BRONSITELE ACUTE

Dr. Liliana VERES

Clinica de Pneumologie
UMF Gr. T. Popa Iasi
 Date
Bronsita acuta este in primele 10 ! diagnostice puse
in ambulatoriu tusea fiind cel mai frecvent simptom
descris
La peste 20% din cei cu bronsita acuta tusea dureaza
mai mult de 4 saptamini;
In Statele Unite costurile implicate in tratarea
bronsitei sint enorme (200-300 mil USD/an, fiecare
pacient primind in medie 2 retete si lipsind 2-3 zile
de la servici
 Bronsita acuta
Infectie de tract
repirator inferior ce
determina o
inflamatie
reversibila a
bronsiilor
In 95% cauza este
virala
 Bronsita acuta este un diagnostic atit de
frecvent deoarece adesea medicul generalist
pune pe seama ei atit tusea din infectiile de
tract respirator superior, sinuzita sau
sindroamele alergice din astm sau pneumonia
virala.
Adevarata bronsita purulenta este
caracterizata prin infectii ale tractului bronsic
ce determina edem si formare de mucus.
Spre deosebire de astm, inflamatia bronsica
este pasagera si se rezolva odata cu
vindecarea infectiei.
La unii pacienti inflamatia poate dura citeva
luni si tusea postbronsitica persista pina la 6
luni.
BRONSITA PURULENTA
BRONSITA HERPETICA
Factori Declansatori
 Virusuri: adenovirus, coronavirus, coxsackievirus,
enterovirus, influenza virus, parainfluenza virus,
virusul sincitial respirator, rhinovirus

Bacterii: Bordatella pertussis, Bordatella

parapertussis, Branhamella catarrhalis, Haemophilus
influenzae, Streptococcus pneumoniae, atypical
bacteria (e.g., Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia
pneumoniae, Legionella species)

Fungi: Blastomyces dermatitidis, Candida albicans,

Candida tropicalis, Coccidioides immitis,
Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum

Triggeri noninfectiosi: astm, poluanti atmosferici,

amoniac, canabis, tutun, etc
 Simptome
La 3-4 zile dupa o
La 3-4 zile dupa o
infectie de tract
respirator superior.
Tusea principalul
simptom uscata la
inceput ulterior
productiva (mucus clar,
galben sau verde,
uneori cu striuri sangv.)
Febra moderata (T
crescuta poate indica
pneumonia)
Astenie
 Senzatie de
constrictie,
arsura sau
durere toracica,
retrosternala, ce
se accentueaza in
inspir profund sau
tuse
Wheezing, in
special la efort
fizic
Raguseala
 Diagnostic
Tuse persistenta in 50% din
cazuri pina la 3 saptamini, iar in
25% mai mult de o luna
Wheezing, ronflante, expir
prelungit, alte semne de
obstructie
Cult din sputa frecv neg (etiol
virala); sint neg si in cazul M.
pneumoniae;
Exista teste de identificare a M
pneumoniae dar nu sint de rutina
Explorarea fct. respiratorie
uneori obstructie
Nu exista un test care sa puna
diagnosticul definitiv de bronsita
acuta !
 Diagnostic
Examenul clinic

Diagnosticarea bronsitei acute se face pe baza anamnezei (istoricul

bolii) si a rezultatelor de la ascultatia pulmonara. Suplimentar, se
poate face consult ORL (urechilor, cavitatii orale, nazale si
faringiene, dar si a ganglionilor de la nivelul gatului.

Examene de laborator

In caz de febra si expectoratii purulente se va recolta sange pentru

a se decide daca se impune sau nu tratamentul cu antibiotice.
Cresterea usoara a vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH-ul) si
scaderea numarului de leucocite (leucopenie) indica o infectie
virala. Cresterea semnificativa a vitezei de sedimentare a
hematiilor, asociata cu leucocitoza (cresterea numarului de
leucocite) , semnalizeaza o infectie bacteriana.

Daca evolutia bronsitei este ingrijoratoare, se recomanda examenul

bacteriologic al secretiei expectorate si un exudat faringian pentru
identificarea germenilor patogeni, care vor fi urmate de o
antibiograma.
 Radiografia pulmonara

Daca manifestarile patologice nu cedeaza

sau se inrautatesc, este posibil ca bronsita
acuta sa fi evoluat spre pneumonie. In
acest caz se impune radiografia
pulmonara. Examenul radiologic al
plamanilor se recomanda si in cazul in
care pacientul prezinta hemoptizie, pentru
a exclude din diagnostic tumorile
pulmonare sau bronhiale.
 Diagnostic Diferential
Astm
Aspergiloza
Expunere ocupationala (simptomele se coreleaza cu serviciul)

