriilor de acumulatori ce contin substante periculoase

Persoanele fizice i juridice care dein mijloace de transport sau utilaje echipate cu baterii i/sau acumulatori pentru autovehicule au obligaia s predea bateriile i/sau acumulatorii uzai cu electrolitul i componentele solide coninute persoanelor juridice care comercializeaz baterii i/sau acumulatori pentru autovehicule ori persoanelor juridice care desfoar activitati de colectare sau de valorificare a acestora.
Persoanele juridice care produc baterii i/sau acumulatori, reprezentanii autorizai ai acestora sau importatorii sunt obligai s stabileasc i s organizeze un sistem propriu de colectare a bateriilor i acumulatorilor uzai Persoanele juridice autorizate n activitatea de colectare, transport, valorificare i/sau eliminare a bateriilor i acumulatorilor uzai sunt obligate s in evidena datelor privind bateriile i/sau acumulatorii uzai colectai, valorificai i/sau eliminai
HG 128/2002 Incinerarea deseurilor

Activitate supusa autorizarii, autorizatia trebuie sa contina categoria de deseuri ce se pot incinera
Condiiile de lucru i regimul de funcionare pentru instalaiile de incinerare i coincinerare, precum i controlul i monitorizarea acestora sunt prevzute n anexa nr. 2 "Norme tehnice privind exploatarea, urmrirea i controlul instalaiilor i proceselor de incinerare i coincinerare a deeurilor".
Prevederile privind stabilirea valorilor limit de emisie a poluanilor n aer i ap i modul de calcul al acestor valori, precum i tehnica de msurare sunt prevzute n

anexa nr. 3 "Factori de echivalen pentru dibenzo-p-dioxine i dibenzofurani", anexa nr. 4 "Determinarea valorilor limit de emisie n aer pentru coincinerarea deeurilor", anexa nr. 5 "Tehnici de msurare", anexa nr. 6 "Valori limit de emisie pentru poluanii din apele uzate de la splarea gazelor de ardere la deversarea din instalaia de incinerare sau coincinerare", anexa nr. 7 "Valori limit pentru emisii de aer"
HG 662/2001/HG 441/2002 Gestionarea uleiurilor uzate

Se interzice persoanelor fizice i juridice:

deversarea uleiurilor uzate n apele de suprafa, apele subterane, apele mrii teritoriale i n sistemele de canalizare; evacuarea pe sol sau depozitarea n condiii necorespunztoare a uleiurilor uzate, precum i abandonarea necontrolat a reziduurilor rezultate din valorificarea i incinerarea acestora; valorificarea i incinerarea uleiurilor uzate prin metode care genereaz poluare peste valorile limit admise de legislaia n vigoare; amestecarea ntre ele a diferitelor categorii de uleiuri uzate prevzute n anexa nr. 2 i/sau cu alte tipuri de uleiuri coninnd bifenili policlorurai sau ali compui similari i/sau cu alte tipuri de compui periculoi; amestecarea cu alte substane care impurific uleiurile; colectarea, stocarea i transportul n comun cu alte tipuri de deeuri; gestionarea uleiurilor uzate de ctre persoane neautorizate; utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.

Persoanele juridice care genereaz sau dein uleiuri uzate au urmtoarele obligaii: s asigure colectarea separat a ntregii cantiti de uleiuri uzate generate; s asigure valorificarea sau eliminarea ntregii cantiti de uleiuri uzate prin mijloace proprii, dac acest lucru este posibil, sau s predea uleiurile uzate persoanelor juridice autorizate s desfoare activiti de colectare, valorificare i/sau de eliminare; s livreze uleiurile uzate nsoite de declaraii pe propria rspundere, persoanelor juridice autorizate s colecteze, s valorifice i/sau s elimine uleiurile uzate. Persoanele juridice autorizate s desfoare activiti de colectare a uleiurilor uzate au obligaia s preleveze o prob de la fiecare generator care pred ulei uzat. Valorificarea uleiurilor uzate se realizeaz cu prioritate prin regenerare. In cazul unor conditii tehnice nefavorabile se face prin combustie sau incinerare

Generatorii, deintorii sau persoanele juridice autorizate s colecteze, s valorifice i/sau s elimine uleiuri uzate n cantiti mai mari de 500 litri de ulei uzat anual au urmtoarele obligaii: s in o eviden privind cantitatea, calitatea, originea i localizarea uleiurilor, precum i nregistrarea predrii i primirii acestora; s raporteze anual i/sau s transmit la cerere autoritilor competente informaiile prevzute la lit. a); s elaboreze planuri de intervenie pentru situaii accidentale i s asigure condiiile de aplicare a acestora. Generatorii de ulei uzat sunt obligai s prezinte la cererea autoritilor competente evidena uleiului proaspt consumat. Persoanele juridice care desfoar activiti de colectare, valorificare i/sau de eliminare a uleiurilor uzate sunt obligate s solicite autorizaie de mediu. Colectarea se face n recipiente nchise etan i rezistente la oc mecanic i termic i stocarea se efectueaz n spaii corespunztor amenajate, mprejmuite i securizate, pentru prevenirea scurgerilor necontrolate. In ceea ce priveste generatorii sunt obligati sa aiba o DECLARAIE pentru livrarea uleiurilor uzate.
HG 340/1992/HG 1071/2003 REGIMUL DE IMPORT AL DESEURILOR

Importul deseurilor mentionate la art. 2 se face pe baza licentei de import, care se elibereaz numai cu acordul Ministerului Mediului si Ministerului Snttii. Licenta de import va contine obligatoriu declaratia importatorului, facuta pe proprie raspundere, prin care se specifica denumirea produsului ce urmeaz a fi introdus n tara, cu mentiunea expresa deseuri de import. Anexa 1 categorii de deseuri valorificabile, admise la import, conditionat Anexa 2 categorii de produse periculoase pentru sntatea populatiei si pentru mediul nconjurtor, codificate prin pozitiile vamale ale acestora
DIRECTIVE CE URMEAZA A FI TRANSPUSE
1. Directiva nr. 2000/53/EEC privind vehiculele uzate
2. Directiva nr.86/278/EEC privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura
Hotararea de Guvern va interzice utilizarea namolurilor atunci cand concentratia unuia sau mai multor metale grele din soluri depaseste valorile limita stabilite.

Se vor introduce interdictii privind utilizarea de namoluri sau livrarea lor in vederea utilizarii lor pe anumite tipuri de soluri, pentru diferite culturi. Pentru producatorii de namoluri uzate cat si pentru utilizatori vor fi obligatorii registrele de evidenta privind informatiile referitoare la namoluri, precum si punerea acestora la dispozitia autoritatilor competente care trebuie sa intocmeasca un raport de sinteza.
3. Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor
policlorurati (PCB si PCT) - perioada de tranzitie pana in 2010
SUBSTANTE PERICULOASE
Legea 300/2002 - Regimul juridic al precursorilor Ordinul 43/1980 - Lista substantelor toxice si a plantelor care contin substante toxice DECRET nr. 466 din 28 decembrie 1979 - privind regimul produselor si substantelor toxice
HG 9/2002 - Completarea Anexei 1 de la HG 340/1992

HG 340/ 1992 republicata - Regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si mediului inconjurator HG 383/2000 - Completarea Anexei 1 la HG340/1992 Legea 265 /2002 - Acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora HG 95/2003 - Controlul activitatii care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase
SUBSTANTE PERICULOASE
ORDONANTA 11/2003 - privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala. LEGEA nr. 320 / 2003 - pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala
HG 347/2003 Restrictionarea introducerii pe piata si utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase Modificata si completata cu HG 932/ 10.06 2004
Ordin 1147/2002 MAPM Normativ tehnic privind depozitarea deseurilor- construirea, exploatarea monnitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri Lege 92/2003 Aderarea Romaniei la Conventia privind efectele transfrontiera ale accidentelor industriale, (Helsinki 1992) Legea 451/2001 - (aproba si modifica OU 200/2000) Clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor chimice periculoase HG 490/2002 - Norme metodologice de aplicare a OU 200/2000 O.U. 200/2000 - Clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase
TRANSPORTURI
ORDIN nr. 272 din 4 septembrie 2001 - privind unele masuri de aplicare etapizata in traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul international al marfurilor periculoase OG 48/1999 privind Transportul rutier al materialelor periculoase (aprobata prin Legea 122/2002) HOTARRE nr. 1374 din 20 decembrie 2000 - pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romnia a aderat prin Legea nr. 31/1994 OG 49/1999 - Transportul marfurilor periculoase pe calea ferata
PETROL
1. LEGEA nr. 134 din 29 decembrie 1995 - legea petrolului
2. OUG 271/ 2000 - privind regimul activitatilor de transport, comercializare si recuperare a titeiului, gazolinei, condensatului si etanului lichid
3. LEGE nr. 20 din 10 ianuarie 2002 - privind aprobarea OUG 10/2001 pentru modificarea si completarea OUG 271/2000 privind regimul activitatilor de transport, comercializare si recuperare a titeiului, gazolinei, condensatului si etanului lichid 4. HG 732/2001 - Conditii de introducere pe piata a benzinei si motorinei 5.ORDIN 33/23/2004 Min.Econ. si Comert.Aprobarea coeficientilor maximi de consum tehnologic specifici activitatilor de depozitare, manipulare, distributie si transportal produselor petroliere din cadrul SNP PETROM si PETROTRANS
DETERGENTI
HG 745/1999 - pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor, a produselor de intretinere si a produselor de curatat
HG 527/2001 - privind stabilirea gradului minim de biodegradabilitate a agentilor de suprafata continuti in detergenti, produse de intretinere si produse de curatat
APARATE ELECTROCASNICE
HG 672/2001 - Conditii de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice in functie de nivelul de zgomot transmis prin aer Ordinul 536/1997 - pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
ZGOMOT
ZGOMOT H.G. 672/ 2001 Conditii de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice in functie de nivelul de zgomot transmis prin aer
PRODUSE FITOSANITARE
ORDONANTA nr. 4 din 20 ianuarie 1995 - privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura (aprobata prin legea 85/1995)
PRODUSE ALIMENTARE. CULTURI
1. LEGE nr. 5 din 12 noiembrie 1982 - privind protectia plantelor cultivate si a padurilor si regimul pesticidelor 2. OUG 34/2000 - privind produsele agroalimentare ecologice (aprobata prin legea 38/2001) 3. HG 917/2001 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice 4. HG 1198/2002 - Pentru aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare 5. ORDIN nr. 527 din 13 august 2003 - pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspectie si certificare si conditiile de acreditare a organismelor de inspectie si certificare in agricultura ecologica
CAMPURI ELECTROMAGNETICE
ORDIN 1007/ 2002 - privind aprobarea Normelor de reglementare a nivelurilor de referinta admisibile de expunere a populatiei generale la cmpuri electromagnetice cu frecventele de la 0 Hz la 300 GHz
RADIATII IONIZANTE
Activitati care necesita autorizare CNCAN. 1. D 223/1990 - Aderarea Romniei la Conventia cu privire la notificarea rapida a unui accident nuclear si la Conventia cu privire la asistenta in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica 2. ORDIN nr. 242 din 14 aprilie 1993 - pentru aprobarea Normelor republicane de securitate nucleara privind planificarea, pregatirea si interventia la accident 3. Legea 111/ 1996 Republicate in temeiul art. II din Legea nr. 16 din 8 ianuarie 1998 (cu modificarile incluse) - Desfasurarea in siguranta a activitatii nucleare 4. ORDIN nr. 222 din 2 decembrie 2002 privind aprobarea Normelor pentru transportul materialelor radioactive - proceduri de autorizare 5. ORDIN nr. 228 din 16 decembrie 2002 - privind aprobarea Normelor de securitate radiologica - proceduri de acceptare a intreprinderilor externe 6. ORDIN nr. 944 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor privind supravegherea medicala a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante
RADIATII IONIZANTE
7. ORDIN nr. 202 din 15 octombrie 2002 - pentru aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica 8. ORDIN nr. 127 din 27 mai 2002 - pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica privind radioprotectia operationala in mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu 9. ORDIN nr. 106 din 12 aprilie 2002 - pentru aprobarea Normelor privind cerintele pentru calificarea personalului care asigura paza si protectia materialelor si instalatiilor protejate in domeniul nuclear 10. O 25/2000 - Pentru modificarea si completarea Normelor republicane de securitate nucleara referitoare la regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare 11. O 353/2001 - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica privind radioprotectia operationala a lucratorilor externi 12. O 363/2001 - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare privind aprobarea Normelor de garantii in domeniul nuclear 13. O 366/2001 - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica Proceduri de autorizare 14. O 382/2001 - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor de protectie fizica in domeniul nuclear 15. L 703/2001 - privind raspunderea civila pentru daune nucleare
AUTORIZATII/AVIZE DE MEDIU
Autoritile publice pentru protecia mediului conduc procedura de autorizare si emit, dupa caz, urmatoarele acte tehnico-juridice:
Avizul de mediu - act tehnico-juridic eliberat n scris de autoritatea competent pentru protecia mediului, care confirm integrarea aspectelor privind protecia mediului n planul sau programul supus adoptrii. Acordul de mediu - reprezentand decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat n scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei mediului. Acordul de mediu este valabil pe toat perioada punerii n aplicare a proiectului, dar i pierde valabilitatea dac lucrrile de investiii pentru care a fost eliberat nu ncep n maximum 2 ani de la data emiterii. Autorizatia de mediu este act tehnico-juridic eliberat n scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau pentru punerea n functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu. Autorizaia de mediu se elibereaza, dupa caz, ulterior obtinerii celorlalte avize, acorduri sau autorizatii ale autoritatii competente potrivit legii si are o valabilitate de cel mult 5 ani.
BILANTUL DE MEDIU
Companiile ale caror activitati au impact asupra mediului trebuie sa realizeze unul sau mai multe BM pentru a obtine Autorizatia de Mediu si/sau Avizul de Privatizare. Conform Ordinului nr. 184/1997, un BM poate avea 3 niveluri de complexitate: 0, I, II.
BM nivel 0 este o fisa de verificare continand elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui BM nivel I sau nivel II pentru activitati cu potential impact asupra mediului.
BM nivel I este un studiu de mediu constand din culegere de date si documentare (fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament. pentru activitati cu o potentiala poluare asupra mediului
BM nivel II consta in investigatii asupra unui amplasament, efectuate in cadrul unui bilant de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu - pentru activitati cu poluare asupra mediului
Evaluarea poluarii mediului

Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului stabileste VALORI DE REFERINTA pentru urme de elemente chimice in sol. Prezenta reglementare defineste semnificatia si stabileste dispozitiile referitoare la pragurile de alerta si la pragurile de interventie pentru poluantii din: aer, apa si sol. Dispozitiile referitoare la pragurile de alerta sunt urmatoarele:
a) pragurile de alerta avertizeaza autoritatile competente asupra existentei, intro anumita situatie, a unei poluari potentiale in aer, apa sau sol;
b) cand concentratia unuia sau mai multor poluanti depaseste un prag de alerta, autoritatile competente pot dispune, daca se considera necesar, o monitorizare suplimentara asigurata de catre titularii activitatilor potential responsabile de poluare, fie prin sisteme proprii, fie prin unitati specializate. In acelasi timp, autoritatile competente vor solicita si vor urmari introducerea unor masuri de reducere a concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI H.G. 918/ 2002 - Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private
Evaluarea de mediu constituie un instrument cheie al politicii de mediu i face obiectul instituirii unui cadru de reglementare la nivel internaional, european, naional i local pentru autorizarea unor planuri, programe i proiecte de dezvoltare care s faciliteze i s permit stabilirea efectelor generate asupra sntii oamenilor i mediului. H.G. 918/ 2002 cuprinde urmtoarele anexe:

lista proiectelor supuse evalurii impactului asupra mediului (cresterea intensiva a porcilor, instalatii energetice, proiecte infrastructura); lista proiectelor pentru care trebuie stabilit necesitatea efecturii evalurii impactului asupra mediului (altele decat cele cuprinse in anexa anterioara); criteriile de selecie pentru stabilirea necesitii efecturii evalurii impactului asupra mediului (marime proiecte, localizare proiecte); informaiile solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evalurii impactului asupra mediului (descrierea proiectului, deseuri, emisii.).
CERINE LEGALE
CONSTITUIA CODUL MUNCII

LEGISLAIA PRIMAR LEGISLAIA PROTECIEI MUNCII LEGEA ASIGURRILOR SOCIALE
LEGEA INSPECIEI
LEGISLAIA SECUNDAR NORME GENERALE DE PROTECIA MUNCII NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII STANDARDE ROMNE DE SECURITATEA MUNCII NORMATIV CADRU DE ACORDARE A EIP NORME METODOLOGICE LEGISLAIA TERIAR INSTRUCIUNI SPECIFICE MSURI PREVENTIVE STANDARDE PROFESIONALE DE FIRM REGULAMENTE ETC.
CERINE LEGALE
ACHIZIIONAREA DE PRODUSE I SERVICII
Trebuie s se asigure:
identificarea cerinelor de securitate i sntate n munc pe care trebuie s le ndeplineasc produsele sau serviciile achiziionate, conform legislaiei n vigoare;
specificarea acestor cerine n documentele privind achiziionarea produselor i a serviciilor (cerere de ofert, caiet de sarcini etc.); verificarea ndeplinirii acestor cerine nainte de recepia i utilizarea produselor i serviciilor achiziionate.
CERINE LEGALE
CERINE PENTRU CONTRACTANI
Trebuie stabilite:
criteriile de selectare a contractanilor din punct de vedere al securitii i sntii n munc; cadrul general de colaborare cu contractanii n probleme de securitate i sntate n munc, nainte de nceperea lucrrilor; cadrul general de comunicare i coordonare cu contractanii, n cazul n care activitile se desfoar simultan cu procesul de producie.
CERINE LEGALE
ACHIZIIONAREA DE PRODUSE I SERVICII
echipamente tehnice (ET); echipamente individuale de protecie (EIP);
materiale utilizate n procesul tehnologic, care pot prezenta riscuri pentru securitatea i sntatea angajailor; servicii care pot afecta securitatea i sntatea angajailor.
OBLIGAIILE ANGAJATORULUI PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC (NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII) NGPM O.M. 508/2002
S asigure evaluarea de risc pentru securitatea i sntatea n munc n vederea stabilirii msurilor de prevenire; S asigure ntocmirea fiei de expunere la risc; S asigure periodic sau ori de cte ori este cazul verificarea ncadrrii nivelului noxelor n limitele admise;
S asigure supravegherea corespunztoare;
medical
S asigure autorizarea unitii din punct de vedere al proteciei muncii; S stabileasc n fia postului atribuiile i responsabilitile n domeniul proteciei muncii;
S acorde, la recomandarea medicului, materiale igienico sanitare i de protecie; S asigure resurse pentru instruire; S ia masuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor conform reglementrilor n vigoare; S se asigure ca sunt consultai angajaii n problemele referitoare la msurile i consecinele privind SSM la introducerea de noi tehnologii, mbuntirea condiiilor de munc.
Angajatorul trebuie s elaboreze i s fac cunoscut angajailor si politica proprie de prevenire a accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale, care se va orienta ctre activitile menite s o mbunteasc securitatea i sntatea n munc, inclusiv spre implementarea unui sistem de management al securitii i sntii n munc.
Cap. 1 Obligaiile angajatorului privind securitatea i sntatea n munc
art. 7 din NGPM / 2002
Evolutia sistemelor de management

organizare planificare conducere comunicare control analiza
Functiile managementului general
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT

Componenta a sistemului de management care include: structura organizatorica (organigrama) activitatile de planificare (planificarea sistemului de management, identificarea, evaluarea si control riscurilor, identificarea si controlul aspectelor de mediu etc.) responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele resursele pentru: elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea, mentinerea politicii
Tipuri de SMI
SMI nerecunoscute la nivel international elaborate de organizatii

Nu raspund unor cerinte general acceptate Nu sunt auditatbile Nu garanteaza performanta Nu creaza o imagine pozitiva
EMAS Regulament European 1836 / 1993 ILO OSH/2001 SMI conform ISO 14001 si OHSAS 18001

Dezvoltare durabila dezvoltare ce corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati Imbunatatirea continua proces de dezvoltare a SMM pentru obtinerea imbunatatirii performantei in domeniul mediului, in acord cu politica de mediu a organizatiei Reducerea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru fiecare loc de munca si riscului global pe intreprindere prin aplicarea programelor de masuri
SISTEMUL INTEGRAT PERMITE UNEI ORGANIZATII

Sa stabileasca o politica de calitate, mediu, sanatate si securitate a muncii Sa identifice procesele, aspectele de mediu, pericolele pentru sanatatea si securitatea muncii care rezulta din activitati, produse, pentru a asigura calitatea produselor si a determina impactul semnificativ asupra mediului, sanatatii si securitatii muncii Sa identifice reglementarile si prevederile legale relevante Sa identifice prioritatile si sa fixeze obiective generale si specifice privind mediul, sanatatea si securitatea muncii Sa stabileasca o structura si unul sau mai multe programe pentru a pune in practica politica si a-si atinge obiectivele Sa faciliteze activitatile de planificare, control, monitorizare, actiuni corective, audit si analiza pentru a se asigura ca politica este respectata si SMI corespunzator Sa fie capabila sa se adapteze la schimbari
AVANTAJELE SISTEMELOR INTEGRATE

Imaginea firmei (risc scazut de publicitate negativa, imbunatatirea relatiei cu populatia, alte organizatii) Planificarea investitiilor Prevenirea accidentelor, incidentelor, neconformitatilor Accesul la imprumuturi bancare Relatiile cu companiile de asigurare Atingerea si demonstrarea unor performante (de mediu, privind sanatatea si securitatea muncii reale), partilor interesate Competitivitatea pe piata Mai multa coerenta Optimizarea actiunilor Minimizarea suprapunerilor si a disiparii raspunderii Cerinte comune indeplinite mai eficient Viziune unitara asupra dezvoltarii viitoare a organizatiei
Principiile SMI
Orientarea catre client Leadership Implicarea personalului Abordarea bazata pe proces Abordarea integrata a sistemelor de management (SR EN ISO 2005, OHSAS 2004), in concordanta cu principiile managementului general al organizatiei Imbunatatirea continua Responsabilitate in luarea deciziilor Relatii de avantaj reciproc cu furnizorii
Corelarea cu alte standarde si reglementari

SMI (SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:2004)
ISO 14004 OHSAS 18002 (ghiduri de imbunatatire)
ISO 9000 (termeni si definitii)
ISO 19011 (Auditul SMI)
ISO 10013 (ghid pentru elaborarea Manualului Calitatii)
Directive Europene ratificate de Romania, legi si norme
ABORDAREA BAZATA PE PROCES

PROCES = actiune ce utilizeaza resurse, condusa pentru a da posibilitatea de transformare a datelor de intrare in date de iesire.
ACTIVITATEA = suma proceselor intercorelate din cadrul organizatiei.

