Você está na página 1de 36

Cresterea VSH

• Viteza de Sedimentare a Hematiilor se


determina usor masurand rata cu care
globulele rosii se separa din plasma in
1-2 ore de la recoltare
• VSH depinde de concentratia
proteinelor plasmatice cu sarcina
electrica.
• Este deci o metoda grosiera de
masurare a compositiei proteice
plasmatice, cel mai important
CONCENTRATIA ALBUMINEI si a
Eritrocite lipite in lanturi lungi,
datorita cresterii fibreinogenului si
globulinelor in ser
REACTANTII DE FAZA ACUTA
care cresc in plasma
• Proteina C reactiva
• α1 antitripsina
• Haptoglobina
• Ceruloplasmina
• Fibrinogen
• Amiloid seric A

• In loc de VSH se poate folosi, mai


exact concentratia proteinei C
reactiva
• MORFOLOGIA
INFLAMATIEI
•Definitie
•Clasificare
•– etiologica
•- evolutiva
•- morfologica
Clasificarea din punct de
vedere etiologic
• este improprie: exista o mare varietate de
ag. inflam. care determina procese
inflamatorii ~ (raspunsul gazdei find, in
general, lipsit de .specificitate).
• a) inflam. nespecif. (lez. sunt ~
indiferent de ag. etiol.)
• b) inflamatii specifice (aspectele macro-
si microscopice difera pentru agentii
etiologici, realizand un tablou caracteristic
util pentru diagnostic, nefiind nevoie de a
evidentia agentul cauzal: tbc, sifilis,
inflam. virale, inflam. microb. ).
Clasificarea din punct de
vedere al evolutiei
• 1. Acute: infiltr. = PMN-uri, fibrina; Evol.=
scurta, de obicei cu “restitutio ad
integrum”puroiul poate fi: expulzat, se desica
(crusta), limitat de o membr.(abces), sau
persista (sechestru in osteomielita).
• 2. Subacute; infilt.= PMN, limfocite, plasmocite;
Inflam. micotice au infilt. de tip subacut.
Evolutie = stearsa.
• 3. Cronice; infiltr= limfocite, plasmocite,
histiocite, Mf, celule epitelioide, celule gigante
multinucleate. Simptomat. clinica ↓, evolutia
este indelungata

• . Pot exista zone de necroza caract.: cazeum


Clasificare din punct de vedere
morfologic
• 1. Inflam. predom. exudative cu PMN-uri;
evol. este acuta; etiologia predom.
bacteriana, nespecifica.
• 2. Inflamatii predom.alterative cu lez.
distrof. alterat. necrozante; evolutia
poate fi acuta, sub -acuta, cronica;
etiologie variata
• 3. Inflamatii predom. proliferative cu tes.
de granulatie, cu o evolutie cr. nespecif.,
cu specif. limitata sau specifica.
Determinanti ai morfologiei
• Locatia si caracteristicile anatomice
ale organelor implicate Ex: Anumite
forme de iinflamatie—ulcer ce apar
numai pe surafata mucoaselor nu
apar in organe solide—ficat, rinichi
• Ex: Inflamatia
catarala apare numai pe mucoase cu
celule secretante de mucus: nazala,
bronsica
Determinanti ai morfologiei
• Etiologia
• Bacteriile ce formeaza puroi
(Staphylococcus aureus) dau
frecvent abcese
• Necroza cazeoasa, o caracteristica a
tuberculozei duce la formarea de
leziuni alterative, cavitare pulmonare
• Durata: Infl ac tinde sa fie exudativa,
infl cr se asoc des cu fibroza /
cicatrici.
Inflamatia seroasa
• exudat acelular: lichid cu peste
3mg% proteine, un fluid seros.
• Ex:
• arsuri,
• pustulele cutanate din infectia cu
Herpes Simplex,
• efuzia pleurala legata de infectia
virala a pleurei si plamanilor.
Flictena / edem post iritatie
mecanica
Inflamatia fibrinoasa
(uscata)
• Rezulta din exudate bogate in
fibrina
• FIBRINOGENUL, o holoprot. plasm.
cu GM mare poate iesi numai prin
defecte mari (porozitate) ale vaselor
odata cu lichide ce se rezorb in 24h
• Exud fibrinoase = µ din dantela de
fibrina; M = “limba de pisica” sau
“tartina cu unt desprinsa” Clinic =
“pasi pe zapada”
Inflamatia fibrinoasa

