ANATOMIE - EMBRIOLOGIE

CURS V
Dr. Carmen CRIVII
Disciplina de Anatomie Embriologie
Departamentul de Stiinte Morfologice

Medicine is the field

of applied science
related to
the art of healing by diagnosis,
treatment,
and prevention
of disease.

Medicina este domeniul stiintelor aplicate

cu privire la vindecarea prin diagnostic si
tratament, precum si a prevenirii bolilor

We look for medicine to be an orderly field of

knowledge and procedure. But it is not.
It is an imperfect science, an enterprise of
constantly changing knowledge, uncertain
information, fallible individuals, and at the same
time lives on the line. There is science in what we
do, yes, but also habit, intuition, and
sometimes plain old guessing. The gap between
what we know and what we aim for persists. And
this gap complicates everything we do.
Complications: A Surgeons Notes on an
Imperfect Science (2002)

Privim spre medicina ca spre un domeniu ordonat al cunoasterii si

al procedurilor. DAR NU E! Este o stiinta imperfecta, o gestionare a
cunostintelor in perpetua schimbare, a informatiilor nesigure, al
indivizilor supusi gresililor, si in acelasi timp, al mersului pe ata. E
adevarat, este stiinta in ceea ce facem, dar totodata este si o
deprindere, este intuitie, si cateodata vechea si simpla nimereala.

Obiectivele cursului de
azi

Definitia
Istoricul Anatomiei
Subdiviziunile Anatomiei
Terminologia Anatomica :
-> pozitia anatomica
-> axe planuri
- > termeni anatomici
- > termeni ai anatomiei clinice

Anatomia
tiina care se ocup cu:
studiul formei/morfologiei
studiul organizrii structurale a fiinei
vii
viziunea analitic a corpului (uman)

Anatomia lucreaz cu:

Metode proprii
Limbaj propriu
Logica proprie

Un ghid
indispensabil i fidel
la care medicina
face referire de
fiecare dat cnd se
va examina sau se

a putea explora
este un mare atuu al
artei medicale
(Hippocrates)

Hippocrates
460 i.H. - 370 i.H.

cel mai vestit medic al

Greciei antice
considerat
printele
medicinei
n lucrarea despre
epilepsie =Boala
sfnt" (Morbus sacer)
informaii de
anatomie
uman

Istoric
perioada antic

Aristotel primul anatomist

- descoper prin disecie funcia unor
organe
Herophilos din Calcedonia - medic al
Greciei antice
- considerat primul mare specialist n
anatomie din istorie
- mpreun cu Erasistrate au fondat
coala medical din Alexandria
- disec peste 600 de cadavre umane
descoper => torcular
Herophili
(confluena
sinusurilor)

.Hr. 384 - .Hr.

322

.Hr. 335 - .Hr.

280

d.Hr. 130 - d.Hr.

Istoric

1472 anatomia este recunoscut ca i

disciplin util practicii medicale i artistice

Secolul XVI disecia se impune ca o

necesitate n studiul anatomiei, sub
impulsul artitilor plastici (Lonardo da
Vinci, Michel-Ange) i a brbierilor,
chirurgilor epocii (Vsallius, Ambroise Par)

Secolul XVII descoperirea aparatului

circulator i a funciei sale: William Harvey
- circulaia sanguin i Pequet
circulalimfatic

Epoca actual disecia nc interzis

de anumite religii

Subdiviziunile Anatomiei
Anatomie
macroscopic
Anatomie microscopic
sau histologia

Anatomia dezvoltrii

Anatomie macroscopic
Anatomia descriptiv studiul separat al diferitelor
organe
Anatomia de suprafa studiul formelor i reliefului
de suprafa a corpului
Anatomia topografic - studiul raporturilor pe care l
prezint diferitele structuri anatomice ntre ele, ntr-o
anumit regiune anatomic
Anatomie general studiul sintetic al organizrii
morfologice i funcionale a sistemelor anatomice
Anatomie comparat studiul raporturilor ce exist
ntre structuri omoloage ale tuturor animalelor, inclusiv
specia uman