ABORDAREA BAZATA PE PROCES = identificarea sistemului de procese, interactiunea dintre acestea si conducerea lor.
AVANTAJELE ABORDARII BAZATE PE PROCES

Abordarea bazata pe proces permite: Controlul proceselor individuale Controlul interactiunii dintre procese Controlul sistemului de procese Intelegerea si satisfacerea cerintelor Cresterea performantei si eficacitatea procesului Imbunatatirea continua a proceselor
Seria de standarde ISO 14000 SI OHSAS 18001
MANAGEMENT INTEGRAT
Sistem voluntar de management MEDIU SIGURANTA OMULUI Prevenire si imbunatatire
Comanda si control Respectarea legislatiei
1. DOMENIUL DE APLICARE
SR EN ISO14001: 2005
Aspecte de mediu pe care organizatia le poate controla Organizatii care doresc:

Sa implementeze, sa mentina si sa imbunatateasca un SMM Sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarata Sa demonstreze aceasta conformitate altora Certificarea SMM de catre un organism extern Sa realizeze o autoevaluare a conformitatii cu ISO 14001
OHSAS 18001: 2004
Este un standard cu aplicare voluntara, care a fost dezvoltat pentru a permite unei organizatii sa isi controleze riscurile in domeniul sanatatii si securitatii muncii. Aplicarea acestuia duce la eliminarea sau minimizarea riscurilor pentru toate partile interesate care pot fi expuse la riscuri profesionale sau asociate cu activitatile organizatiei.
Sistemul de management al securitii i sntii n munc este parte component a sistemului general de management. Implementarea sistemului de management de SSM trebuie finalizat n termen de 10 ani de la emiterea NGPM (2002).
3. DEFINITII
MEDIU = Mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include aerul, apa, pamantul, resursele naturale, flora, fauna, fiintele umane si relatiile intre acestea ASPECT DE MEDIU = Element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul
IMPACT ASUPRA MEDIULUI = orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, care rezultat total sau partial din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii PERFORMANTA DE MEDIU = Rezultate masurabile ale SMM, legate de controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele generale si obiectivele specifice de mediu ale acesteia.
3. DEFINITII
Accident de munc - eveniment nedorit care poate duce la deces, mbolnviri profesionale, stricciuni, pagube sau alte pierderi. Incident eveniment care a cauzat un accident sau are potenialul de a cauza un accident Pericol - surs sau situaie cu potenial de a produce mbolnviri profesionale, sau alte afeciuni ale sntii, pagube materiale, afectarea mediului de munc sau o combinaie a acestora.
3. DEFINITII
Risc - combinaia dintre probabilitatea de apariie a unui eveniment periculos aprut i consecina / consecinele acestuia. Risc tolerabil - riscul redus la un nivel ce poate fi suportat de organizaie, avnd n vedere obligaiile sale legale i politica sa de SSM.
3. DEFINITII
Evaluarea riscului - procesul global de estimare a mrimii riscului i de ncadrare a acestuia n risc tolerabil sau netolerabil. Securitate - absena inacceptabil.
unui
risc
4. PRINCIPIILE SI ELEMENTELE SMI
Principiul 1 Angajament si politca Definirea de catre organizatie a politicii de mediu, sanatatii si securitatii in munca si asigurarea angajamentului fata de propriul SMI Principiul 2 Planificare Stabilirea de catre organizatie a unui plan pentru indeplinirea politicii sale de mediu , sanatatii si securitatii in munca Principiul 3 Implementare Dezvoltarea capacitatilor de actiune si mecanismele de sustinere necesare pentru realizarea politicii de mediu, sanatatii si securitatii in munca, a obiectivelor si tintelor sale. Principiul 4 Masurare si evaluare Masurarea, monitorizarea si evaluarea performantei SMI Principiul 5 Analiza si imbunatatire Analizarea si imbunatatirea continua a propriului SMI avand ca obiectiv imbunatatirea performantei sale globale de mediu, precum si reducerea riscului de accidentare si imbolnavire profesionala
4. CERINTE ALE SMI

Analiza efectuata de management
START
Politica
Verificarea/Actiuni corective
monitorizare si masurare neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva inregistrari auditul SMI Auditul de conformitate cu legislatia
Planificarea
aspecte de mediu Evaluare risc Cerinte legale obiective generale si specifice Programul de management de mediu Programul de management SSM
Implementare
structura si responsabilitate Instruire, constientizare, competenta comunicare documentatia SMI controlul documentelor Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
4.2. POLITICA DE MEDIU, SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA

Organizatia trebuie sa se asigure ca politica de mediu, sanatae si securitate in munca:
Politica
Corespunde naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al activitatilor, produselor sau serviciilor; Include un angajament de imbunatatire continua, de prevenire a poluarii, de evaluare si control al riscului asupra persoanei Include un angajament de conformare cu legislatia si reglementarile aplicabile; Ofera cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si obiectivelor specifice; Este documentata, implementata, mentinuta si comunicata intregului personal; Este disponibila pentru public.
4.2. POLITICA DE MEDIU, SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA

Politica are doua functii importante, care nu trebuie pierdute din vedere:
Interne sa determine directia de dezvoltare in domeniul protectiei mediului, sanatatii si securitatii in munca Externe sa arate clar partilor interesate atentia acordata de organizatie aspectelor legate de protectia mediului si siguranta persoanei
POLITICI SECTORIALE/DEPARTAMENTALE
Trebuie sa asigure protectia informatiilor confidentiale si a drepturilor de proprietate ale clientilor sai Asigura evitarea implicarii in orice activitati care ar putea diminua increderea in competenta, impartialitatea, decizia sau integralitatea functionala a organizatiei Exprima directia de dezvoltare a unui departament, corelata cu liniile directoare ale politicii generale a managementului de varf
OBIECTIVE
La stabilirea obiectivelor se iau in considerare: Situatia existenta Conditiile de realizare a obiectivelor (resurse disponibile si/sau modalitati de procurarea a acestora) Prevederile legale Aspecte de mediu semnificative Riscurile si pericolele legate de sanatatea si securitatea muncii Optiunile tehnologice Cerintele financiare, operationale, comerciale Punctele de vedere ale partilor interesate (opinia publica, clienti, inspectii autorizate etc.)
OBIECTIVE
Obiectivele trebuie sa fie SMART
Semnificative Masurabile Abordabile (care pot fi realizate) Relevante/Responsabile (stabilirea responsabilitatilor) Timp (incadrarea intr-un calendar de realizare)
PROGRAM DE MANAGEMENT
Programul de management include: Desemnarea responsabilitatilor pentru fiecare functie si nivel relevante ale organizatiei in vederea atingerii obiectivelor de mediu, sanatate si securitate in munca Mijloacele si termenele privind realizarea acestora
4.4 IMPLEMENTARE I OPERARE

Verificare
Audit
Implementare i operare
Feedback-ul msurrii performanei
Verificare i aciuni corective
4.3. PLANIFICARE
4.3.1. Aspecte de mediu Organizatia trebuie sa: Stabileasca si sa mentina proceduri de identificare a aspectelor de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale pe care le poate controla si asupra carora se presupune ca are o influenta Determine aspectele de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului Sa asigure ca aspectele cu un impact semnificativ sunt luate in considerare la stabilirea obiectivelor de mediu
4.3. PLANIFICARE
4.3.1. Aspecte de mediu
Aspect de mediu element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul
Pentru a identifica aspectele de mediu trebuie vazut cum interactioneaza activitatile organizatiei cu mediul. Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei?

Impact asupra mediului orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, care rezulta total sau partial din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii
Activitatile, serviciile si produsele organizatiei provoaca impacturi negative importante? Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor asupra mediului? Amplasarea org. este in apropierea zonelor de mediu sensibile? Cum influenteaza cresterile in activitati, aspectele de mediu si impacturile asociate? Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra mediului datorate unei disfunctii a procesului? De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un impact asupra mediului? Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi, probabilitate, gravitate si frecventa? Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau globale?
4.3. PLANIFICARE
Relatia dintre aspectul de mediu si impact este o relatie de tip CAUZA - EFECT Un aspect de mediu (cauza = intrare) se refera la un element al activitatii, produsului sau serviciului unei organizatii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului (Ex.: o deversare, o emisie, un consum sau o reutilizare a unui material) Un impact (efect = iesire) se refera la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezutat al unui anumit aspect (Ex.: poluarea sau contaminarea apei, epuizarea unei resurse naturale)
Realizare produs
intrari
Consum: Energie Resurse
iesiri
Produs finit Epuizare resurse Deseuri Emisii in atmosfera
Mediu
Materii prime
4.3. PLANIFICARE
Surse de informatii
Diagrame flux ale proceselor Bilant intrari/iesiri Rapoarte periodice Facturi pentru utilitati (apa, energie, etc) Informatii de la CTC (defecte, schimbari de produs) Inregistrari privind transportul deseurilor Facturi de la aprovizionare Inregistari privind comunicarea externa
4.3. PLANIFICARE
Activitate, produs, serviciu Functionare centrala termica
Exemple
Aspect de mediu Emisii
Impact asupra mediului Poluare aer
Consum combustibil Consum de apa
Reducerea resurselor naturale Reducerea resurselor naturale
4.3. PLANIFICARE
4.3.1 Aspecte de mediu
Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, este un proces ce presupune parcurgerea a patru etape:
Etapa 1: Alegerea unei activitati, produs sau serviciu sa fie suficient de cuprinzatoare pentru o examinare semnificativa si suficient de restransa pentru a fi bine inteleasa ex. diagrame flux, cu identificarea intrarilor si iesirilor
Etapa 2: Identificarea aspectelor de mediu asociate activitatilor, produsului sau serviciului

Etapa 3: Identificarea impacturilor asupra mediului reale si potentiale, benefice si nocive asociate fiecarui aspect identificat
4.3. PLANIFICARE
4.3.1 Aspecte de mediu
Factori ce trebuie luati in considerare
Referitori la mediu: Gravitatea impactului Intensitatea impactului Frecventa impactului (probabilitatea de aparitie) Durata impactului (persistenta) Referitori la afacere: Conformarea cu cerintele legale si de reglementare Dificultati si costuri rezultate din schimbarea impactului Efectul schimbarii unei activitati sau proces Parerea partilor interesate Efectul asupra imaginii publice a organizatiei
ASPECTE DE MEDIU
Analiza preliminara de mediu
Identificarea activitatilor, Produselor, serviciilor
Identificarea aspectelor de mediu asociate
Evaluarea impactului asupra mediului
Monitorizarea aspectelor de Mediu conform procedura
Analiza datelor Inregistrari
4.3. PLANIFICARE
4.3.2 Prevederi legale si alte cerinte
Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina o procedura care sa identifice si sa permita accesul la prevederile legale si la alte cerinte pe care organizatia le-a adoptat si care sunt aplicabile aspectelor de mediu ale activitatilor, proceselor si serviciilor sale.
Sunt luate in considerare urmatoarele aspecte:

Aspecte cheie: identificarea cerintelor legale analiza impacturilor comunicare implementare
Cum identifica organizatia si cum poate avea acces la prevederile legale si alte cerinte? Cum urmareste organizatia prevederile legale si alte cerinte? Cum urmareste organizatia modificarile prevederilor legale si a altor cerinte? Cum comunica organizatia personalului informatiile relevante asupra prevederilor legale si altor cerinte?
4.3. PLANIFICARE
4.3.2. Prevederi legale si alte cerinte
Identificarea si analiza prevederilor legale nregistrarea Multiplicarea Instruire si comunicare Difuzare
Politica de mediu, sanatate si securitate in muncae 4.2 Obiective generale si specifice 4.3.3 Instruire si constientizare 4.4.2 Control operational 4.4.6
Retragere Arhivare
4.3. PLANIFICARE
4.3.3. Obiective generale si obiective specifice
Politica
OBIECTIV DE MEDIU Tel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.
Aspecte de mediu
Cerinte legale
Opinia partilor interesate
Nivel de risc pe loc de munca si pe intreprindere

OBIECTIV SPECIFIC DE MEDIU Cerinta detaliata de performanta, cuantificata daca este posibil, aplicabila ansamblului sau unei parti a organizatiei, ce rezulta din obiectivele generale de mediu si care trebuie stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor obiective
Obiective generale si specifice
Programe de management SMM, SSM
Ethnologic
Financiare
Operationale
Alte afaceri
Nu exista obiective standard, general valabile pentru orice tip de organizatie. Obiectivele generale si specifice ale unei organizatii trebuie sa reflecte ce face, care sunt performantele la care tinteste si ce doreste sa realizeze.
4.3. PLANIFICARE
4.3.3. Obiective generale si obiective specifice
La stabilirea obiectivelor generale si specifice organizatia are in vedere:
Cum reflecta obiectivele generale si specifice atat politica? Cum participa personalul responsabil de realizarea obiectivelor generale si specifice la dezvoltarea lor? Ce indicatori masurabili specifici au fost stabiliti pentru obiectivele generale si specifice? Obiectivele generale si specifice au fost analizate si revizuite cu regularitate pentru a reflecta imbunatatirile dorite in domeniul performantei de mediu si SSM?
Politica de mediu, sanatate si securitate in munca 4.2 Aspecte de mediu, identificarea pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor 4.3.1 Prevederi legale 4.3.2 Structura si responsabilitate 4.4.1 Control operational 4.4.6 Monitorizare si masurare 4.5.1 Analiza managementului 4.6
4.3. PLANIFICARE
4.3.4. Program de management de mediu si SSM
Stabilire obiective generale si specifice
Definire Program de management de mediu si SSM
Pentru atingerea obiectivelor generale si a obiectivelor specifice formulate organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe programe care sa includa:
Masurare si monitorizare
Desemnarea responsabilitatilor la fiecare functie si nivel relevante ale organizatiei pentru atingerea obictivelor;
Mijloacele si termenele privind realizarea acestora
Obiective generale si specifice 4.3.3 structura si responsabilitate 4.4.1 comunicare 4.4.3 control operational 4.4.6 monitorizare si masurare 4.5.1
4.3. PLANIFICARE
4.3.4. Program de management de mediu si SSM
Intrebari care trebuie luate in considerare la evaluarea unui program de management:

Care este procesul prin care organizatia realizeaza programele de management de mediu si SSM? Procesul de planificare a managementului de mediu si SSM implica toate partile responsabile? Exista un procedeu pentru analizarea periodica a programului? Cum trateaza acest program problemele de resurse, responsabilitati, indeplinirea la timp si prioritati? Cum raspund programele de management la politica si la activitatile de planificare generala? Sunt monitorizate si revizuite programele de management de mediu si SSM? Sunt definiti indicatori de performanta pentru fiecare obiectiv formulat?
STRUCTUR I RESPONSABILITI
MANAGEMENTUL DE VRF
- RSPUNDE PENTRU SECURITATEA I SNTATEA N MUNC SI RESPECTAREA CERINTELOR DE MEDIU; - ASIGUR RESURSE UMANE, FINANCIARE I TEHNOLOGICE; - NUMETE REPREZENTANII.
REPREZENTANII MANAGEMENTULUI DE VRF

- ASIGUR IMPLEMENTAREA I MENINEREA CERINELOR SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT; - RAPORTEAZ MANAGEMENTULUI DE VRF
NIVEL OPERATOR
- IMPLEMENTEAZ I MENINE CERINELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT.
4.4. IMPLEMENTARE SI FUNCTIONARE

4.4.1. Structura si responsabilitate
Este necesar:
Sa fie definite, documentate si comunicate atributiile, responsabilitatile si autoritatile privind functionarea SMI; Sa se asigure resursele necesare pentru implementarea si controlul SMI, care include:

Resurse umane si calificari specializate; Resurse tehnologice si financiare.
Sa se numeasca un reprezentant care, in afara altor responsabilitati, sa aiba definite atributiile, responsabilitatile si autoritatea pentru:

A se asigura ca cerintele referitoare la SMI sunt stabilite, implementate si mentinute; A raporta conducerii la cel mai inalt nivel, performantele SMI, pentru analiza si ca baza pentru imbunatatirea acestui sistem.
Obiective generale si specifice 4.3.3 Instruire si constientizare 4.4.2 comunicare 4.4.3 analiza managementului 4.6

4.4.1. Structura si responsabilitate
Aspecte ce se recomanda a fi luate in considerare la analiza atributiilor si responsabilitatilor:
Care sunt atributiile si raspunderile personalului care conduce, realizeaza si verifica activitatile ce afecteaza mediul sau siguranta persoanei? Sunt acestea definite si documentate (ex. Fise post)? Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului, sanatatii si securitatii in munca si performanta individuala? Este aceasta analizata periodic?
Cum sunt dovedite competentele organizatiei in domeniul mediului, sanatatii si securitatii
in munca:

Dispune de instruire, resurse si personal suficient pentru implementare? Initiaza actiuni pentru asigurarea conformitatii cu politica? Anticipeaza, identifica si inregistreaza toate problemele de mediu, accidentare si imbolnavire profesionala?

4.4.2. Instruire, constientizare si competenta
Intrebari care trebuie luate in considerare privind cunostintele, competenta si instruirea:

Cum identifica organizatia necesitatile de instruire privind mediul, sanatatea si securitatea in munca? Cum se analizeaza necesitatile de instruire pentru functii specifice? Este necesara dezvoltarea, analizata si modificata instruirea dupa cum este necesar? Cum se documenteaza si se urmareste instruirea? Este definita o procedura documentata privind instruirea, constientizarea si competenta?

4.4.2. Instruire, constientizare si competenta
Orice organizatie trebuie sa poata furniza informatii legate de modul in care este constientizat personalul de la toate nivelurile privind:
Importanta conformitatii cu politica, cu procedurile si cerintele SMI; Impacturile semnificative asupra mediului, reale sau posibile, ale activitatilor lor si de efectele benefice aduse mediului prin imbunatatirea performantei lor individuale, precum si riscurile individuale de accidentare si imbolnavire profesionala conform specificului locului de munca; Atributiile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica, cu procedurile si cerintele SMI, inclusiv cu cerintele referitoare la pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns Consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile operationale specificate.
Aspecte de mediu, identificarea pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor 4.3.1 Cerinte legale 4.3.2 structura si responsabilitate 4.4.1 comunicare 4.4.3 Control operational 4.4.6 Inregistrari 4.5.3
INSTRUIRE, CONSTIENTIZARE SI COMPETENTA

Identificarea necesitiilor de instruire Planificarea instruirii Aprobare Efectuarea instruirii
Evaluarea instruirii
Evaluarea procesului de instruire

4.4.3. Comunicarea
Organizatia auditata trebuie sa demonstreze ca are:
Stabilite si mentinute proceduri referitoare la aspectele de mediu, riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si la SMI pentru:
Comunicarea
interna intre diferitele niveluri si functii ale organizatiei; Primirea, documentarea si transmiterea raspunsurilor corespunzatoare la solicitarile pertinente ale partilor interesate din exterior;
In vedere procesul de comunicare externa privind aspectele semnificative de mediu, nivelul de risc pe intreprindere si sa pastreze deciziile sale.

4.4.3. Comunicarea
Posibilitati de comunicare a informatiilor de mediu, accidentare si imbolnavire profesionala: In exterior printr-un raport anual, prezentari reglementate, publicatii ale asociatiilor din industrie, mass-media, publicitate; Organizarea de seminarii, publicarea numerelor de telefon unde pot fi adresate reclamatiile si problemele; In interior, prin buletine informationale, publicatii interne, reuniuni, mesaje transmise prin retele interne de calculator, aviziere, consilii tehnice.
Politica 4.2 Aspecte de mediu, identificarea pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor 4.3.1 Cerinte legale 4.3.2 Obiective generale si specifice 4.3.3 Structura si responsabilitate 4.4.1 Masurare si monitorizare 4.5.1 Inregistrari 4.5.3 Analiza managementului 4.6
COMUNICARE
Comunicare interna Comunicare extern
Primire cerere pri interesate
Documentare
Raspuns
Feedback pri interesate

4.4.4. Documentatia SMI
Ce trebuie sa demonstreze organizatia auditata:
Cum se identifica, se documenteaza, se comunica si se revizuiesc procedurile SMI? Are organizatia stabilite si documentate procedurile cerute de standard?
Cum se integreaza documentatia SMI in documentatia existenta?

Cum au acces angajatii la documentatia SMI necesara desfasurarii activitatilor profesionale?
Politica de mediu, sanatate si securitate in munca 4.2 programe de management de mediu 4.3.4 program de management SSM 4.3.4 controlul documentelor 4.4.5 control operational 4.4.6 Cerinte legale 4.3.2 Identificarea si controlul riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala 4.3.1

4.4.4. Documentatia SMI
NIVELUL 1 politica
NIVELUL 2 definirea proceselor / organizarea (cine, ce face si cand), descrierea obiectivelor, structura organizatiei, responsabilitati NIVELUL 3 descrierea proceselor, proceduri, mod de lucru (cum se executa o activitate)
NIVELUL 4 inregistrari
MANUAL INTEGRAT
Document de sinteza care descrie SMI si constituie referinta in implementarea si mentinerea SMI Manualul contine: Domeniul de aplicare al SMI, inclusiv detalii si justificari ale excluderilor, prezentarea proceselor externalizate Prezentarea organizatiei Procedurile documentate stabilite pentru SMI sau o referire la acestea O descriere a interactiunii dintre procesele SMI
MANUAL INTEGRAT - ANEXE
Organigrama Lista proprietarilor de procese Harta de procese Lista documentelor SMI (centralizeaza documentatia SMI) Programul de management al mediului Programul de management privind sanatatea si securitatea in munca
PROCEDURI DOCUMENTATE
-
Proceduri cerute de standarde, ce se refera la activitatile de baza, de mentinere a SMI.
Structura unei proceduri: Scopul si domeniul de aplicare al procedurii Ce trebuie facut si de catre cine Cand, unde, cum trebuie procedat Cel fel de materiale, echipamente, documente trebuie utilizate Cum este tinuta activitatea sub control
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Titlul procedurii Controlul documentelor Controlul inregistrarilor Audit intern Accidente, incidente, neconformitate si produs neconform Actiune corectiva Actiune preventiva Aspecte de mediu Masurare si monitorizare Standard 14001; 18001 14001; 18001 14001; 18001 14001; 18001 14001; 18001 14001; 18001 14001 14001; 18001
Nr. Crt. 9. 10. 11. 12. 13. 14 Titlul procedurii Pregatirea si reactia in situatii de urgenta Cerinte legale Comunicare Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor Controlul operational Standard 14001; 18001 14001; 18001 14001; 18001; 8000 18001 14001; 18001
Instruire, constientizare si competenta 14001; 18001
PROCEDURI OPERATIONALE
-
Se refera la procesele relevante desfasurate in cadrul organizatiei
Tipuri de proceduri operationale: Proceduri de organizare - reglementeaza cadrul de desfasurare a unei activitati Proceduri de lucru - reglementeaza modul de realizare a unor operatii specifice Proceduri de control - reglementeaza modul de masurare si monitorizare a proceselor si produsului

4.4.5. Controlul documentelor
Cerinte:
Documente datate, usor de identificat, organizate si pastrate pe o perioada de timp specificata;
Documentele sa poata fi identificate dupa numele organizatiei, departament, activitate; Documentele sunt analizate periodic, revizuite daca este necesar si aprobate inainte de difuzare; Versiunile curente ale documentelor sa fie disponibile; Documentele necorespunzatoare sa fie retrase prompt din toate punctele de utilizare;
Ce documente evaluam? politica de mediu, sanatate si securitate in munca obiectivele generale si specifice documente referitoare la responsabilitate si autoritate documente ce descriu SMI (ex. Manual, proceduri) instructiuni de lucru evaluari de risc Audituri d econformitate cu legislatia planuri sau programe (ex. Planuri pentru situatii de urgenta)
Documentatia SMI 4.4.4 control operational 4.4.6 Inregistrari 4.5.3
CONTROLUL DOCUMENTELOR
Document: informatie impreuna cu mediul sau suport. Mediu: hartie, magnetic, electronic, fotografic sau suport al unui esantion sau combinatii ale acestora
ELABORARE ANALIZA APROBARE DIFUZARE ARHIVARE
MODIFICARI

4.4.6. Control operational
Organizatia trebuie :
Politica

Aspecte de mediu
Sa identifice activitatile asociate aspectelor de mediu semnificative; Sa identifice activitatile asociate nivelurilor de risc peste 3,5; Sa planifice aceste activitati, inclusiv activitatea de intretinere, pentru a se asigura ca aceasta se realizeaza in conditii specificate, prin: Stabilirea si mentinerea procedurilor documentate; Stipularea in proceduri a criteriilor de operare, pentru a putea limita si controla impactul activitatii respective; Procedurile relevante ale SMI, care se refera la aspectele de mediu semnificative asociate produselor/serviciilor utilizate de organizatie, precum si locurile de munca care au asociat un risc major de accidentare si/sau de imbolnavire profesionalasa fie comunicate furnizorilor, clientilor, vizitatorilor si personalului extern.
Control Operationa l
Nivelul de risc
Obiective
Cerinte legale

4.4.6. Control operational
La elaborarea procedurilor de control operational organizatia trebuie sa ia in considerare diferitele operatii si activitati care contribuie la producerea unui impact de mediu semnificativ sau unui accident de munca/imbonavire profesionala: Cercetare, dezvoltare si proiectare; Aprovizionare; Contractare; Politica de mediu 4.2 Aspecte de mediu ; identificare pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor 4.3.1 Manipularea si depozitarea materiilor prime; Cerinte legale 4.3.2 Obiective generale si specifice 4.3.3 Procese de productie si de mentenanta; Instruire 4.4.2 Masurare si monitorizare 4.5.1 Laboratoare; Inregistrari 4.5.3 Analiza managementului 4.6 Depozitarea produselor; Transport; Marketing, publicitate; Service pentru clienti; Achizitia, construirea sau modificarea patrimoniului, utilitatilor si dotarilor

4.4.7. Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
Organizatia trebuie sa:
Stabileasca si sa mentina proceduri pentru a identifica posibilele accidente si situaii de urgenta si a raspunde unor astfel de situatii, pentru a preveni i a reduce impactul asupra mediului si riscurile de accidente sau imbolnaviri profesionale care poate fi asociat acestora. Analizeze si sa revizuiasca, acolo unde este necesar, procedurile de pregatire pentru situatii de urgenta i capacitate de raspuns, n special dupa producerea accidentelor sau aparitia unor situatii de urgenta. Testeze periodic astfel de proceduri, atunci cnd aceast lucru este posibil.

