Prezentare realizata de Stoica Maria Clasa a XI a A

Cuprins
1. 2. 3.

Descrierea sunetului Clasificarea sunetelor Imagini :

3.1. Urechea medie 3.2 .Urechea interna

4. Producerea si propagarea sunetelor 5. Analiza calitativa a functionarii instrumentelor cu coarde si a instrumentelor de suflat 5.1 A: Corzi vibrante 5.2 B: Tuburi sonore - a) Tub deschis; b) Tub inchis la un capat. 5.3 C: Vibratia barelor si a placilor

6.

Caracteristicile sunetelor
A: Inaltimea; B: Intensitatea sau taria sunetului; C: Timbrul

7.

Experimente Sunetul

Descrierea sunetului
Acustica(

din gr. Akouein = a auzi) este acea parte a fizicii care se ocupa cu studiul vibratiilor sonore ale mediilor elastice din punctul de vedere al producerii, propagarii, descrierii, utilizarii efectelor produse. Prin vibratie acustica se intelege miscarea particulelor unui mediu elastic de-o parte sau de alta a pozitiei de echilibru.

Clasificarea sunetelor
Infrasunete

(frecventa < 16 Hz)

Exemple:
unde seismice oscilatiile pendulului elastic

 Sunete

(16 Hz < frecventa < 20.000 Hz)

Ultrasunete

( frecventa > 20.000 Hz). Sunt utilizate si in tehnica sau in natura. Exemple: sunete emise de delfin sunete emise de liliac

Urechea medie
1

Ciocanul 2 Nicovala 3 Scarita 4 Timpanul 5 Muschii oscioarelor 6 Trompa lui Eustachio

Urechea interna
1

Vestibul 2 Nerv Cohelo Vestibular 3 Organul lui Corti 4 Cohleea

Producerea si propagarea sunetelor

Sunetele

sonore sunt medii elastice aduse in stare de oscilatie:

diapazon (lame elastice in general); corzi vibrante (vioara, pian); coloane de aer vibrante (orga, flaut); placi si membrane vibrante (xilofon, difuzor)

Diapazonul

Mic instrument acustic format dintr-o bar de oel n form de U, care vibreaz la lovire, emind de obicei nota muzical "la" i servind la acordarea instrumentelor muzicale sau la indicarea tonului pentru un ansamblu coral.

Corzi vibrante
Vioara

[Violin Romance Beethoven]

Pian

[Nothing Else Matters - solo piano, Scott D. Davis]

Coloane de aer vibrant

Orga

[Muzica populara romaneasca]

Flaut

[Telemann Flute Fantasy in A Major NYSSMA]

Placi si membrane vibrante

Xilofon

[Jazz la xilofon]

Difuzor

[Marco V & Sander van Doorn Organic]

 De

la aceste surse, vibratiile se propaga prin mediul elastic pana la receptor. Urechea converteste vibratiile in impulsuri nervoase, transmitandu-le apoicatre creier, unde sunt interpretate ca sunete. Sunetele pot fi receptionate si cu ajutorul microfonului (care transforma undele mecanice in semnale electrice, ce pot fi inregistrate sau transmise mai departe).

Analiza calitativa a functionarii instrumentelor cu coarde si a instrumentelor de suflat

A:

Corzi vibrante

Coarda

produce unde sonore cu frecventa egala cu cea a vibratiilor produse la randul lor prin interferenta (unde stationare cu maxime de interferenta ventre si minime de interferenta noduri) Distanta dintre doua ventre vecine este /2, iar lungimea corzii trebuie sa fie multiplu intreg al acestei distante l = n/2.

 Din

relatia: =c/ => =nc/2l (n=1, 2, 3) frecvente posibile. Frecventa =c/2l ; reprezinta frecventa fundamentala iar cele cu n>1, reprezinta armonice superioare. (c = viteza sunetelor)

 Vibraia

unei corzi, frecvena fundamental i primele 6 armonici superioare

B: Tuburi sonore
Undele

longitudinale care se propaga in lungul unui tub de lungime finita, l, sunt reflectate la capetele tubului intr-un mod asemanator celui in care se reflecta, la capete, undele transversale dinre-o coarda.

a) Tub deschis

Daca

se trimite un curent de aer, iau nastere vibratii, iar la frecventele lui naturale, tubul intra in rezonanta.

b) Tub inchis la un capat

Undele

se formeaza ca si in coarda cu capat fix, frecventa fundamentala reprezinta jumatate din frecventa unui tub deschis, de aceiasi lungime.

Intr-un

tub inchis la un capat, frecventa fundamentala este c/4l si sunt prezentate numai armonicele impare.

C: Vibratia barelor si a placilor

Cand se da o lovitura undei membrane fleibile, intinsa, cum este cea a unei tobe, din punctul lovit porneste un puls bidimensional divergent care sufera reflexii multiple la marginile membranei. Se vor forme unde stationare carora le corespunde o anumita frecventa Frecventa cea mai joasa este frecventa modului fundamental, iar celelalte sunt frecventele modurilor srmonice superioare. Spre deosebire de cazurile precedente (coarde, tuburi), modurile armonice superioare sunt multipli intregi ai frecventei fundamentale.

Caracteristicile sunetelor
A: Inaltimea Din punct de vedere fizic, inaltimea sunetului este acea calitate determinata de frecventa oscilatiilor. Sunetul poate fi: simplu (pur) daca este produs de o singura vibratie; complex (compus) daca este produs de o vibratie complexa continand mai multe sunete; zgomot daca este un amestec intamplator de sunete pridus de o oscilatie completa.

B: Intensitatea sau taria sunetului

Intensitatea

sau taria sunetului intr-un anumit punct din spatiu este determinata de cantitatea de energie pe care o transporta unda sonora in unitatea de timp prin unitatea de suprafata asezata in acel punct, perpendicular pe directia de propagare.

C: Timbrul

Intre sunetele de aceeasi intensitate si inaltime, emise de instrumente diferite exista o deosebire calitativa pe care o numim timbrul sunetului. Un mod de vibratie a unei surse sonore reprezinta distributia ventrelor si nodurilor undelor stationare Aceasta deosebire este legata de faptul ca un corp material emite, in afara sunetului fundamental si o serie de sunete de frecvente superioare insa de intensitati mult mai mici decat

a celui fundamental.

Experimente Sunetul
YouTube-

Experiment Fizica Sunetul89.mp4

YouTube-

Sound Waves.mp4

Bibliografie
Manual

fizica clasa a XI a, Ed. LVS Crepuscul. Manual fizica clasa a XI a, Ed. Corint
http://www.youtube.com