Bronsita cronica (tuse cronica, insotita de expectoratie zilnica pentru

min. 3 luni, frecv. La fumatori, asociata cu infectii respiratorii)
Sinuzita
Raceala
Pneumonia (Rx: prez. Infiltratului)
Insuficienta cardiaca congestiva (raluri bazale, ortopnee,
cardiomegalie, fluid intestitial sau alveolar pe Rx, galop S3,
tahicardie)
Esofagita de reflux (simptomele se agraveaza in decubit dorsal,
arsura retrosternala)
Tumora bronhogenica (tuse cronica + hemoptizie)
Sindroame de aspiratie (asociate unui eveniment precipitant cum ar
fi inhalarea de fum, voma, alterarea starii de constienta
 Tratament
Datele actuale nu
sprijina folosirea
antibioticelor la
pacientii cu bronsita
acuta
Bronhodilatatoarele
pot avea efecte
benefice in unele
situatii (Albuterol, etc)
Expectorantele,
antitusivele,
antihistaminicele pot fi
folosite
 Mucolitice (Substante fluidizante ale secretiilor bronsice)
Pentru a declansa reflexul de tuse si a favoriza eliminarea
secretiilor mucopurulente, se prescriu mucolitice ca
Acetilcisteina, Ambroxol (forma de prezentare: solutie sau
comprimate).

Antipiretice si Antialgice
Daca pacientul are febra ridicata se prescriu antipiretice ca
paracetamol sau acid acetilsalicilic (aspirina). Este important sa
se aiba totusi in vedere ca febra este o reactie normala a
sistemului imunitar la atacul unui agent patogen (reprezinta
modul organismului de a lupta cu infectia) si ca nu se impune
mereu combaterea ei.

Antitusive
Daca tusea bolnavului este uscata si chinuitoare, medicul poate
prescrie medicamente care contin codeina. Antitusivele se
administreaza doar pe termen scurt si in cazuri exceptionale,
deoarece reprima reflexul de tuse si, consecutiv, expectorarea
secretiilor de la nivelul bronhiilor. Folosirea abuziva a
antitusivelor determina staza secretiilor in bronhii, care este
foarte periculoasa si poate declansa o pneumonie .