Anatomia dezvoltrii
Ontogeneza

= transformarea morfologic a
individului de la stadiul de zigot (n urma
fecundaiei) pn la vrsta adult

2 perioade intra-uterin
- postnatal

Anatomia dezvoltrii
Perioda intra-uterin
Embriologie studiul dezvoltrii
embrionului 8 sptmni
(Fetologia) studiul dezvoltrii
fetale
8 sptmni natere
Organogeneza dezvoltarea
organelor

Anatomia dezvoltrii
Perioada postnatal dezvoltarea copilului
Prima copilrie: (0-3 ani) nou-nscut (0-28 de
zile)
- sugar (1-12 luni)
- copil mic anteprecolar (1-3 ani)
A doua copilrie - precolar (3-6 ani)
A treia copilrie - perioada colar & pubertar (6
13/15 ani)
Adolescent de la pubertate la maturitate ( 21-24
ani)

Anatomia dezvoltrii
Teratologia studiul malformaiilor i al
monstruozitilor congenitale

Nomenclatura
anatomic
Nomina Anatomica
7800 termeni latini de
referin
- adoptat n toate rile

Poziia anatomic de referin

Corp uman, viu,
ortostatism
Membrele superioare
pe
lng corp
Palmele orientate
anterior
Privirea nainte

Axe anatomice de referin

Planuri anatomice de
referin
Planurile sagitale:
1. Plan medio-sagital
2. Planuri parasagitale
. Plan frontal
. Plan orizontal

Termeni de localizare

Intern extern
Cranial caudal
Proximal distal
Medial lateral
Ventral dorsal
Superior inferior
Superficial profund
Homolateral
contralateral
prefixe: supra, infra

Micrile simple
Flexie (antepulsie)
Extensie
(retropulsie)
Abducie
Adducie
Rotaie extern
Rotaie intern

Micrile complexe
Pronaie
Supinaie
Circumducie

Organizare topografic
Organizarea capului gtului - trunchiului
Superficial
Tegument
esut subcutanat sau fascia superficial
vase i nervi -superficial
Perei
Structuri osoase
Articulaii
Muchii scheletali
Vase i nervi - profund
Caviti
Cuprind viscere acompaniate de vase i
nervi

Organizare topografic
Organizarea membrelor
Plan superficial
Tegument
esut subcutanat sau fascia superficial vase
i nervi superficial

Plan profund

Structuri osoase
Muchi scheletali
Vase i nervi - profund
Fascia profund
Lame conjunctive

Variante anatomice
Variante anatomice fundamentale
Rezult n urma combinrii genelor materne i
paterne
Pot s fie infinite => unicitatea corpului
uman

Variante anatomice comune

Diferene morfologice
Anumite organe pot s: lipseasc, multiple,
diferite

!!IMPORTANTE N
MEDICIN:
pot explica anumite
sindroame

De ce
trebuie sa
invatam
ANATOMIE??

Sindromul
Arterei Mezenterice Superioare (6-25)

Nutcracker syndrome

Diastematomielie

Osteologia
(Sistemul scheletic)

Sistemul scheletic
= ansamblu de structuri
osoase
articulaii
care:
protejeaz organe;
permite micrile;
suport pentru inseriile
musculare.

Diviziunile scheletului
206 oase
constante
oase inconstante

 Oasele inconstante:
oase vomeriene
dezvoltate ntre anumite
oase craniene;
oase sesamoide
structuri osoase de
dimensiuni mici dezvoltate
n tendoane sau locuri
unde presiunea este
considerabil.

 Subdiviziuni:
Schelet axial

Schelet
apendicular

Scheletul axial
Situat n lungul axului
vertical:
craniul
hioidul
coloana vertebral
coastele
sternul

Scheletul axial

Craniul:
nchide SNC,
meningele,
poriunea iniial a celor 12
perechi de NN Cr

Scheletul axial
Hioidul: localizat la limita cap-gt n form de potcoav nu prezint
nici o articulaie

Scheletul axial
Coloana
vertebral:
strbtut de
canalul vertebral care
adpostete mduva
spinrii i rdcinile
nervilor spinali

Scheletul axial
Coastele: 12
perechi
7 coaste
adevrate,
- 3 perechi de
coaste false,
- 2 perechi de
coaste flotante.