Planurile de urgenta pot include:
Organizarea in caz de urgenta O lista a personalului cheie si responsabilitatile Detalii privind serviciile de urgenta Planuri de comunicare interna si externa; Actiuni intreprinse in diferite situatii de urgenta; Informatii privind materialele periculoase, incluzand impactul potential al fiecarui material asupra mediului si masurile care se iau in cazul emisiei accidentale; Informatii privind planurile de evacuare in caz de incendiu, incluzand si masurile care se iau in cazul accidentelor de munca; Planuri de instruire si exercitii de verificare a eficientei masurilor;

Organizatia auditata trebuie sa demonstreze ca a realizat:

Identificarea accidentelor potentiale si a situatiilor de urgenta Reducerea impacturilor de mediu care pot fi asociate in aceste cazuri Reducerea riscului de accidentare/deces Testarea periodica a acestor proceduri / planuri de urgenta
Aspecte de mediu; identidicarea pericolelor, evaluare si controlul riscurilor 4.3.1 Cerinte legale 4.3.2 Instruire si constientizare 4.4.2 Comunicare 4.4.3 Documentatia SMM 4.4.4 Inregistrari 4.5.3
PREGATIREA SI REACTIA IN SITUATII DE URGENTA

Identificarea situatiilor de urgenta Instruirea personalului si organizarea in situatii de urgenta Constatarea situatiilor de urgenta Masuri de control al situatiilor de urgenta - Plan de actiuni pentru situatii de urgenta Masuri de prevenire a situatiilor de urgenta (instruire periodica) Verificarea eficientei planurilor de urgenta (prin simulari)
4.5. VERIFICARE SI ACTIUNE CORECTIVA
4.5.1 MONITORIZARE SI MASURARE 4.5.2 NECONFORMITATE, ACTIUNE CORECTIVA SI ACTIUNE PREVENTIVA 4.5.3 INREGISTRARI 4.5.4 AUDITUL SMI
Politica de mediu
Analiza managementului
Planificare
Verificare si actiune corectiva
Implementare
MASURARE SI MONITORIZARE
Perfoman = rezultate msurabile ale sistemului de management integrat, referitoare la controlul organizaiei asupra aspectelor sale de mediu si asupra riscurilor legate de sanatate si securitate, bazate pe politica, obiectivele generale i obiectivele specifice de mediu si in domeniul sanatatii si securitatii muncii . Control operational = controlul tuturor activitatilor care pot avea impact semnificativ asupra mediului, sanatatii si securitaii muncii (manipulare si depozitare materii prime si produse, procese de executie si intretinere, transport etc.)
4.5 VERIFICARE SI ACTIUNE CORECTIVA

4.5.1 Monitorizare si masurare
SE CERE
Atribute ale unui Program de monitorizare si masurare
simplu flexibil consistent la zi produca date reale comunice rezultatele
Aspecte de mediu; identidicarea pericolelor, evaluare si controlul riscurilor 4.3.1 Cerinte legale 4.3.2 obiective generale si specifice 4.3.3 control operational 4.4.6 Comunicare 4.4.3 Actiune corectiva 4.5.2 Analiza managementului 4.6
Sa se stabileasca si sa se mentina proceduri documentate Monitorizarea si masurarea in mod regulat a caracteristicilor principale ale operatiilor si activitatilor care pot avea un impact semnificativ asupra mediului sau prezinta risc de accidentare sau imbolnavire profesionala Pastrarea informatiilor care permit urmarirea performantei (performanta operationala, stadiul atingerii obiectivelor, selectarea indicatorilor de performanta) Etalonarea si intretinerea echipamentelor de masura Evaluarea periodica a conformitatii cu reglementarile in vigoare
MASURARE SI MONITORIZARE
Identificarea proceselor, activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului si a riscurilor pentru sanatatea si securitatea muncii Conformitate cu obiectivele generale si specifice de mediu si in domeniul sanatatii si securitatii muncii Inregistrari Analiza datelor
Control operational
Performanta de mediu Performanta privind sanatatea si securitatea muncii
Legatura dintre procesul de monitorizare si controlul operational
Operatii cu Aspecte de mediu semnificative

Acoperire de suprafata prin vopsire (aspect de mediu semnificativ este emisia de COV)
Control Operational
Aprobarea listei de de materii prime (vopsea) Instructiuni de lucru
Caracteristici ale Operatiilor

Tip de vopsea grosimea stratului frecventa de aplicare emisii de COV
Metode de masurare si monitorizare

Comparatie cu lista aprobata masurarea cantitatii aplicate Analiza inregistrarilor masuratori directe
DMM calibrare
Nu subler subler nu
Example de indicatori de performanta pentru SMI
Tone de COV emise per unitate de productie Tone de deseuri periculoase produse pe an Procent de angajati instruiti referitor la SMI nr. De accidente de munca/cazuri de imbolnavire profesionala/an Timpul de rezolvare al neconformitatilor Energia utilizata pe unitatea de productie Procent de deseuri solide reciclate / reutilizate
ACCIDENTE, INCIDENTE, NECONFORMITATE SI PRODUS NECONFORM

Accident = eveniment nedorit cauzator de moarte, imbolnavire, ranire, distrugere sau alta pierdere. Incident = eveniment care cauzeaza un accident sau care poate duce la un accident. Produs neconform = produs care nu e conform cu cerintele
Neconformitate = nesatisfacerea unei conditii specificate (standarde de lucru, practici, proceduri, regulamente etc.)

4.5.2 Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva
SE CERE Sa se stabileasca si sa se mentina proceduri pentru definirea responsabilitatilor si autoritatii, analizarea si tratarea neconformitatilor, adoptarea unor masuri in vederea reducerii oricarui impact produs Orice actiune corectiva sau preventiva intreprinsa trebuie sa fie adaptata importantei problemei, si sa fie proportionala cu impactul produs Sa se pastreze orice modificari ale procedurilor rezultate din actiunile corective / preventive
ETAPE "Neconformitatea" inseamna ca Sistemul indeplineste cerintele ISO 14001si/sau OHSAS 18001 -- sau - implementarea nu corespunde cu cele descrise in documentatia SMI
Identificarea neconformitatii investigarea si identificarea

cauzei Propunerea de solutii Implementarea solutiei Documentarea solutiei comunicarea solutiei evaluarea eficacitatii solutiei
ACTIUNI CORECTIVE SI PREVENTIVE

Actiuni corective = activitate intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unor neconformitati, defecte sau altor situatii nedorite, existente, in scopul eliminarii cauzelor si prevenirii repetarii acestora
Actiuni preventive = actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unor neconformitati, defecte sau altor situatii nedorite, potentiale, in scopul prevenirii aparitiei acestora
ACCIDENTE, INCIDENTE, NECONFORMITATE SI PRODUS NECONFORM
IDENTIFICARE
SEMNALARE
INREGISTRARE
ANALIZA
TRATARE
PROCES
INCHIDERE PRODUS INREGISTRARI
SISTEM

4.5.3 Inregistrari
Ce sunt inregistrarile?
Inregistrarile evidentiaza ca procesele ce alcatuiesc SMI auditat sunt implementate asa cum este descris in documente.
SE CERE Sa se stabileasca si sa se mentina proceduri pentru identificarea, pastrarea si eliminarea inregistrarilor referitoare la mediu, sanatatea si securitatea in munca Inregistrarile sa fie lizibile, identificabile, sa permita regasirea informatiilor privind activitatea, produsul sau serviciul implicat Inregistrarile sa fie pastrate si mentinute astfel incat sa poata fi regasite cu usurinta, protejate impotriva oricarui risc de deteriorare sau pierdere, pentru a demonstra conformitatea Durata de pastrare trebuie stabilita si inregistrata
TOATE CERINTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE INTEGRAT SUNT GENERATOARE DE INREGISTRARI

4.5.3 Inregistrari
Tipuri de inregistrari ce ar trebui gasite intr-o organizatie:
cerinte legale, de reglementare si alte coduri de cerinte rezultatele identificarii aspectelor de mediu rezultatele evaluarii riscului de accidentare si de imbolnavire profesionala raportarea stadiului in care se afla obiectivele generale si specifice permise, autorizatii, licente si alte aprobari fise post si evaluari de performanta ale angajatilor inregistrari privind instruirile efectuate inregistrari privind efectuarea auditului SMI ai rapoartea rezultatelor rapoarte privind identificarea neconformitatilor, planuri de actiuni corective si preventive rapoarte privind incidente asupra mediului comunicarea cu clientii, furnizorii, si alte parti externe interesate rezultate ale analizei efectuate de management colectarea datelor si monitorizarea mentinerea inregistrarilor inregistrari privind calibrarea echipamentelor inregistrari privind accidentele si cazurile de imbolnavire profesionala
CONTROLUL INREGISTRARILOR
Inregistrare = tip special de documentatie care furnizeaza dovezi ale conformitatii cu cerintele si ale functionarii eficace a SMI Documentatie = set de documente (ex. Specificatii si/ sau inregistrari Conformitate = indeplinirea unei cerinte
Doc. externa
INREGISTRARI ARHIVARE
Doc. interna
REGASIRE ELIMINARE
AUDITURI INTERNE
Auditul = examinare sistematica si independenta in scopul de a determina daca activitatea referitoare la mediu, sanatate si securitate in munca si rezultatele aferente satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt corespunzatoare realizarii obiectivelor. Audit intern = se realizeaza in cadrul organizatiei de catre auditori proprii, in numele conducerii organizatiei pentru a evalua eficienta si eficacitatea masurilor de management aplicate unui anumit produs, proces sau SMI.

4.5.4 Auditul SMI
SE CERE Sa se stabileasca si sa se mentina programe si proceduri pentru realizarea periodica a auditurilor SMI, pentru a determina daca:

Este conform dispozitiilor convenite pentru managementul integrat Este implementat corespunzator si mentinut
Procedurile de audit trebuie sa abordeze

Domeniul de aplicare Frecventa Tehnicile de audit Responsabilitatile Cerintele pentru conducerea auditului Cerintele pentru raportarea rezultatelor
Structura si responsabilitate 4.4.1 Instruire si constientizare 4.4.2 Actiune corectiva 4.5.2 Analiza managementului 4.6
AUDITURI INTERNE
Auditor = persoana calificata si competenta pentru a conduce un audit. (Obs. auditorii nu-si pot audita propria activitate) Auditat = organizatia/compartimentul care este auditat.
PLANIFICARE
ORGANIZARE
AUDIT
IDENTIFICARE TRATARE INCHIDERE INREGSITRARI
4.6 ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT

SE CERE Conducerea de la cel mai inalt nivel trebuie sa analizeze SMI la intervale prestabilite pentru a se asigura ca acesta este in permanenta corespunzator, adecvat si eficient Analiza trebuie sa fie documentata Sa abordeze eventualele necesitati de schimbare a politicii de mediu, sanatatii si securitatii in muca, a obiectivelor si a altor cerinte SMI, ca urmare a rezultatelor auditurilor SMI si de conformare cu legislatia aplicabila, modificarilor circumstantelor si in cadrul angajamentului de imbunatatire continua
Date de intrare:
Rezultatele auditurilor Rezultatele evaluarilor de risc Sugestii interne Comunicari externe Evolutia obiectivelor Alte masuri de evaluare a performantei SMI Rapoarte ale situatiilor de urgenta Cerinte noi sau modificate ale legislatiei Noi date stiintifice sau tehnice utilizate de organizatie
TOATE CERINTELE SMI TREBUIE CONSIDERATE CA FIIND PARTI COMPONENTE ALE ANALIZEI EFECTUATE DE MANAGEMENT
4.6 ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT
Surse pentru imbunatatire
AUDITURI
MONITORIZARE
SUGESTII ANGAJATI
ALTE SURSE
Analiza si recomandarea solutiilor
Actiuni corective
Institutionalizarea schimbarilor
Analiza managementului
STRUCTURA APM
1. 2. 3.
4. 5.
Scurta descriere a amplasamentului: istoric, localizare si destinatie Descrierea proceselor de executie Stadiul actual din punct de vedere al cerintelor de mediu - activitatea trecuta si prezenta - alte standarde aplicabile - respectarea standardelor aplicabile Situatia legislativa Operatii - infrastructura organizatiei - depozitare - manevrabilitatea in timpul procesului de executie - echipamente inchiriate
STRUCTURA APM
6.
Probleme aparente
-probleme generale: deversari, deseuri etc. - probleme specifice activitatii
7.
Consumul de materii prime si materiale:

- executie - birouri - transport
8.
Consumul de energie:
- electricitate - combustibil - altele
9. 10. 11. 12.
Analiza furnizorilor Politica de mediu Actiuni in caz de urgenta Planificarea actiunilor
IDENTIFICAREA PERICOLELOR SI EVALUAREA RISCURILOR

Risc = combinatie intre probabilitatea si consecintele unui eveniment periculos specific. Evaluarea riscurilor = identificarea tuturor factorilor de risc si cuantificarea dimensiunii lor pe baza a doi parametri: gravitatea si frecventa Pericol = sursa sau situatia potential vatamatoare din punct de vedere al ranirii sau imbolnavirii persoanei, provocarii de daune proprietatii, mediului de lucru sau o combinatie a acestora Identificarea pericolului = procesul de recunoastere a faptului ca pericolul exista si de definire a caracteristicilor acestuia
Noi activitati
Activitati de rutina si lipsite de rutina
Modificari ale activitatilor existente
Identificare si descriere riscuri
Evaluare riscuri
Planificare si controlul riscurilor
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNC
EXECUTANT
SARCINA DE MUNC
MIJLOACE DE PRODUCIE
MEDIUL DE MUNC

Sarcina de munc Totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de producie i n anumite condiii de mediu pentru realizarea scopului sistemului de munc.
Executant - Factor uman implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munc.

