AUTOTRANSPLANT

UL DENTAR

Student: Cioroiu Beatrice

Anul IV
Grupa 7
DEFINITIE
Transplantul este un procedeu chirurgical
care presupune substituirea unui organ sau
tesut netratabil, partial sau in totalitate de
catre unul sanatos, preluat dintr-un alt
organism uman. Aplicabilitatea metodei exista
si in medicina dentara, dintii transplantati fiind
o alternativa protezarii. De cele mai multe ori,
interventia se rezuma la un autotransplant,
pacientului beneficiind de propriul dinte, extras
din locul lui de pe arcada si implantat intr-o
alveola dentara libera sau creata chirurgical,
daca rolul functional in acea pozitie este mai
important decat cel avut in locatia proprie.
INDICATIILE TRANSPLANTARII DENTARE

Cea mai frecventa indicatie de transplantare o au

molarii de minte cu radacina in proces de formare,
transplantati pe locul molarului 1 (maselei de 6 ani) sau 2
(maseaua de 12 ani), irecuperabil protetic datorita
distructiei masive la nivel de coroana sau proceselor
periapicale.
dintii ectopici (dinti erupti la distanta de locul normal)

care nu pot fi readusi in pozitie normala nici prin

tratament ortodontic, pot fi extrasi pentru a completa o
bresa edentata (spatiul gol);
premolarii superiori, transplantati in locul unor canini sau

incisivi absenti de pe arcada, sau compromisi prin slefuiri

corespunzatoare au si un efect estetic deosebit
dintii inclusi intraosos (de ex. caninii) la care se

urmareste repozitionarea corecta.

CONTRAINDICATIILE TRANSPLANTARII
DENTARE SI TEHNICA

Nu se vor transplanta niciodata dintii supranumerari, dintii cu

anomalii radiculare;
Nu se recomanda autotransplantul dentar persoanelor in varsta;
Daca pacientul prezinta boli generale asociate cu afectarea
proceselor de regenerare osoasa (TBC, cancer, boli infectioase,
etc.);
Existenta unor focare de infectie in alveola de transplantare;
Tehnica:
Intr-o prima etapa, este necesara extractia dintelui care
urmeaza a fi inlocuit. Pentru a pastra ligamentele periodontale la
nivelul alveolei se folosesc clestii si nu elevatoarele. Daca exista
granuloame periapicale, se chiureteaza folosind instrumente de
dimensiuni mici, evitand atingerea peretilor. Daca este un dinte cu
doua sau mai multe radacini si septul care le desparte ramane in
lacuna osoasa, se desfiinteaza cat mai putin traumatizant.
 Alveola pregatita se spala din abundenta cu ser
fiziologic, apoi se trateaza cu solutii antibiotice. Ca sa se
asigure protectia alveolei , se aplica o compresa imbibata
cu antibiotice inauntrul ei, mentinuta pana cand dintele
de transplantat va fi pregatit. Urmeaza extractia
transplantului . Daca radacina lui nu este inca formata,
se va extrage cu tot cu sacul folicular si se va introduce in
noua sa locatie. Uneori poate fi necesara ajustarea
dimensiunilor alveolei sau dintelui, sitautie in care vor fi
compromise o parte din ligamentele pe care dorim sa le
pastram.
La dintii maturi cu radacina formata este necesara
devitalizarea pentru ca revascularizarea pulpei dentare
nu mai este posibila, existand riscul complicarii prin
necroza sau gangrena pulpara.
 Obturatia de canal si cea radiculara poate fi
efectuata inaintea interventiei de
autotransplantare sau in termen de maxim 2
saptamani dupa aceasta. In scopul evitarii
traumei ocluzale si a efectelor sale
nefavorabile asupra parodontiului, dintele
este scos din ocluzie prin slefuire sau poate fi
acoperit cu o sina acrilica de protectie
mentinuta pentru 24 de zile. Avantajul sinelor
este ca permit totusi, aplicarea unor forte
mici in ax, favorabile pentru regenerarea
osului din zona, prevenind atrofia.
 O situatie speciala avem in cazul cand
alveola dentara este mai mare decat dintele de
introdus in ea, deci exista un deficit de tesut
osos . Se lasa sa se regenereze si completeze pe
cale naturala; operatia se amana pentru 2 luni,
timp in care dintele va fi pastrat in solutie de ser
fiziologic si alcool etilic 96%, la frigider.
PROGNOSTIC

Sansa de succes este cu atat mai mare, cu cat

dintele este mai tanar. La radacinile cu apex
deschis , prognosticul este cel mai bun;
Prezenta ligamentelor periodontale permit prinderea
fiziologica a dintelui si nu sudarea acestuia la os;
Se estimeaza o durata medie de viata al
autotransplantului reusit de aproximativ 5 ani, dar
exista cazuri in care rezista si 15 ani pe arcada;
In timp, dintele este afectat de procese de rizaliza
(asemanator dintilor de lapte la care li se absoarbe
radacina si treptat devin mobili);
Caria dentara, procesele periapicale si afectiunile
parodontale sunt alte conditii care predispun esecul
transplantului dentar.
AVANTAJE
Autotransplantarea dentara este o metoda de
tratament a edentatiilor dentare, care prezinta
urmatoarele avantaje fata de protezarea clasica
prin punti:
Nu este necesara sacrificarea tesuturilor dentare a
dintilor vecini, pentru prepararea lor ca elemete de
sustinere (agregare);
Dintele, fiind material biologic propriu organismului
, se evita efectele negative ale materialelor din
care este construita lucrarea protetica (alergia la
metale, acrilat, curentii galvanici, etc.);
Sunt eliminate problemele privind igienizarea
protezelor;
 Un mare beneficiu pe care il are transplantul
asupra osului, maxilar sau mandibular este ca
transmite in mod fiziologic fortele si nu permite
atrofia osoasa, una dintre marile probleme pe care
le cauzeaza pierderea dintilor. Chiar daca unitatea
dentara va fi afectata de rizaliza si va fi eliminata
de pe arcada, lacasul in care a fost implantat, se
va umple cu os, sporind calitatea campului ce va
fi protezat ulterior;
Previne migrarea dintilor vecini.