Scheletul axial
Coloana vertebral
toracic
Coastele
Cartilajele costale
Sternul

Cutia
toracic

Scheletul apendicular
Cuprinde:
centurile:
centura
scapular
centura pelvin
membrele libere sup.
+ inf.

Clasificarea oaselor
Dup form:
Oase lungi
Oase late
Oase scurte
Oase neregulate

Clasificarea oaselor
Dup form:
Oase lungi
Oase late
Oase scurte
Oase neregulate

Prezint diafiz + 2 epifize;

Localizate la nivelul
membrelor

Clasificarea oaselor
Dup form:
Oase lungi
Oase late
Oase scurte
Oase neregulate

Subiri;
Scapula, coxalul, oasele
craniene.

Clasificarea oaselor
Dup form:
Oase lungi
Oase late
Oase scurte
Oase neregulate

Lungimea = limea;
Carpiene tarsiene.

Clasificarea oaselor
Dup form:
Oase lungi
Oase late
Oase scurte
Oase neregulate

Vertebrele

Recunoatei tipurile de oase!

Morfologia osoas
Suprafaa osoas este neregulat:
Eminen: o elevaie la nivelul
suprafeei osoase
Cavitate: o scobitur la nivelul
suprafeei osoase

Eminene
Articulare Nonarticulare:
Eminene articulare:
n general denumite CAP!!
ex: cap humeral, cap
femural.

Eminene
Eminene non-articulare: determinate de
inseriile musculare sau ligamentare:
Tubercul: eminen mic, rotunjit;
ex: tubercul sub- sau supra-glenoidal

Tuberozitate: eminen voluminoas neregulat;

ex: marele trohanter

Apofiz: eminen foarte voluminoas de

form variabil;
ex: apofiza (proces) coracoid

Creast: eminen linear;

ex: creasta iliac

Spin: eminen ascuit;

ex: spina iliac
spina scapulei

Caviti
Articulare Non-articulare:
Caviti articulare:
corespunde eminenelor
articulare;
ex: cavitatea glenoid a scapulei
ce corespunde capului humeral;
- Fosete: lips de substan mai
mult sau mai puin larg i
profund;
ex: foseta olecranian.

Caviti

Caviti non-articulare:
sunt determinate de traiectul sau
inseria unor elemente anatomice:
an: canal deschis;
ex: anul radial;
Gaur: este o veritabil
deschiztur n structura osului;
ex: gaura obturatoare;
Scobitur: este o lips de
substan la nivelul unei margini
osoase;
ex: scobitura ischiadic.

Arhitectura osoas
Elementul esenial
= esutul osos: compact
spongios
nconjurat de o membran
fibroas = periost
n centru - mduva
osoas

esutul osos
Os spongios: mai puin dur format din
lamele osoase desprite de caviti.

esutul osos
Os compact : dur masiv format din:
osteon (system Havers):
unitatea histologic a esutului
osos = un canal vascular
nconjurat de lamele osoase
concentrice;
lamele arciforme: se interpun
ntre osteoane:
sistem lamelar extern;
sistem lamelar intern;
sistem lamelar interstiial.

Dispoziia tipurilor
de esut osos
Os lung :
os compact la nivelul diafizei
delimiteaz canalul medular osos ce
conine mduva osoas;
os spongios la nivelul epifizelor
conine mduv galben sau roie;
Os plat : format dintr-o lam subire de
esut spongios (diplo) ntre dou straturi
de esut compact:
Os scurt: format dintr-un strat de esut
compact ce acoper esutul spongios;

Periost
membran fibroas bogat n
osteocite care asigur creterea n
grosime a osului + consolidarea
osului n caz de fractur.