 Antibioterapia
Stott and West (1976) Doxycycline 212 Benefit:0
Williamson (1984) Doxycycline 74 Benefit:0
Brickfield, et al. (1986) Erythromycin 52 Benefit:0
Dunlay, et al. (1987) Erythromycin 63 Folosire
redusa a medicatiei antitusive si scaderea nr. Vizitelor
medicale
Franks and Gleiner (1984) Trimethoprim cu
sulfamethoxazole 67 Reducerea
episoadelor de tuse si a absentelor de la lucru; folosire
mai scazuta a decongesionantelor
King, et al.* (1996) Erythromycin 91 Intoarcere mai
rapida la servici
Orr PH, Scherer K, Macdonald A, Moffatt ME. Randomized placebo-
controlled trials of antibiotics for acute bronchitis: a critical review of the
literature. J Fam Pract 1993;36(5):507-12.
 Alternative la Antibiotice
Pacientul se asteapta
adesea sa folosim antibiotice
Vindecarea lui rapida nu va
depinde de acestea ci de
calitatea legaturii medic
pacient
Preferabil sa ne referim la
bronsita acuta ca la o raceala
la piept explicindu-i
pacientului diagnosticul si
posibilitatea ca tusea sa
persiste 10-14 zile dupa
consultatia pe care o avem
Scaderea folosirii de
antibiotice intr-o comunitate
poate scadea riscul de
rezistenta la antibiotice.
 Calmarea tusei : hidratare eficienta, medicatie
expectoranta si antitusiva, evitarea iritantilor
Evitarea cafeinei si alcoolului (determina
deshidratare suplimentara).
Oprirea fumatului, daca e cazul
Odihna suficienta
AINS pentru atenuarea mialgiilor sau febrei. Nu
recomandati aspirina inainte de 20 de ani.
Umidifierea aerului, dusuri calde (fluidifiaza
mucusul ajutind o expectoratie eficienta).
Folosirea beta 2 agonistilor inhalatori la
nevoie (evaluarea beneficii vs. ES: tremor,
nervozitate)
Antibiotice pentru cei cu risc crescut de
complicatii; la cei la care simptomele nu se
amelioreaza dupa toate celelalte tratamente.
DOUG KNUTSON, M.D., and CHAD BRAUN, M.D., Algorithm for the treatment of
patients with acute bronchitis. Am Fam Phys, May 2006
1. Slusarcick AL, McCaig LF. National hospital ambulatory medical care survey: 1998
outpatient department summary. Hyattsville, Md.: U.S. Dept. of Health and Human
Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Health
Statistics, 2000; DDHS publication no. (PHS) 2000-1250/0-0520.
2. Oeffinger KC, Snell LM, Foster BM, Panico KG, Archer RK. Diagnosis of acute
bronchitis in adults: a national survey of family physicians. J Fam Pract 1997;45:402-9.
3. Hueston WJ, Mainous AG III. Acute bronchitis. Am Fam Physician 1998;57:1270-
6,1281-2.
Gonzales R, Steiner JF, Sande MA. Antibiotic prescribing for colds, upper respiratory
tract infections, and bronchitis by ambulatory care physicians. JAMA 1997;278:901-4.
4. Mainous AG III, Zoorob RJ, Hueston WJ. Current management of acute bronchitis in
ambulatory care: the use of antibiotics and bronchodilators. Arch Fam Med 1996;5:79-
83.
5. Treanor JJ, Hayden FG. Viral infections. In: Murray JF, ed. Textbook of respiratory
medicine. 3d ed. Philadelphia: Saunders, 2000:929-84.
6. Blinkhorn RJ Jr. Upper respiratory tract infections. In: Baum GL, ed. Textbook of
pulmonary diseases. 6th ed. Philadelphia: Lippincott-Raven, 1998:493-502.
7. Boldy DA, Skidmore SJ, Ayres JG. Acute bronchitis in the community: clinical features,
infective factors, changes in pulmonary function and bronchial reactivity to histamine.
Respir Med 1990;84:377-85.
8. Marrie TJ. Acute bronchitis and community acquired pneumonia. In: Fishman AP, Elias
JA, eds. Fishman's Pulmonary diseases and disorders. 3d ed. New York: McGraw-Hill,
1998:1985-95.
9. Scherl ER, Riegler SL, Cooper JK. Doxycycline in acute bronchitis: a randomized
double-blind trial. J Ky Med Assoc 1987;85:539-41.
10. Franks P, Gleiner JA. The treatment of acute bronchitis with trimethoprim and
sulfamethoxazole. J Fam Pract 1984;19:185-90.
PNEUMONIILE ACUTE
 CAUZELE PNEUMONIEI
Infectii virale (Influenza)
Infectii bacteriene
Streptococcus pneumoniae
Staphylococcus aureus
Haemophilus influenzae
Chlamydia pneumoniae
Mycoplasma pneumoniae
Pneumocystis carinii
Toxoplasma gondii
Legionella pneumophila
 Infectii fungice
Pneumonia prin inhalare de
substante chimice
Pneumonia prin aspiratie (continut
alimentar)
 Conditii predispozante
Varstele extreme;
Alcoolismul, malnutritia, bolile pulmonare
cronice (BPOC), infectiile cu virusul
imunodeficientei umane (HIV), diabetul
zaharat, ciroza hepatica, insuficienta renala
cronica, insuficienta cardiaca congestiva.
Se recomanda ca orice tanar cu
pneumonie pneumococica sa fie testat
pentru depistarea unei posibile infectii
cu virusul HIV.
 Simptome
Deteriorare brusc survenita a unei afectiuni
respiratorii preexistente. Pentru cateva zile,
pacientul prezinta o stare de astenie insotita
de coriza, tuse neproductiva si febra usoara .
In perioada de acutizare, febra poate atinge
valoari de 38, 9 39, 4 grade Celsius . In
aceasta faza, tusea devine productiva tuse cu
expectoratie. Daca pacientul suferea anterior de
BPOC, volumul sputei va creste simtitor,