• Pe suprafata seroaselor, organe


cavitare (crup difteric, dizenterie), in
parenchime (pneumonie / hepatizatie
rosie)
• Pericardita fibrinoasa poate fi
cauzata de bacterii : Mycobacterium
tuberculosis,
• Febra reumatica
• Uremie
Inflam. supurativa / exudat
purulent
• Puroi = material vascos, semifluid =
PMN lezate sau moarte (piocite) prot
plasm., detritus tisular lichefiat.
• ABCES = distr. tis. localiz.= cavitate
plina cu puroi delim de membr.
piogena.
• FLEGMON = exudat purulent difuz
• EMPIEM=colectie purulenta intr-o
cavitate preexistenta: cav pleurala,
Empiem
Microscopically
Here is
Inflam. predom. alterativa:
Ulceratia
• Lipsa de subst. a tegument. sau
mucoaselor, data de necroza indusa de
inflam. str organ.

• Ulcerul peptic gastric si duodenal


necroza e data de HCl, pepsina, sucuri
digestive

• Colita amoebiana act. litica a


Entamoeba Hystolitica
A
Inflamatia
pseudomembranoasa
• E o varianta a inflam. ulcerative
• Lez muc, (dat. toxine bact) incepe ca
o necroza a strat superf apoi cel
necrozate se desprind, si se
amesteca cu: mucus, continut intest,
fibrina → o pseudomb, ce acopera
restul mucoasei

• M = se pot desprinde la endoscopie,


expunand o suprafata ulcerata
sangeranda.
Inflamatia gangrenoasa
• Bacteriile invadeaza tesutul
necrozat
• Tipic: piciorul diabetic cu
microangiopatie si ateroscleroza
accelerata care dau hipoperfuzie a
extremitatilor.
• Gangrena apare ca o complicatie a
infarctului intestinal (peritonita
fecaloida)
• In ambele cazuri gangrena e data de
bacterii saprofite, normal prezente in
Inflamatia cronica
-nespecifica
-cu specificitate lim.
-granulomatoasa de corp strain
- granulomatoasa specifica
Inflamatia cronica
nespecifica
• Acumul. difuze
de Mf., L, in
zona afectata 
prolif. fibrobl.→
cicatr. care
inlocuieste
tesutul normal
GN-ita cr.
simfize pleurale,
sechele fibr.
Inflam. cr. cu specific.
limitata
• leziunile sunt obligator corelate
cu simptomat. clinica si de lab;
• se caracteriz.: Mf. L., epitelioide,
, cel. gigante multinucleate
• Princip. cel. ale granulomului
sunt Mf. epitelioide ce pot fi si
secretorii.
• Celulele gigante sunt formate
din fuziunea a multiple
Inflam. cr. cu specific. limitata /
granulomul tific
• S. typhi (20) “via fecal-
oral”); se multiplica in
Mf.pl.Peyer;
• stadiala: in I-ul
septenal / faza prolif.:
M/; pl. Peyer (ileotifis)
si foliculi. unici
(colotifos) = tumef.
encef-ida, rozata;
• al II sept.= necroza
centr.+/_ perforatii
intest. in lung. ax.
i.s.(dg. dif. cu tbc
sechelar, circular).
• Ultima etapa =
reparare.
• µ: noduli:L, H-ite si
Inflam. cr. cu specific. limitata:
B. ghearelor de pisica / Bacil G -
• Clinic: la copii (80%) = limfadenop. reg. axilara si
cervicala +/- escare la locul de agresare al
felinelor; este cauza obisnuita a sindr. Perinaud
(tumefierea ochilor, a mandibulei si
limfoganglionilor in zona cervicala inalta). Manif.
sistem. Rare = febra, PMN↑, PME ↑ VSH ↑,
• M: limfoggl.de drenaj ↑ , fluctuenti
• µ; in per. recenta, limfadenita reactiva nespecif.,
granuloame sarcoid-like in jurul capsulei si in
peretele venelor de drenaj. In faza de stare =
formarea de abcese stelate (central, puroi si PMN-
ruri, inconjurate de epitelioide asezate in
palisada).
• Abcesele sunt distincte dar nu sunt
B. gheare de
Inflam. cr. cu specific. limitata:
pisica / Limfogranulomat. Nicolas-Favre
Inflam. cr. cu spec. limitata: Limfogranulomat.
Nicolas-Favre / Chlamydia Trachomatis

