1

ANATOMIA URECHII
URECHEA - Poriunea periferica a analizatorului
acustico-vestibular, organ cu rol capital in viata de
relaie prin funciile pe care le ndeplinete (audiia si
echilibrul).
Este alcatuita din trei segmente:
Urechea externa
Urechea medie
Urechea interna
2
URECHEA EXTERNA - pavilion si conduct
Pavilionul - formaiune anatomica ovalara fibro-cartilaginoasa, fata externa,
fata interna, prezint o serie de reliefuri si depresiuni:
depresiune centrala numita conca; /
un relief periferic - helix separat de urmtorul relief numit ante-helix de un
sant (scafoid);
tragusul - opercul cartilaginos triunghiular plasat naintea concai, separat de
rdcina helixului prin incizura supratragica;
antetragusul - tubercul triunghiular situat sub helix.
Fata interna a pavilionului este mai puin denivelata cu reliefurile opuse celor
de pe suprafaa externa
Structura anatomica: -schelet fibro-cartilaginos, ap. musculo-ligamentar
rudimentar, tegument mobil pe fata interna si aderent pe fata externa (cu excepia
zonei ant. rad. helix - othematom). La nivelul lobului auricular, cartilajul lipsete.
3
4
Conductul auditiv extern: cilindru, 25mm, direcie transversala uor aplatizat
antero-posterior,
formeaz curba cu concavitatea inferioara in plan vertical si un traiect S-italic in plan
orizontal
La extremitatea mediala peretele superior al C.A.E. formeaz cu membrana timpanica
un unghi obtuz,de aceea peretele inferior este mai lung dect peretele superior cu
5mm; calibrul nu este uniform, are
forma a doua conuri vrf Ia vrf cu o poriune ingustata - istm; are o poriune fibro-
cartilaginoasa 2/3 externe si osoasa in treimea interna
- nveliul cutanat in poriunea externa gros acoperit de foliculi pilosi, glande
sebacee,ceruminoase,sudoripare substana pstoasa cu aspect ceros, ph acid, rol in
protecia urechii; in poriunea osoasa tegument subire aderent la periost
5
6
rapoarte
- anterior - art. temporo-mandibulara
posterior - celule antrale si nervul facial a3-a poriune a ap.
Falope
- inferior - loja parotidiana
superior - baza craniului, zidul aticii


7
vascularizatia -- - provine din artera carotida externa
artera temporala superficiala - arterele auriculare anterioare pentru
1/2 anteriora a fatei externe si artere auriculare posterioare restul
pavilionului
zona mediala a C.A.E. - artera timpanica anterioara si artera stilo-
mastoidiana
venelev.temporala superficiala ;v.auriculare superficialev. Jug.
Ext.
Limfaticele dreneaza in ggl parotidieni inferiori si ganglionii
pretragali ___ urmatoarea statie sunt ganglionii jugulo-carotidieni
superiori


8
inervatia
motorie pt. Ms.extrinsecafilete din facial
Senzitiva:plex cervical superficial ram
auricular(portiunea post-inf pavilion si CAE)
Trigemennv.auriculo-temporal~part.ant a
pavilion
Ramura senz. Din facial(intermediarul
Wrisberg) zona Ramsey-Huntconca, partea
iniiala a cae
Vagtimpanul, p. Profunda a CAE tuse reflexa
9
Urechea medie
Urechea medie se compune din urmatoarele regiuni:
tuba auditiva (trompa lui Eustachio)
regiunea cavo-timpanica cu sistemul miringo-osicular (casuta timpanului
sau cavitatea timpanului)
regiunea aditoantromastoidiana (aditus ad antrum si sistemul celular
antro-mastoidian).
Urechea medie este constituita dintr-un sistem de cavitati osoase care sunt
situate la rascrucea dintre conductul auditiv extern si urechea interna, in plan
frontal, si intre trompa auditiva si regiunea antro-mastoidiana in plan sagital.
10
Casuta timpanullui