devenind galben verzuie; de asemenea, sputa
devine mult mai vascoasa iar febra inregisteraza o
panta ascendenta in primele 72 de ore.
 Debut supraacut (mai ales in cazul
pacientilor tineri) : frison, febra ridicata
si sutinuta, tuse cu expectoratie
ruginie (pneumonie pneumococica).
In cazul varstnicilor, debutul se face cel
mai adesea in mod insidios, fara a
sugera in prima faza, instalarea unei
pneumonii. Pacientii in varsta de peste
80 de ani, se pot prezenta cu tuse
seaca si chiar fara febra; cu toate
acestea, ei pot prezenta o stare de
fatigabilitate accentuata, stare de confuzie
sau hipotermie, toate aceste manifestari
conducand la instalarea socului.
 Pneumonia evolueaza fulminant la
pacientii cu splenectomie, moartea
putand surveni in mai putin de 24 de
ore de la momentul declansarii
simptomatologiei. Atunci cand procesul
inflamator se extinde pana la nivelul
pleurei viscerale, pacientul acuza o durere
pleuretica; daca durerea nu cedeaza dupa
primele 48 ore de tratament, putem
suspiciona existenta unui empiem. De
asemenea, mai mult de o cincime dintre
cazurile de pneumonie, se insotesc de
greata, varsaturi sau diaree.
 Examenul fizic:
Pacient anxios
Tegumentele: palide sau cenusii
T: 38, 9 39, 4 grade Celsius;
pulsul este de 90 - 110 batai pe minut (tahicardie),
Frecventa respiratorie: peste 20 respiratii pe minut .
Persoanele varstnice sunt de cele mai multe ori afebrile, sau pot
prezenta doar o crestere usoara a temperaturii corporale. Lipsa
starilor febrile sau hipotermia, la persoanele tinere, se coreleaza
strans cu cresterea mortalitatii.
Herpesul labial reprezinta o manifestare care apare doar intr-un
numar limitat de cazuri.
Aparitia junghiului toracic (de partea afectata), va conduce
la limitarea excursiilor costale. In 50% din cazuri, la
examenul toracelui se constata submatitate la percutie, precum
si accentuarea transmiterii vibratiilor vocale (datorita procesului
de condensare pulmonara) .
 Ascultatia evidentiaza prezenta ralurilor
crepitante, a ralurilor bronsice si a
suflului tubar. Prezenta lichidului pleural va
fi sugerata de matitatea aparuta in timpul
percutiei bazelor cutiei toracice; pleurezia va
conduce la cresterea riscului de empiem
(acumularea de puroi intre foitele pleurale) .
De asemenea, prezenta unor sufluri
cardiace determina cresterea riscului de
aparitie a endocarditei complicatie
grava, potential fatala. Obnubilarea si
redoarea cefei sunt semne clare de afectare
meningeala meningita bacteriana.
TRATAMENTUL sub supravegherea medicului
 Imagistica
Rx toracica: proces infiltativ, limitat la nivelul unui
segment pulmonar. Adevarata imagine de condensare
pulmonara apare de obicei, in cazul pacientilor tineri
aparent sanatosi, atunci cand procesul inflamator include si
una dintre caile aeriene bronsice.
Daca pneumonia se suprapune peste o boala
pulmonara cronica (BPOC), imaginea radiologica va
avea mai degraba un aspect neomogen.
De asemenea, frecvent pacientul poate prezenta o afectare
multilobara. Pneumonia bacteriana (pneumococica) se
poate complica cu aparita abcesului pulmonar
colectie purulenta localizata intrapulmonar . Pleurezia
cu lichid in cantitate mare, afecteaza aproape 1/5 din
pacientii cu pneumonie; la un numar si mai mic dintre
acestia poate fi pusa in evidenta existenta empiemului.
 Examene de laborator
Examenele de laborator releva in sangele periferic un numar crescut
de leucocite (leucocitoza) la majoritatea pacientilor cu pneumonie
bacteriana.Totusi, un procent mai mic de 10% din pacientii internati
pentru pneumonie se prezinta cu un numar relativ scazut de leucocite in
sangele periferic. Sacaderea numarului de leucocite se datoreaza
supresiei medulare, ca urmare a consumului cronic de alcool
(alcoolism) ; in astfel de situatii, riscul de evolutie grava a bolii si deces,
creste considerabil. Hipoxia prelungita, afectarea hepatica si
distrugerea hematiilor din plamin vor contribui la cresterea
bilirubinei serice peste 4 mg / dl.
Sputa pacientilor cu pneumonie pneumococica contine un numar
mare de leucocite polimorfonucleare si un numar relativ mic de
coci gram-pozitivi agregati in perechi sau lanturi .
In doar o cincime dintre cazurile de pneumonie pneumococica,
hemoculturile (cultivarea patogenului din probe de sange), devin pozitive
pentru S. pneumoniae. Recent au fost realizate sisteme
automatizate, capabile de a obtine hemoculturi pozitive in
primele 12 ore dupa recoltarea probei de sange.
 Pneumonia pneumococica se complica frecvent cu aparitia
empiemului (2% din cazuri), care reprezinta aculumarea de
puroi intre foitele pleurale.
Atunci cand se realizeaza coloratia Gram, proba de puroi este
pozitiva pentru S. pneumoniae;
Daca drenajul pleural nu va fi urmat de obtinerea unor
rezultate pozitive, se va proceda la realizarea toracotomiei.
Statistic, a fost demonstrat faptul ca, drenajul agresiv si
corect realizat, reduce considerabil numarul cazurilor de
deces prin empieme.