Mijloace de producie - Totalitatea mijloacelor de munc (cldiri, instalaii, maini, unelte, mijloace de transport etc) i a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc) utilizate n procesul de producie a bunurilor materiale.
Mediu de munc - Ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i psiho-sociale n care unul sau mai muli executani i realizeaz sarcina de munc.
FACTORI DE RISC
Factori de risc - nsuiri, stri, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor sistemului de munc ce pot provoca n anumite condiii accidente sau boli profesionale.
FACTORI DE RISC N MEDIUL DE MUNC

Chimici: substane i preparate chimice
Fizici: zgomot, vibraii, temperatur, umiditate, viteza curenilor de aer, radiaii (ionizante, neionizante), intensitate luminoas
Biologici: microorganisme n suspensie n aer (bacterii, virusuri, spirochete, ciuperci etc)
EVALUAREA RISCURILOR
Stabilirea echipei de evaluatori
Stabilirea metodei de evaluare
Stabilirea planului de evaluare

Evaluarea de risc ntocmirea raportului de evaluare ntocmirea planului de msuri de prevenire pe baza rezultatelor evalurii Aplicarea planului de msuri ntocmirea planului de msuri de prevenire pe baza rezultatelor evalurii

Etapele urmarite in analiza riscurilor: Definirea sistemului de analizat (loc de munca); Identificarea factorilor de risc din sistem; Identificarea cauzelor factorilor de risc prezenti in sistem; Evaluarea riscurilor de accidentare si imblonavire profesionala; Identificarea echipamentelor de protectie; Stabilirea masurilor de prevenire.

Instrumente de lucru: Lista de identificare a factorilor de risc; Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman; Normativul intern de acordare a echipamentului colectiv/individual de protectie si de lucru Fisa de expunere la riscuri profesionale Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor Grila de evaluare a riscurilor Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate Fisa locului de munca Fisa de masuri propuse Planul de actiune pentru situatii de urgenta
Elemente de baz ale evalurii Tipul i gravitatea consecinelor: cefalee; dermatoze; arsuri; reacii alergice;
intoxicaii/otrvire;
leziuni interne reversibile / ireversibile; Intensitatea expunerii:
n funcie de:
natura produsului; cantitatea utilizat;
interaciunea ntre produse.
Elemente de baz ale evalurii
Frecvena expunerii: permanent; ocazional / discontinu; rar. Msurri / analize: msurarea nivelului factorilor de risc i compararea cu valorile limit de expunere profesional corespunztoare; analize medicale i compararea rezultatelor cu valorile limit biologice corespunztoare.
analiza sistemului de munc identificarea pericolului analiza riscului: natura riscului; localizarea riscului; faze de lucru; numr de angajai expui; Gravitate: intoxicaii; Frecvena expunerii: permanent;
leziuni organice;
dermatoze, hipoacuzii etc.
ocazional/discontinu;
rar.
Intensitatea expunerii:
Necesitatea de msurare:
nivelul factorilor de risc;
natura produsului; analize medicale. cantitatea utilizat; interaciunea ntre produse.
interaciunea cu alte riscuri.
delimitarea riscului
evaluarea riscului
PREVENIREA EXPUNERII LA
FACTORI DE RISC
Eliminarea / reducerea riscurilor Evaluarea riscului
analiza sistemului Gravitate
de munc
identificarea pericolului analiza riscului delimitarea riscului
Intensitatea expunerii
Frecvena expunerii Necesitatea de msurare:
msuri tehnice i organizatorice control
nivelul factorilor de risc;

analize medicale. evaluarea riscului prevenirea expunerii
Gravitatea = consecintele suferite de personalul organizatiei ca urmare a expunerii la pericolul identificat. Frecventa = probabilitatea (sansa) de a aparea un pericol in cursul activitatilor de rutina si lipsite de rutina.
Frecventa x Gravitatea = Nivel de risc (partial/global)
Nr
r R
i 1 i
r
i 1
Scala de cotare a gravitii i probabilitii consecinelor aciunii factorilor de risc asupra organismului uman
Clase de gravitate
Consecine
1 2 3 4 5 NEGLIJABILE MICI MEDII MARI GRAVE
Gravitatea consecinelor Consecine minore reversibile cu incapacitate de munc previzibil pn la 3 zile calendaristice (vindecare fr tratament) Consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil de 3-45 zile care necesit tratament medical Consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil ntre 45-180 zile care necesit tratament medical i prin spitalizare Consecine ireversibile cu o diminuare a capacitii de munc de maxim 50% - invaliditate de gradul III Consecine ireversibile cu pierdere de 100% a capacitii de munc, dar cu posibilitatea de autoservire, de autoconducie sau de orientare spaial invaliditate de gradul II; uzura prematur a organismului cu reducerea duratei de via Consecine ireversibile cu pierderea total a capacitii de munc, a capacitii de autoservire, de autoconducie sau de orientare spaial invaliditate de gradul I Deces Probabilitatea consecinelor (frecvena) Probabilitate de producere a consecinelor extrem de mic P<10-1 evenimente/an (un accident la peste 10 ani) Probabilitate de producere a consecinelor foarte mic 10-1 < p<5-1 evenimente/an (un accident ntre 5-10 ani) 5-1 Probabilitate de producere a consecinelor mic < p<2-1 evenimente/an (un accident ntre 2-5 ani)
6 7
FOARTE GRAVE MAXIME
Clase de probabilitate
Evenimente 1 2 3 4 5 6 EXTREM RARE FOARTE RARE RARE PUIN FRECVENTE FRECVENTE FOARTE FRECVENTE DE
Probabilitate de producere a consecinelor medie 2-1 < p<1 eveniment/an (un accident ntre 2-1 ani) Probabilitate de producere a consecinelor mare 1 eveniment/an<p<1 eveniment/luna Probabilitate de producere a consecinelor foarte mare P>1 eveniment/lun
Grila de evaluare a riscurilor combinaie ntre gravitatea consecinelor i probabilitatea (frecvena) producerii lor
CLASE DE PROBABILITATE 1 Ex. rar 2 f. rar 3 rar 4 p. Frec. 5 Frec. 6 f. Frec.
CLASE DE GRAVITATE
CONSECINE
7 6
MAXIME FOARTE GRAVE GRAVE
DECES INVALIDITATE GRADUL I INVALIDITATE GRADUL II UZUR PREMATUR INVALIDITATE GRADUL III ITM 45-180 ZILE ITM 3-45 ZILE ITM < 3 ZILE
(7,1) (6,1) (5,1) (4,1) (3,1) (2,1) (1,1)
(7,2) (6,2) (5,2) (4,2) (3,2) (2,2) (1,2)
(7,3) (6,3) (5,3) (4,3) (3,3) (2,3) (1,3)
(7,4) (6,4) (5,4) (4,4) (3,4) (2,4) (1,4)
(7,5) (6,5) (5,5) (4,5) (3,5) (2,5) (1,5)
(7,6) (6,6) (5,6) (4,6) (3,6) (2,6) (1,6)
4 3 2 1
MARI MEDII MICI NEGLIJABILE
Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate
NIVEL DE RISC
CUPLUL GRAVITATE-PROBABILITATE (FRECVEN)
NIVEL DE SECURITATE
MINIM
(1,1) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1)
MAXIM
FOARTE MIC
(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)
FOARTE MARE
MIC
(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1)
MARE
(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2)

4 MEDIU 4 MEDIU
MARE
(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)
MIC
FOARTE MARE
(5,6) (6,4) (6,5) (7,4)
FOARTE MIC
MAXIM
(6,6) (7,5) (7,6)
MINIM
RELAIONAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI DE MUNC N PREVENIREA EXPUNERII LA FACTORI DE RISC

MANAGEMENT
Achiziie i gestionare Instruire
Elaborare i comunicare
PROIECTAREA I ORGANIZAREA SISTEMULUI DE MUNC
EXECUTANT
Control Reducerea numrului de mbolnviri i accidentri
SARCINI DE MUNC
MEDIU DE MUNC
Reducerea riscurilor de expunere
MIJLOACE DE PRODUCIE
- tehnologie; -materii prime; -utilaje.
PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE

Este obligatorie respectarea principiilor generale de prevenire a riscurilor datorate agenilor chimici (Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996, N.G.P.M.) Evitarea riscurilor Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate Combaterea riscurilor la surs

Adaptarea muncii la om, proiectarea adecvat a locurilor de munc, alegerea corespunztoare a echipamentului tehnic i a metodelor de munc Adaptarea la progresul tehnic nlocuirea pericolelor prin non - pericole sau pericole mai mici

Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s cuprind aspectele tehnologice, organizatorice i sociale Prioritatea msurilor de protecie colectiv fa de msurile de protecie individual
Prevederea de instruciuni corespunztoare pentru angajai
EVALUAREA I CONTROLUL RISCURILOR

Msurile de prevenire i protecie propuse n urma evalurii riscului i auditului de conformitate vor fi implementate conform urmtoarei ierarhii: msuri de eliminare a riscului (protecia intrinsec); msuri de combatere a riscurilor la surs (protecie colectiv); msuri organizatorice de capacitare a executantului i de organizare ergonomic a locului de munc i activitii; msuri de protecie individual.
ISO 19011 Linii directoare pentru auditul sistemelor de management al calitatii si/sau mediului
Termeni si definitii Principii ale auditului Managementul unui program de audit Activitatile auditului Competenta auditorilor SMM si SSM
Termeni si definitii

Criterii de audit = REFERINTE ansamblul politicilor, procedurilor sau cerintelor luate drept referential Dovezi de audit = NECONFORMITATI inregistrari sau alte informatii, care se raporteaza la criteriile de audit si se pot verifica Auditor = persoana care poseda competenta necesara pentru realizarea unui audit Auditat = organizatie, activitate sau persoana care este auditata Concluziile auditului = Raport de audit Rezultatul unui audit furnizat de o echipa de audit dupa ce au fost luate in considerare scopul si toate constatarile auditului.
Principiile auditului

Deontologie: baza profesionalismului: integritate, confidentialitate si discretie Prezentare impartiala: obligatia de a raporta de o maniera cinstita si precisa constatarile de audit Constiinta profesionala: atitudine prompta si avizata in cursul auditului Independenta: baza impartialitatii si obiectivitatii concluziilor auditului Dovada: baza logica pentru a ajunge la concluzii fiabile si reproductibile intr-un proces de audit sistematic
Principiile auditului principii de baza
Cu auditatii Recunoasterea a ceea ce este bine facut Identificarea punctelor de imbunatatire Indentificarea riscurilor potentiale
In general

Inspirati incredere Dati ajutor Nu puneti niciodata in cauza persoanele auditate
Auditorul vine sa evalueze conformitatea, nu sa vaneze neconformitati
De ce este necesar auditul?