forma paralipipedica lentila biconcavacu 6 fete cptuita de un
mucoperiost endocavitar care cont. lanul osicular
Per.ext: zidul atical si membrana timpanica.
Timpanulgrosime 0.1 mm, forma ovalara, dispusa ca o plnie infundata
spre centru,orientata oblic in jos si inapoi; este inserata la periferie in sulcus-ul
timpanic (un sant timpanal) prin intermediul unui inel fibros bureletul Gherlach
si direct pe zidul atical in poriunea superioara
Are 3 straturi - extern-epidermic 2 zone - pars flaccida
-intern- mucos - pars tensa
- intermediar-fibros
repere pe suprafaa timpanului: scurta apofiza a ciocanului, ligamentele
timpano-maleolare, mnerul ciocanului, umbo(ombilic) depres. Centrala ,
triung. Luminos in portiunea ant inf a timpanului
11
12
13
14
Peretele medial: -promntoriu relief mamelonat
corespunde primului tur de spira al cohleei
- post. Relieful celei a2a port. a facialului (zona
suprafaciala si subfaciala)
post-sup f.ovala cu platina scriei
post-inf f.rotundamembr.fibr.
Peretele ant.(tubocarotidian):
orif tendonului ms. Ciocan
Orif. Otic al tr.separat inf. printr-o lama osoasa de
carotida int. Per.post.(mastoidian):
orif.aditusului ad antrum
Relief osos piramidatendonul ms. Scriei
Per.sup.(tegmen tympani)-subtire .strbtut de vase
raport cu fosa cerebreala mijlocie
Per.inf.(recesus hipotimpanic)raport cu golful
v.jugulare
Lanul osicular este format din ciocan, nicovala si scria
realizeaz continuitatea intre timpan si f.ovala
15
Mucoasa cavitatii timpanice este o prelungire a mucoasei
tubare si pastreaza caracterele de tip respirator ale acesteia. Este
subtire , are culoare roz-albicioasa si este alcatuita din:
epiteliu pavimentos in zona aticii si la nivelul promontoriului,
poliedric ciliat in hipotimpan si retrotimpan si cilindric ciliat in
protimpan.
corpusculi Paccini (presoreceptori si mecanoreceptori).
chorion subtire format din tesut conjunctiv cu glande tubulo-
acinoase in protimpan asigura in conditii fiziologice umezirea cililor


