Babici Mihaela Laura

UTCN Centrul Universitar Nord

Facultatea de tiine
Secia IPA
MOTTO :

NU EXISTA CEVA MAI PERICULOS PE LUME
DECAT IGNORANTA SINCERA SI PROSTIA
CONSTIENTA

MARTIN LUTTHER KING

In prezent, probabil ca nu exista un subiect din
domeniul nutritiei care sa fie mai disputat si care sa
nasca cele mai mari confuzii in randul consumatorilor
decat organismele modificate genetic (OMG).
Unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de
periculoase, in vreme ce altii le considera solutia
optima in caz de foamete in masa.


Tehnologia care furnizeaza noi proprietati
organismului transferand gene de la un organism la
altul sau care interfereaza cu structura sa genetica se
numeste tehnologia genei. Prin aceasta tehnologie
structura genetica a alimentelor este schimbata motiv
pentru care aceste alimente se numesc alimente
modificate genetic.
Tehnologia genei consta
in luarea de la organismul
donor a genei care
intereseaza si introducerea
ei intr-o molecula de ADN
strain, care se numeste
vector purtator.
Apoi urmeaza etapa
inserarii intregii molecule de
ADN in molecula ADN a
organismului gazda. In
continuare se urmareste
celula in care se manifesta
genele si apoi se selecteaza
produsul care ne
intereseaza.



Acest produs este greu de controlat, deoarece
genele nu functioneaza izolat, ci interactioneaza
unele cu altele, iar organismul uman are zeci de mii
de gene si daca luam in calcul si faptul ca indivizii
sunt entitati distincte, atunci ne putem da seama ca
aceeasi gena poate avea efecte diferite de la un
organism la altul.
Toate aceste produse sunt
obtinute prin tehnica de inginerie
genetica printre care se numara :

Plante rezistente la seceta si daunatori;
Cereale cu un procent crescut de
proteine;
Cereale fara gluten;
Orez cu un continut ridicat de vitamina
A;
Seminte de rapita cu acizi grasi care
pot fi utilizati in regimuri dietetice;
Tomate cu coacere in timpul
transportului;
Plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina
alergena);
Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;
Cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod
obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care
este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata
si alte produse alimentare;
Chimozina modificata genetic (in mod obisnuit,
chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor),
care este utilizata in productia de branzeturi;
Vitamine si arome alimentare.

Ce se obtine prin modificari genetice ?
Ameliorarea culorii si aromei fructelor;
Cresterea timpului de conservare;
Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;
Modificarea calitatilor nutritive :
cartofi mai bogati in amidom care
absorb uleiul de gatit in cantitati
mai mici.
Recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide,
boli, frig, salinitate crescuta. Medicina recunoaste
aspectele benefice ale manipularii genetice pentru ca
astfel s-au obtinut: insulina, unii interferoni, produse de
sange (cu potential alergic scazut), vaccinuri (folosind ca
suport cartoful sau rosia) mai rezistente la transport si
pastrare indelungata.

"Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa credem ca
omul poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat natura;
ceea ce poate fi benefic dintr-un anumit unghi de vedere, in
ansamblu poate aduce efecte negative care sa depaseasca
efectele benefice. Astfel incat, din punct de vedere ecologic nu
putem spune ca OMG aduc beneficii organismului nostru. In
principiu, plantele care exista in prezent, cele nemodificate
genetic au fost selectate in mod natural; ele au rezistat cel mai
bine la daunatori, in conditiile de mediu din zona/tara
respectiva. Creand plante modificate genetic riscam sa
contaminam si plantele nemodificate genetic si sa scadem
biodiversitatea", afirma Diana Coravu, medic specialist in
Diabet, Nutritie si Boli metabolice.

Ca orice alta industrie si industria alimentelor
modificate genetic prezinta avantaje si dezavantaje.
Principalele avantaje ale OMG-urilor tin de
dimensiunea economica , nicidecum de protectia sanatatii
omului.
Timpul si costurile cultivarii acestor alimente au fost
micsorate. Legumele mutante au fost concepute astfel
nct sa fie rezistente sau chiar tolerante la erbicid,
substanta chimica destinata uciderii buruienilor daunatoare
agriculturii. Mai mult dect att, acestea au dezvoltat
rezistenta n fata insectelor ce afecteza plantele
nemodificate genetic.
Astfel a putut fi redusa cantitatea de pesticide,
substanta care ucide insectele daunatoare agriculturii, lucru
care a dus la scaderea costurilor de ntretinere a recoltelor.
De asemenea, efortul depus de fermieri este mai redus, iar
sanatatea acestora nu mai este pusa n pericol de
substantele chimice folosite. Impactul agriculturii asupra
mediului este mai mic, odata ce cantitatea totala de pesticide
folosite se reduce.
Datorit aspectului foarte plcut, aceste produse atrag
tot mai muli clieni ducnd astfel la creterea profiturilor
comercianilor. n plus, produsele modificate genetic au
beneficii mai mari privind durabilitatea sau valoarea nutritiv.

Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi :
Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite;
Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in
pericol;
Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de
plante fertile;
Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar daca
este surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ;
Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului . Astfel
se poate ajunge la pierderea unor insemnate microorganisme
din sol ce poate cauza dezechilibre ;

Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate
impreuna cu alimentele ele se pot reuni cu organismul
uman sau animal . Aceasta combinatie poate cauza pierderi
, metamorfoze sau alte organisme ciudate ;
Daca in urma interventiei genetice se creaza alimente
rezistente la antibiotice aceasta proprietate s-ar putea
transfera si la consumatorul acestor alimente cu efecte
nocive pentru sanatate . Antibioticele prescrise in scopuri
curative in diverse maladii nu si-ar mai produce efectul
scontat ;

In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand
aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta
mecanisme de rezistenta ;
Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora;
Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi
influentate de alimentele modificate genetic;
Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea
contamina celelalte organisme in mod nedorit cu efect
biologic dezastruos;
Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa
poarte gene cu efecte toxice ce ar putea genera imbolnaviri;

Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra
sanatatii consumatorilor?

Efectele alergice

Genele nou inserate pot produce proteine care la unele
persoane determina alergii. Cele mai frecvente alergii sunt
cele fata de lapte, oua, peste, cereale si soia. La inceputul
anilor '90 cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin
introducerea unei gene de la nucile braziliene, riscul
potential a devenit evident.




Rezistenta la antibiotice
Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste
rezistenta omului sau a animalelor fata de antibiotice. De
exemplu, tomatele modificate genetic consumate proaspete
au gene marker (o gena rezistenta la antibiotice) ce sunt
foarte rezistenta la neomicina sau kanamicina. Acelasi lucru
se intampla si in cazul semintelor de bumbac. In general,
riscul variaza in functie de originea genei implicate. Bacteriile
ce produc acid lactic nu trebuie sa contina gene de
rezistenta la antibiotice.




Modificari la nivelul metabolismului
Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la
nivelul genomului - adica totalitatea genelor pe care le
contine un organism - alterari care pot genera in organismul
gazda si alte efecte decat cele scontate, cum ar fi scaderea
cantitatii de substante nutritive si cresterea nivelului de
toxine in organismul gazda.
Situatia alimentelor modificate genetic in Romania:
Anul 2006 a fost ultimul in care au fost permise in
Romania culturile de alimente modificate genetic. La acel
moment existau 130 000 ha cultivate cu soia modificata
genetic. De atunci se incearca scoaterea de pe piata a
alimentelor modificate genetic, unele hypermarketuri le-au
scos definitiv din rafturi pana in prezent. Cu toate acestea
inca se importa alimente modificate genetic, cumparatorii
fiind atrasi de aspectul mai placut al acestora (in cazul
legumelor si fructelor), sau pur si simplu romanul se lasa
pacalit prin faptul ca nici macar nu citeste eticheta.

Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial
Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele
cultivate cu plante modificate genetic au crescut de cel putin
25 ori; cele mai raspandite sunt soia si porumbul (modificate
pentru a le creste rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar
SUA detin aproximativ 70% din totalul acestor suprafete.
Romania are un procent mic alaturi de Australia, Franta,
Germania, Bulgaria. In Brazilia nu se cultiva plante
modificate genetic. In Europa exista organizatii deosebit de
active care militeaza pentru reglementari clare in aceasta
privinta
Publicul a fost profund tulburat de doua mari scandaluri
in domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea Britanie boala
vacii nebune iar in Belgia contaminarea alimentara cu
dioxina au provocat panica si neincredere in sistemele de
control ale alimentatiei publice. Ca raspuns guvernele au
admis necesitatea etichetarii alimentelor intr-un limbaj
adecvat intelegerii tuturor care sa precizeze ce continut de
modificare genetica are alimentul respectiv. Comisia
Europeana admite 1% si 0% pentru alimentele destinate
copiilor. Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel incat
sa inteleaga riscurile sau beneficiile modificarilor genetice.
Germania, Frana, Ungaria, Polonia, Grecia i Italia au
interzis deja cultivarea de organisme modificate genetic.
Bulgaria a impus condiii att de stricte pentru cultivatori nct
nici n ara vecin nu se va mai cultiva porumbul Monsanto
810. n fruntea listei celor mai mari consumatori de
organisme modificate genetic se afla Statele Unite cu 63 de
milioane de hectare, Argentina cu 19 milioane de hectare,
Brazilia cu 16 milioane i Spania cu aproximativ un milion i
jumtate de hectare.