• B. N.F.debuteaza ca mic sancru granulom. greu


vizibil intre pliuri, insotit de o adenop.satelita
inghinal pelvic si rectal; ggl.= tumefiati,
supureaza prin mai multe orificii ~ unui “cap de
stropitoare”.
• µ: ggl. - aspect in cocarda – centru / purulent
(supuratie cu PMN-uri alterate), mijlocul / cel.
epitelioide asezate in palisada si rare cel.
gigante; la perif./ limfomonocite, plasmocite,
PME, PMN.
• Pentru conjunctivita, mucoasa este
Inflam. cr. cu spec. limitata:
granulom reumatismal Aschoff
• Clinic, t0 reumat. la copii 5-15 ani. Per. de latenta intre
F-ita streptococica si t0 reumatica = 1-5 sapt. =
poliartrita in artic. mari, si t0. Cardita reumat. la 50-75%
din copii de 2-16 ani iar pana la adulti, doar 35% din
acestia au avut. un singur atac. Cea mai grava leziune
= miocardita reumatism./ prod. aritmii (fibrilatie) si
prelungirea PR pe EKG →trombii arteriali → embolii →
dilalatie cord., sufluri de insuf. (I= valva mitrala).
manif.~ la fiecare atac recurent.
• µ: in cord ~ in miocard: localiz. in tes. conj. vasc.
Miocitele adiacente / lez. distr. sau sunt distruse.
• Nodul. I-ar = necroza fibrinoida a colagen (faza
distrofic-alterativa).
• Etapa II = proliferativa: necroza fibrinoida este
inconjurata de L, Mf. si ocazional plasmocite. Mf (20-
40m) se bomb. dat ↑ cito amfofile; 1-2 nuclei = rotund-
ovoizi, centrali, in care cromat.= centru (celulele
Inflam. cr. cu spec. limitata:
granulom reumatismal Aschoff
Inflam. cr. cu spec. limitata:
sarcoidoza / B. Boek Besnier Schaumann
• B.
etiolog.? dat.~ histol. tbc-ui:
granul.necazeoase; limfaden. bilat. hilara sau
atingerea pulmonara sunt vizibile in 90% din
cazuri; lez. ocul. si cutanate prez.
• M: Lgg. hilari = mariti, lobulati la ex. rx. “noduli
cu aspect de cartofi”; in st.ac.= moi si suculenti
dar in st.cr. = duri, fibrozati.
• µ: granul. necazeos = cel. epitelioide intric. cu
cel. gigante multi -nucl.de tip Langhans sau de
corp strain; rar = necroza centrala. In
perioadele cronice granuloamele sunt
inconjurate de o limita fibroasa (fara confluare)
si frecvent mai apar doua trasaturi
microscopice: concretiuni laminate compuse
Inflam. cr. cu spec. limitata:
sarcoidoza / B. Boek Besnier Schaumann
Inflam. cr. granulomatoasa de corp strain:

• nenecrotica: partic. mat.


(sticla, metal, ulei, sut.
chir., celuloza / contamin.
cu fecale in fistule /
perfor. i.s.) sau otravirea
cu beriliu etc.
• M: noduli cu diametrul de
1 cm, bine vasculariz.
sanger.
• µ: tes.conj.
Neoform.(fibroblasti,
fibrocite, vase fara m.b.)
cu infiltr. Inflam. cr. si
patogn. cel. gigante de
corp strain cu resturi de