16
TOPOGRAFIA CSUEI:
etaj superior situat suprafacial numit atica
sau epitimpan
etaj mijlociu- mezotimpanul, coresp.
promontoriului
etaj inferior - hipo-timpanul, sub inseria
membranei timpanice
17
TROMPA LUI EUSTACHE
tub fibro-cartilaginos, realizeaz comunicarea cu
rino-faringele, forma: 2 trunchiuri de con puse
vrf la vrf, cu o zona ingusta -istm (segm. ext.
osos, segm. intern fibro-cartilaginos)
aparatul motor al tr. muchii peristafilini
intern si extern (se contracta in timpul deglutitiei
si deschid lumenul virtual al trompei in perioada
de repaus
mucoasa este in continuarea mucoasei rino-
faringiene (transmitere infecii)
18
MASTOIDA
conine in interiorul sau caviti osoase umplute
cu aer care formeaza sistemul celular mastoidian
antrul - celula constanta este legata prin canalul
aditus ad antrum cu atica
o serie de caviti mai mici care au legtura cu
antrul
varieti: mastoida pneumatica sau eburnata
(condensata)
19
Urechea interna
Formata din labirintul osos si labirintul
membranos cu lichidele labirintice:
perilimfa si endolimfa
Labirintul osos --- labirintul ant.(melcul)
---labirintul post.(vestibulul
si canalele semicirculare)
20
melcul osos: un tub ce se ruleaz descriind 2 ture si
jumtate in jurul unui nucleu osos conic - columela -a
crui baza corespunde fundului conductului auditiv intern
si este strbtut de o serie de canale paralele ; in interior
tubul este separat incomplet de lama spirala in 2
compartimente: rampa vestibulara si rampa timpanica
vestibulul osos este intercalat intre C.A.I. si casa
timpanica
- canalele semicirculare sunt 3 tuburi osoase in forma
de arc care se deschid in vestibul prin 2
extremiti, dintre care una dilatata numita ampula;
extremitile neampulare ale canalelor superior si
posterior se deschid printr-un orificiu comun
21
canalul cohlear are forma triunghiulara, se gsete in
melcul osos, separa rampa vestibulara de cea
timpanica, care pot comunica intre ele doar prin
helicotrema, orificiu situat la vrful melcului osos; are
un perete externligamentul spiral; perete superior
membrana Reissner; perete inferiormembrana
bazilara, care prezint un epiteliu celule de susinere,
celule senzorialeformeaz organul Corti acoperit
de membrana tectoria.
- canalele semicirculare membranoase prez. la
extremitatea anterioara ampule membranoase cu
receptori senzoriali - creste ampulare;
- comunica cu utricula si sacula prin canalul
endolimfatic, iar sacula comunica cu melcul
membranar printr-un canal scurt (Hensen) \
lichidele labirintice - perilimfa, endolimfa si cortilimfa I
22
23
24
25
calea aferenta cohleara
- protoneuronul in ganglionul spiral Corti;
axonii strbat columela, formeaz nervul
cohlear, fac sinapsa in nucleii cohleari,
ventrali si dorsali din punte; apoi urca in
scoara cerebrala in lobul insulei situat in
scizura Sylvius, pe calea lemniscusului
lateral trecnd prin staiile intermediare,
olive bulbare, corp geniculat intern,
tubercul cvadrigemen posterior;
26
calea eferenta a cohleei -
cai cortico-olivare prin lemniscusul lateral,
fibre directe si ncruciate - pana la baza
celulei ciliate ce au rol inhibitor asupra
potenialului de aciune
27
FUNCIA AUDITIVA
Urechea externa rol de protecie a
membr. timpanice de agresiunile externe,
pavilionul directioneaza sunetele spre
conca si creste presiunea in CAE
28
Urechea medieasigura transmiterea
sunetelor spre urechea int. Prin
intermediul lanului timpanoosicular
contribuind la transformarea vibraiilor aeriene in
variaii de presiune a lichidelor labirintice lucru
posibil prin jocul ferestrelor (ovala si rotunda)
care vibreaz in opoziie de faza compensnd
incompresibilitatea lichidelor labirintice
permite adaptarea impedantei intre mediul aerian
(impedanta mica) si mediul lichidian (impedanta
mare) amplificnd sunetul prin 2 mecanisme:
efectul de prghie al lanului osicular si diferena
de suprafaa intre membrana timpanica si platina
scriei (raport hidraulic 1/20), amplificnd
sunetul cu 27 dB
poate diminua energia sonora care ajunge la
urechea interna prin reflexul stapedian
29
Fiziologia lichidelor labirintice
menine suspendat labirintul membranos in
cochilia osoasa;
-asigura transmiterea stimulilor mecanici la
organele senzoriale;
- asigura elementele nutritive celulelor
senzoriale
30
FUNCIA VESTIBULARA A URECHII
Stimulii specifici:
- fora de gravitaie acioneaz in mod continuu
- acceleraia angulara, rectilinie si fora centrifuga
stimuli discontinui
canalele semicirculare organul funciei cinetice
receptori ampulari sunt excitai de micarea capului
care determina micarea endolimfei
receptorii statici din utricula si sacula sunt excitai de
gravitaie si acceleraia rectilinie ce acioneaz ca
forte mecanice: presiune, traciune si alunecare
macula utricularacontroleaz schimbarea de poziie in
plan sagital
macula saculara controleaz schimbarea de poziie in
plan frontal
31
nucleii vestibulari au conexiuni strnse cu nucleii
bulbo-reticulo-mezencefalici ce determina reflexe
vestibulare care acioneaz pe musculatura striata
a corpului
reflexe de postura (antigravitationale)
reflexe de redresare
reflexe de preparare a activitii
piramidale in mers