Boli cauzate de soia modificata genetic

Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei
tiroide si cel mai des ea este intalnita la femei si batrani.
Potrivit studiilor epidemiologice efectuate asupra populatiei
din anumite regiuni ale lumii soia nu este un aliment
recomandat pentru cei care au aceasta afectiune.
Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de
Home Remedies, poate sa incetineasca activitatea glandei
tiroide. Daca activitatea acesteia incetineste nivelul TSH
creste si productia hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata.
Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea
iodului din alimente si provoaca disfunctii ale glandei tiroide
in cazul in care consumul depaseste limita zilnica
recomandata care difera de la persoana la persoana in
functie de greutate, varsta si alti factori.

De asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care
au fost hraniti cu mancare ce are in componenta un nivel
ridicat de soia risca sa aiba in tinerete boli autoimune
precum Hashimoto sau Graves.
In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni
ale glandei tiroide, insa cu un consum moderat de soia si cu
ocolirea altor factori nocivi care provoaca disfunctii ale
glandei tiroide pot fi ocolite neplacerile.
Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea
bune pentru organism, in cazul in care suferiti de
hipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice.
Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si
fructe modificate genetic sunt daunatoare organismului si ar
trebui evitate.

Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii
i Sntii, n cadrul unui seminar tiinific ce a avut loc n
Viena, indic faptul c organismele modificate genetic pot
afecta capacitatea de reproducere, de aceea specialitii cer
retragerea acestor produse.
Studiul indic faptul c fertilitatea oarecilor de laborator
hrnii cu porumb modificat genetic a fost serios afectat,
acetia putnd procrea doar ntr-o mic msur, comparativ
cu cei hrnii cu mncare natural. oarecii de laborator
hrnii cu mncare ce nu coninea organisme modificate
genetic s-au reprodus mult mai eficient. Acest efect poate fi
atribuit diferenelor dintre sursele de hran.

Cercettoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un
experiement la Institutul de Neurofiziologie i Studiul Activitii
Nervoase Superioare de pe lng Academie Rus de tiin.

Nou femele de cobai au fost mprite n 3 grupe de cte 3: un
grup de control, un grup n a crui hran s-a adugat fin de soia
modificat genetic i un grup care a consumat alimente amestecate
cu fin de soia obinuit. Au fost numrate femelele care au
nscut i numrul de cobai nscui i mori. Dup primul stagiu,
cobaii au fost mprii n dou grupe, una hrnit cu fin de soia
modificat genetic, cealalt hrnit cu fin de soia obinuit. A
rezultat un numr anormal de mare de decese printre urmaii
femelelor hrnite cu soia modificat genetic. n plus, 36% dintre
aceiai cobai cntreau mai puin de 20 de grame, fapt care
evidenia starea lor de extrem slbiciune.


Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependen
clar ntre hrnirea cu alimente modificate genetic i starea de
sntate a urmailor.
Morfologia i structurile biochimice ale cobailor snt foarte
asemntoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de
ngrijortor n ce privete efectele asupra mamelor i bebeluilor
nenscui, mai ales n contextul n care se urmrete introducerea
de ct mai multe OMG n alimentaia uman, din raiuni
comerciale, a declarat n concluzie Ermakova.
Putei vedea, n mod sintetic, rezultatele experimentului n
tabelul de mai jos:


Femele care au
nascut
Cobai
nasuti
Cobai morti in
3 sapt
Procent Cobai in viata
Grup de control(4 din
6)
44 3 6,8% 41
Cu soia MG (4 din 6) 45 25 55,6% 20
Cu soia comuna(3 din
6)
33 3 9% 30
n imagine, doi
cobai din acelai
grup de vrst .
Cel de jos este un
cobai din grupul
hrnit cu soia
modificat genetic,
n mod vizibil
extrem de debilitat.


Unul dintre nenumratele studii cu rezultate negative fcute
pe mncarea modificat genetic a fost realizat de cercettorul de
origine maghiar Dr. rpd Pusztai, care a hrnit cobai cu cartofi
modificai genetic. Experimentul su a demonstrat c astfel hrnii,
cobaii ajungeau s aib creierul, ficatul i testiculele mai mici,
precum i sistem imunitar deficient.
S-a mai observat i prezena unui numr ridicat de celule
precanceroase n mai multe esuturi ale organismului.
La dou zile dup publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr.
Puszai a fost dat afar din postul pe care l ocupa la Rowett
Research Institute, n urma unui telefon, se spune, primit direct de
la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercettori a
fost desfiinat i s-a nceput trrea membrilor ei ntr-o serie de
procese care urmreau intimidarea acestora i stoparea dezvluirii a
i mai multe adevruri cumplite.
EXPERIMENT


Un fermier din South Dakota a oferit veverielor din
jurul gospodriei porumb modificat genetic (OMG)
proaspt i porumb crescut organic (ecologic fr
pesticide, insecticide etc), dar vechi. Dei se tie c
veveriele prefer hrana proaspt, acestea au ales s
mnnce porumb organic, chiar dac era vechi de un an.


CONCLUZIE


Animalele tiu ce-i mai bine pentru ele Oamenii tiu?