Auditul este instrumentul esential ce concura la realizarea obiectivelor organizatiei n domeniul mediului. Auditand un SMI, auditorul cauta raspuns la trei intrebari:
1.
2.
3.
Are organizatia un SMI documentat si conform cu cerintele specificate? Daca ceea ce este declarat in documentatie se aplica efectiv? Este acesta eficace?
Pentru a raspunde la aceste intrebari auditorul compara starea de fapt cu cerintele standardului de referinta adoptat.
Ce este auditul ?
Auditul este un proces sistematic, independent si documentat
in scopul
obtinerii si evaluarii dovezilor de audit pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit
Ansamblu de politici
Proceduri
Cerinte
Tipurile de audit
in functie de scopul auditului si provenienta auditorilor
Audituri interne (de prima parte). Acele audituri facute de organizatie din interiorul ei) pentru a verifica eficienta propriului SMM se obtine increderea in sine Audituri externe - au ca scop principal colectarea unor dovezi obiective privind capacitatea unei organizatii de a asigura indeplinirea cerintelor referitoare la mediu cerute de client.

De secunda parte efectuate de clientii unei organizatii furnizoare se obtine incredere in ceilalti De terta parte efectuat de un organism neutru, fie la cererea organizatiei auditate, fie la cererea unui client sau a altui organism neutru. se obtine incredere pentru ceilalti
Tipurile de audit
in functie de subiectul auditului
Auditul de sistem
Audit orientat catre SMM sau catre o parte a acestuia.
Auditul de proces
Audit orientat catre proces in scopul verificarii eficacitatii proceselor identificate si descrise de organizatie.
Auditul de produs
Audit orientat catre produs sau serviciu in scopul verificarii conformitatii produsului sau serviciului cu cerintele unui standard specific.
Autoritatea desemnata pentru a conduce programul de audit = RMM

Stabilirea PA obiective responsabilitati resurse proceduri Implementarea PA Competenta si evaluarea auditorilor
Planifica
Actioneaza
Imbunatatirea PA
programarea auditurilor
evaluarea auditorilor
selectarea echipei de audit conducerea activitatilor de audit Mentinerea inregistrarilor Monitorizarea si analiza PA programarea auditurilor
Efectueaza
Activitati de audit
evaluarea auditorilor
selectarea echipei de audit conducerea activitatilor de audit Mentinerea inregistrarilor
Verifica
Conducerea programului de audit = Obiectivele si durata unui program de audit

Obiectivele luate in calcul:
Prioritatile echipei manageriale, cerintele SMI Politica organizatiei si cerintele clientului Conditiile de reglementare si contractuale Riscuri potentiale pentru organizatie
Durata programului este in functie de:
Domeniu, obiectiv si frecventa auditurilor Natura si complexitatea organizatiei Rezultatele auditurilor precedente Importanta modificarilor de auditul precedent
Conducerea programului de audit = responsabilitati, supravegherea programului
Responsabilitati: Auditorul Sef Resurse: umane, financiare, mentinerea competentelor, durata auditurilor Proceduri pentru program: conform cerintei 4.5.4 din SR EN ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2004 si procedurilor interne stabilite de organizatie Supravegherea implementarii programului: Reprezentantul managementului (mediu si OH&S)
Conducerea programului de audit = Aplicarea programului de audit

Componente:
Comunicarea programului partilor implicate Activitati de coordonare si esalonare Evaluarea necesitatilor de instruire pentru auditori Desemnarea echipelor de audit Alocarea resurselor necesare auditorilor Conducerea auditurilor conform programului Culegerea datelor, inregistrarea activitatilor de audit Analiza, aprobarea si difuzarea rapoartelor de audit
Conducerea auditului
Inceperea auditului
Analiza documentelor
Pregatirea activitatilor de audit la fata locului

Efectuarea auditului
Pregatirea raportului
Concluziile auditului
Urmarirea actiunilor corective
INITIEREA AUDITULUI Desemnarea auditorului sef Definirea obiectivelor auditului, domeniul de aplicare , criterii de audit (documente de referinta) Stabilirea echipei de audit Din echipa de audit pot face parte: Conducatorul echipei de audit (Auditorul Sef) Auditori Specialisti n domeniu Auditori n formare sau observatori (daca sunt acceptati de auditat si auditorul sef)
RESPONSABILITATILE MEMBRILOR ECHIPEI DE AUDIT
Auditorul Sef raspunde pentru: luarea tuturor deciziilor referitoare la conducerea auditului alegerea echipei de audit coordonarea echipei reprezentarea echipei fata de conducerea auditatului gestionarea oricaror conflicte care ar putea sa apara n cadrul echipei sau n relatia cu auditatul elaborarea planului de audit prezentarea concluziilor auditului la sedinta de inchidere prezentarea raportului de audit
RESPONSABILITATILE MEMBRILOR ECHIPEI DE AUDIT Auditorii trebuie sa respecte conditiile stabilite pentru realizarea auditului; coopereze cu Auditorul Sef; verifice cerintele sistemului de management prin chestionare si observare; strnga dovezi obiective; raporteze rezultatelor auditului; pastreze si protejeze n conditii de securitate documentele referitoare la audit si orice informatii confidentiale.
RESPONSABILITATILE MEMBRILOR ECHIPEI DE AUDIT
Auditatul are responsabilitatea de a: Informa personalul implicat in desfasurarea auditului Desemna persoanele care vor fi auditate Asigura disponibilitatea lor Autoriza auditarea cerintelor prevazute in Planul de audit Coopera cu auditorii Determina rapid actiunile corective Aplica aceste actiuni corective
ANALIZA DOCUMENTELOR
Documentatia poate include: Manualul, proceduri, instructiuni de lucru, regulamente de organizare si functionare Inregistrari valabile ale SMM Obiectivele activitatii sau procesului auditat Rezultatele activitatii (rapoarte, rezumate, reclamatii ale clientilor, etc) Rapoarte de audit anterioare.
Analiza trebuie sa ia n considerare marimea, natura si complexitatea activitatii ce urmeaza a fi auditate, si obiectivele si domeniul de aplicare al auditului. In baza documentatiei analizate se elaboreaza Chestionarul de audit.
Aplicatie practica: analiza de text si elaborarea Chestionarului de audit
Analiza de text
Analiza de text se realizeaza pentru a:

Cunoaste masurile de management, repsectiv SMM dintr-o organizatie Compara diferite standarde Elabora chestionarul de audit
Analiza de text
Cerinte din standardele de referinta Masuri descrise in documentatie
C O M P A R A R E
Neconformitati din documente
Intrebari de audit
Evaluarea documentelor sistemului

Analiza preliminara a documentelor
Verificare sistematica, independenta
Activitatile referitoare la mediu sunt transpuse in mod adecvat in documente, conform standardului de referinta si cerintelor clientilor
Recomandari ISO 14004 0HSAS
Manual, proceduri, instructiuni Sunt cerintele descrise in mod adecvat?
Cerinte ISO 14001 OHSAS
Pregatirea chestionarului de audit
In vederea pregatirii auditului auditorii elaboreaza chestionarul de audit ce contine intrebarile care ar trebui puse in timpul auditului sau o lista de verificari cu starile de fapt ce ar trebui evaluate.
INTREBARI OBIECTIVE PENTRU AUDIT

DIN STANDARDE DIN SMI IMPLEMENTAT Proceduri, dispozitii Cerinta, recomandare a standardului Cerinta, recomandare a standardului Procedura INTREBARE OBIECTIVA
Intrebare de audit/ starea de fapt
4.3.1 Identificarea aspectelor de mediu
Care sunt aspectele de mediu ale organizatiei?

Organizatia mentine o procedura documentata?
PREGATIREA AUDITULUI PLANUL DE AUDIT
Elaborarea Planului de audit de catre Auditorul sef. Identificarea organizatiei auditate; Obiectivele auditului; Criteriile de audit si orice documente de referinta; Identificarea tipului de audit; Domeniul de aplicare al auditului, inclusiv identificarea unitatilor organizationale si functionale si a proceselor care urmeaza sa fie auditate; Datele si locatiile unde se desfasoara activitatile de audit la fata locului; Identificarea membrilor echipei de audit; Rolurile si responsabilitatile membrilor echipei de audit si a auditatilor; Perioada si durata apreciate pentru desfasurarea activitatilor de audit, Identificarea limbii in care se desfasoara auditul.
PREGATIREA AUDITULUI PLANUL DE AUDIT Planul de audit va fi trimis spre analiza auditatului nainte de nceperea activitatilor de audit la fata locului (cu cel putin cinci zile). Responsabilul partii auditate isi va desemna persoanele ce vor insoti echipa de audit si le informeaza. Orice obiectii din partea auditatului ar trebui sa fie rezolvate intre Auditorul Sef si auditat. Planul de audit revizuit trebuie sa fie convenit intre partile interesate inainte de continuarea auditului. Aplicatie practica: intocmirea unui Plan de audit
DESFASURAREA AUDITULUI SEDINTA DE DESCHIDERE

Auditul propriu-zis debuteaza cu sedinta de deschidere la care sunt prezenti conducatorul activitatii auditate, Responsabilii zonelor auditate si persoanele desemnate sa nsoteasca echipa de audit. Sedinta de deschidere are drept obiective: Analizarea planului de audit; Furnizarea unui scurt sumar al modului de desfasurare a activitatilor de audit; Confirmarea canalelor de comunicare; Furnizarea unei oportunitati pentru auditat de a pune ntrebari.
Sedinta de deschidere poate consta n comunicarea faptului ca se desfasoara un audit si explicarea naturii auditului. Sedinta de deschidere trebuie sa fie prezidata de Auditorul Sef.

Prezentarea participantilor, inclusiv o scurta descriere a rolurilor acestora; Confirmarea obiectivelor auditului, a domeniului de aplicare si a criteriilor; Confirmarea programului de audit, cum ar fi data si ora pentru sedinta de nchidere, sedintele intermediare si orice schimbari de ultima ora; Metodele si procedurile care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului, inclusiv nstiintarea auditatului ca dovezile de audit vor fi numai esantioane din informatiile disponibile si de aceea, exista o doza de incertitudine n auditare; Confirmarea comunicarii formale dintre echipa de audit si auditat;

Confirmarea ca resursele si facilitatile necesare echipei de audit sunt disponibile; Confirmarea aspectelor referitoare la confidentialitate; Confirmarea eventualelor cerinte de protectia muncii, situatii de urgenta pentru echipa de audit; Confirmarea disponibilitatii, rolurilor si identitatii ghizilor/ persoanelor nsotitoare; Metoda de raportare, inclusiv clasificarea neconformitatilor; Informarea despre conditiile n care auditul poate fi terminat
COMUNICAREA pe parcursul auditului

Modul de realizare a unui audit si totodata rezultatele acestuia depind n mare masura de abilitatea auditorului : de a pune ntrebari, de a conduce discutia, de a asculta O comunicare eficace presupune n primul rnd utilizarea unor tehnici corespunzatoare:
1) Ascultarea 2) ntrebarile 3) Relansarile
COMUNICAREA ntrebarile
Servesc la completarea informatiilor obtinute n urma ascultarii interlocutorului. Se recomanda folosirea ntrebarilor deschise (de tipul Ce parere aveti despre?) deoarece acestea lasa interlocutorului libertatea de a-si formula raspunsul permitnd obtinerea de informatii si pareri mai complete si mai nuantate; ntrebarile nchise (de tipul Sunteti de acord cu propunerea facuta?) l obliga pe interlocutor sa raspunda prin Da sau Nu. Prezinta dezavantajul ca pot fi interpretate ca manipulatoare; ntrebarile orientate (de tipul Nu credeti ca...?) sugereaza interlocutorului raspunsul. Ele nu permit obtinerea de informatii suplimentare, ci confirmarea punctului de vedere ale celui care le adreseaza si ca atare nu este recomandata sa fie utilizate. ntrebarile sunt in general cele din chestionarul de audit elaborat de auditori.
COMUNICAREA pe parcursul auditului
OBIECTIVELE AUDITORULUI IN PROCESUL DE AUDITARE

Sa fie receptat de auditati Sa fie inteles complet si corect Sa fie acceptat ca partener de discutie Sa provoace reactia dorita (sa il determine pe auditat sa furnizeze cat mai multe informatii utile pentru a constata starea de fapt)
AUDITUL PROPRIU-ZIS
Auditul la fata locului consta n chestionarea (prin intermediul interviurilor), observarea/ cercetarea activitatilor n curs de desfasurare si a conditiilor din zonele vizitate, examinarea documentelor si a nregistrarilor calitatii, culegerea dovezilor si, n final, nregistrarea constatarilor.
Verificarea se face prin sondaj. Nu este nici posibil si nici eficient ca auditorul sa verifice, de exemplu toate comenzile emise sau proiectele si desenele elaborate de organizatie. Totusi, auditorul trebuie sa aiba grija ca esantionul prelevat sa fie reprezentativ, deci sa realizeze o selectare reprezentativa astfel nct sa poata interpreta rezultatele obtinute. Chestionarea trebuie realizata ntr-un ritm care sa-i permita auditorului atingerea obiectivului constatarea starii de fapt. Planul de audit si orarul stabilite trebuie respectate cu strictete.
AUDITUL PROPRIU-ZIS - Regulile interviurilor

Trebuie intervievate persoane de pe diferite niveluri si cu diferite functii care desfasoara activitati ce tin de scopul auditului; Interviul trebuie sa se desfasoare n timpul programului normal de lucru si la locul normal de munca al persoanei intervievate; Relaxarea auditatului inainte de interviu Explicarea motivelor interviului si luarea de notite Inceperea prin a cere auditatului sa-si descrie activitate Rezultatele interviului trebuie trecute n revista mpreuna cu persoana intervievata; Trebuie respectate regulile referitoare la comunicare mentionate anterior; Incheiati interviul si multumiti auditatului.
AUDITUL PROPRIU-ZIS - constatarile auditului

O stare de fapt stabilita n timpul auditului se numeste constatare a auditului. De regula, constatarea auditului este sustinuta de o dovada obiectiva (un document, o nregistrare, etc). Constatare stabilita prin chestionare seful Compartimentului de protectia mediului confirma respectarea procedurii referitoare la gestiunea deseurilor.
Constatare stabilita prin analiza documentelor Nu este reglementat n
procedura Gestiunea deseurilor care sunt inregistrarile orgaizatie.
mentinute de
Constatare stabilita prin observarea activitatilor Procesul de gestiune a
deseurilor se realizeaza conform procedurii specifice (ex. Sortare pe categorii).

Constatare stabilita prin examinare organizatia nu respecta programul de
conformare privind monitorizarea emisiilor gazoase stabilit in Autorizatia de mediu, anexa ---
AUDITUL PROPRIU-ZIS
n concluzie, la auditul la fata locului, este important: sa existe un chestionar deja elaborat; pot fi puse ntrebari suplimentare pentru a clarifica situatia constatata; sa respecte planul de audit convenit; auditarea se face prin esantionare; dovezile de audit (constatarile) trebuie sa fie nscrise n chestionar si evaluate n comparatie cu criteriile de audit; ntrebarile trebuie sa fie clare, deschise si ntelese de auditat; auditorul trebuie sa asculte activ astfel nct sa se asigure ca a nteles corect; neconformitatile constatate trebuie clarificate si discutate la fata locului auditului este sustinuta de o dovada obiectiva (un document, o nregistrare, etc).
RAPORTAREA REZULTATELOR
Un Raport de audit va contine informatii referitoare la: numarul Planului de audit; activitatea sau procesul auditat perioada auditului tipul auditului (planificat, de urmarire, neplanificat) componenta echipei de audit criteriile de audit (documente de referinta) persoanele contactate observatiile echipei de audit: puncte tari, axe de imbunatatire opinia echipei privind masura n care entitatea organizatorica auditata ndeplineste cerintele standardului adoptat si ale documentatiei respective; concluziile auditului (eficacitatea si conformitatea sistemului auditat, punctele tari, axele de imbunatatire, neconformitatile auditului) lista de difuzare a raportului Aplicatie practica: intocmirea unui Raport de audit
RAPORTAREA REZULTATELOR
Un Raport de neconformitate / observatii va contine informatii referitoare la: numar raport de audit; localizarea neconformitatii (activitatea, procesul) referinta fata de care s-a constatat abaterea (cerinta ISO, pct., procedura cod.); descrierea neconformitatii; exemple concrete; identificarea cauzei aparitiei neconformitatii tipul neconformitatii; actiunea corectiva, termene de solutionare; confirmarea implementarii actiunii corective urmarirea eficientei actiunii corective Realizarea actiunilor corective si preventive rezultate n urma auditului revine n sarcina conducatorului zonei auditate. Implementarea si eficienta acestora vor fi verificate de auditor. Aplicatie practica: intocmirea unui Raport de neconformitate / observatie
PREGATIREA SEDINTEI DE INCHIDERE
In aceasta etapa membrii echipei de audit se consulta pentru:

A analiza neconformitatile si informatiile stranse Sa stabileasca neconformitatile auditului Sa se inteleaga asupra concluziilor auditului Sa defineasca rolurile fiecaruia in sedinta de inchidere Sa pregateasca recomandarile (la cerere)
SEDINTA DE INCHIDERE
Explicarea atingerii obiectivelor auditului; Prezidata de Auditorul Sef Participanti: responsabilii proceselor auditate Inregistrarea participantilor (pentru oragnizatiile mari) Sublinierea caracterului de esantionare a evaluarilor si examinarilor; Prezentarea neconformitatilor si concluziilor auditului Indicarea axelor de imbunatatire posibile Furnizarea elemenetelor de apreciere a eficacitatii sistemului auditat Definirea actiunilor corective si responsabilitatile pentru urmarire Convenirea termenelor pentru actiunile corective si modalitatile de verificare a acestora.
DOCUMENTAREA CONCLUZIILOR AUDITULUI

Auditul intern se finalizeaza cu elaborarea Raportului de audit: Redactat de catre Auditorul Sef Furnizeaza un rezumat fidel al auditului Face referinta la planul de audit Ofera concluziile auditului asupra: Eficacitatii si conformitatii sistemului auditat Punctelor tari Axelor de imbunatatire Neconformitatile auditului Indica planul de actiuni convenit Difuzat responsabilului procesului auditat si RMC si difuzarea
Urmarirea actiunilor corective

Responsabilul procesului auditat propune actiunile corective si responsabilul cu urmarirea acestora Actiunile corective trebuie sa fie intreprinse in cel mai scurt timp posibil, dar rezonabil Trebuie sa se efectueze verificarea eficacitatii actiunilor corective intreprinse
COMPETENTA SI EVALUAREA AUDITORILOR

Increderea in procesul auditat depinde de competenta celor care desfasoara auditul. Aceasta competenta se bazeaza pe demonstrarea: aptitudinilor personale capabilitatii de a aplica cunostintele si abilitatile acumulate prin studii, experienta profesionala, instruire ca auditor si experienta de audit Aptitudini personale
Un auditor ar trebui: sa aiba un comportament etic, sa fie sincer si discret; sa se comporte diplomat n relatiile cu oamenii; sa fie un bun observator; sa fie deschis, dispus sa accepte puncte de vedere diferite; sa fie capabil sa nteleaga si sa se adapteze la situatii diferite; sa fie tenace, capabil sa se concentreze permanent pe atingerea obiectivelor stabilite; Sa fie hotarat, capabil sa ajunga la concluzii in timp util bazandu-se pe analize si rationamente logice Sa fie sigur pe sine

Capabilitatea de a aplica cunostintele
Auditorii ar trebui sa aiba cunostinte si abilitati in urmatoarele domenii:
principiile, procedurile si tehnicile auditului; sisteme de management si documente de referinta; contextul n care si desfasoara activitatea organizatia auditata; legile, reglementarile aplicabile domeniului auditat;

Cunostinte si abilitati ale Auditorului Sef
Un Auditor Sef ar trebui sa fie capabil sa:

Planifice auditul si sa utilizeze eficace resursele pe parcursul auditului Reprezinte echipa de audit in comunicarea cu clientului si auditatul Organizeze si orienteze membrii echipei de audit Asigure orientarea si indrumarea auditorilor in curs de formare Conduca echipa de audit pentru a obtine concluziile auditului Previna si sa rezolve conflictele

Cunostinte si abilitati specifice pentru auditorii SMM
Tehnici si metode din domeniul managementului mediului: pentru a permite auditorului sa examineze SMM si sa genereze constatarile si concluziile corespunzatoare auditului
Stiinte si tehnologii de mediu: pentru a permite auditorului sa inteleaga relatia fundamentala dintre activitatile umane si mediu Aspecte tehnice si de mediu referitoare la operare: pentru a permite auditorului sa inteleaga interactiunea activitatilor, produselor, serviciilor si operatiunilor auditatului cu mediul.
a)
b)
c)

Parametru
Studii
Experienta profesionala totala Experienta profesionala in domeniul managementului de mediu Instruirea ca auditor Experienta de audit
Auditor
Studii secundare 5 ani (4 ani pentru cei care au absolvit o forma de educatie postliceala)
Cel putin 2 ani din cei 5 de experienta
Auditor sef
Studii secundare Idem auditor
Idem auditor
40 ore de instruire in domeniul auditului
Idem auditor
4 audituri complete pentru un 3 audituri complete pentru un total total de cel putin 20 de zile de cel putin 15 zile de experienta de ca auditor in formare audit sub indrumarea unui auditor competent in calitate de Auditor Sef
Mentinerea si imbunatatirea competentei
Dezvoltarea profesionala continua

Instruire Studiu individual su asistat Participarea la intalniri Seminarii si conferinte
Mentinerea abilitatilor de auditare
Participarea constanta la audituri ale SMM

Audit

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Audit

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Proiectarea, implementarea si auditarea unui sistem de management integrat conform SR EN ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2004

Libera circulatie a marfurilor si a persoanelor

EMAS (schema comunitara management de mediu si audit)

EMAS (schema comunitara management de mediu si audit)

PREOCUPRI LA NIVEL EUROPEAN PRIVIND

IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT PENTRU SECURITATE I SNTATE N MUNC

Modele europene de abordare managerial a securitii muncii

OHSAS 18001 I 18002

Accentul pe aciunile preventive

Responsabilizarea conducerii de la cel mai nalt nivel Contientizarea i formarea angajailor

De unde achizitionam standardalele?

Tipuri de acte normative

Tipuri de legislatie in functie de prioritate

Legislaia secundar (derivat)

PRINCIPII FUNDAMENTALE IN DREPTUL MEDIULUI

LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI lege cadru OUG 195/2005ompletata prin:

AER Legea cadru nr. 655/2001-Protectia atmosferei

APA Legea cadru nr. 107/1996 Legea apelor

DESEURI HG 349/2005 Regimul de depozitare al deseurilor

LEGEA APELOR Nr. 107/1996

LEGEA APELOR Nr. 107/1996

LEGEA APELOR Nr. 107/1996

Legea nr. 458/2002 Calitatea apei potabile

HG nr. 188/2002 Conditii de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate:

Alte normative privind calitatea apelor

LEGEA PROTECTIEI ATMOSFEREI (aprobarea OU 243/2000)

LEGEA PROTECTIEI ATMOSFEREI (aprobarea OU 243/2000)

b. s utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deeurilor transportate.

HG 349/2005 - Depozitarea deseurilor

HG 349/2005 - Depozitarea deseurilor

Actul normativ mai cuprinde:

HG 349/2005 - Depozitarea deseurilor

Ordonanta 16/2000/legea 138/2006 gestiunea deseurilor industriale reciclabile

Ordonanta 16/2000/legea 138/2006 gestiunea deseurilor industriale reciclabile

HG 349/2005 - Depozitarea deseurilor valorificarea deseurilor

HG 621/2005 - gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje

HG 621/2005 - gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje

HG 189/2002 - Stabilirea procedurii de acordare a etichetelor ecologice

HG 189/2002 - Stabilirea procedurii de acordare a etichetelor ecologice

Alte legi referitoare la ambalaje

LEGEA 360/2003 periculoase

HG-1057/2001-Regimul bateriilor de acumulatori ce contin substante periculoase

HG 1057/2001-Regimul bateriilor de acumulatori ce contin substante periculoase

HG 128/2002 Incinerarea deseurilor

HG 662/2001/HG 441/2002 Gestionarea uleiurilor uzate

HG 662/2001/HG 441/2002 Gestionarea uleiurilor uzate

HG 662/2001/HG 441/2002 Gestionarea uleiurilor uzate

HG 340/1992/HG 1071/2003 REGIMUL DE IMPORT AL DESEURILOR

DIRECTIVE CE URMEAZA A FI TRANSPUSE

1. Directiva nr. 2000/53/EEC privind vehiculele uzate

3. Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor

policlorurati (PCB si PCT) - perioada de tranzitie pana in 2010

HG 9/2002 - Completarea Anexei 1 de la HG 340/1992

PRODUSE ALIMENTARE. CULTURI

Evaluarea poluarii mediului

CONSTITUIA CODUL MUNCII

S asigure supravegherea corespunztoare;

Evolutia sistemelor de management

Functiile managementului general

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT

SISTEMUL INTEGRAT PERMITE UNEI ORGANIZATII

AVANTAJELE SISTEMELOR INTEGRATE

Corelarea cu alte standarde si reglementari