ANGINA PECTORALA

NURSING CLINIC
Angina pectorala (AP) este forma de debut si cea mai frecvent ntlnita a
cardiopatieiischemice. AP este un sindrom clinic manifestat prin durere precordiala sau
retrosternalasau prin alt echivalent clinic (dispnee anxioasa, disconfort, tulburari de ritm
cardiac,dureri abdominale, fatigabilitate), care apare ta efort fizic si /sau emotii, cu
durata de la 2min pna la 15 min maximum si care cedeaza rapid la repaus sau la
administrareanitroglicerinei.Forme clinice
- AP de novo - aparuta pentru prima oara la efort fizic sau n repaus n decursul
primeiluni de la prima manifestare.- AP de efort (stabila): - clasa functionala I - angina
apare la efort intens, rapid, prelungit(7-8 METs); - clasa functionala II - angina apare la
urcatul rapid al scarilor la 2 etaje si lamersul rapid la o distanta mai mare de 500 m cu o
usoara limitare a activitatii obisnuite(5-6 METs); - clasa functionala III - angina apare la
mers plat la o distanta mai mica de500 m si la urcatul scarilor la primul etaj n ritm
obisnuit cu limitare marcata a activitatiiobisnuite (3-4 METs); - clasa functionala IV -
angina apare n repaus, manifestata practicla orice fel de activitate fizica (1-2 METs).
-AP agravata - avnd caracter de durata, intensitate si frecventa modificate n
ultimasaptamna sau luna.
-AP nocturna - este angina aparuta noaptea pe fond de angor pectoral de efort.- AP de
repaus, cu caracter agravat fata de cele precedente (semnifica boala
coronarianatrivasculara).
- AP postinfarct (periinfarct) dupa infarct miocardic acut: - precoce - apare n primele
2saptamni dupa 1MA si este conditionata de ischemia circulatiei colaterale; -
tardiva,reziduala - apare peste 2 saptamni dupa IMA (mai ales dupa cel non - Q)
-AP Prinzmetall (varianta) - produsa prin spasm coronarian n repaus cu orar fix,
deobicei este nocturna, rezistenta la tratament si nsotita de supradcnivelarc de ST.- AP
atipica - este definita de durerea atipica prin: - sediul sau:
epigastriu,interscapulovertebral, regiunea mamara stnga sau limitndu-se ntr-o zona
de iradiere(angorul lombar, descris de Basil Teodorescu); - tipul sau - senzatie de
arsura, strivire saude greutate.- AP instabila - reuneste formele AP de novo, AP
agravata, AP de repaus, AP postiufaretprecoce.- AP intratabila - este o forma de AP cu
accese frecvente care nu sunt provocate deconditii speciale si care raspund greu sau nu
raspund deloc la tratamentul obisnuitautiangenial.
Sistemul afectat:
-cardiovascular.
Incidenta/Prevalenta/Predominare de vrsta si sex
- Maladia ataca preponderent barbatii de vrsta ntre 40 si 50 ani. Incidenta este de
5/1000 pe an la barbati peste 40 ani.Frecventa AP creste cu vrsta si este mai mare la
barbatii de peste 65 ani, apoi serepartizeaza egal n functie de sex dupa 70 ani. Femeia
este rar afectata pna lamenopauza.
 Semne si simptome
Durerea este:- constrictiva sau prezinta senzatie de presiune, uneori senzatie de strivire
sau arsura;- iradiaza n sus: n membrele superioare, n umarul si pe fata interna a
bratului stngpna n ultimele doua degete (pe traiectul nervului ulnar), n cazurile mai
putin tipice - nambii umeri, dinti, mandibula, faringe, epigastru;- apare la efort fizic,
expunere la frig, stres, n repaus (semnifica afectare coronariana bisau multivasculara);-
poate aparea fara cauza aparenta (angorul spontan);- poate aparea n afectiunile din
alta sfera (angorul intricat): n ulcere gastrice sauduodenale, colecistite, diverticul
esofagian, pancreatita. Examenul obiectiv: se cauta alte localizari ale aterosclerozei prin
palparea si auscultareatuturor traectelor arteriale si cauza unui angor functional:-
prezenta xantelasmelor, xantomelor (semne de dismetabolism lipoproteic);- pulsatie
slaba sau absenta ei la arterele picioarelor, rareori si a minilor;- sufluri pe arterele
periferice;- asimetria tensiunii arteriale pe membrele superioare;- semne de
simpaticotonic n timpul accesului anginos: anxietate, paloare, transpiratie.Examenul
fizic cardiac poate fi normal sau poate releva semne de ischemic miocardica cusau fara
insuficienta cardiaca: cardiomegalie, modificarea zgomotelor cardiace, sufluri,tulburari
de ritm, cresteri (simpaticotonie) sau scaderi (insuficienta ventriculara stnga)ale
tensiunii arteriale
 Cauze
Etiologia AP este similara celei din cardiopatia ischemica. AP este manifestarea
clinica aunei ischemii miocardice tranzitorii si reversibile produsa de
ateroscleroza coronara (nmarea majoritate de cazuri) sau, cu mult mai rar, de
cauze nonaterosclerotice (vezi CI) sicare are ca consecinte dezechilibrul dintre
aportul de snge oxigenat si necesitatilemiocardului.Unele conditii (nsotite de
sindromul hiperkinetic) pot favoriza producerea sau agravareaAP: hipertiroidia,
anemiile severe, febra.
Factori de risc
-sexul masculin, vrsta dupa 40 - 50 ani, ereditate
coronariana,hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala (mai important dupa 60
ani), tabagismul,diabetul zaharat si / sau hiperinsulismul, stresul.
Diagnosticul
-Se stabileste n baza acuzelor, examenului clinic si datelor examinarilor ECG.
Diagnostic diferential
- Conditii psihogene (stare anxioasa, nevroze obsesive, depresie, atacuri de
panica).- Boli cardiovasculare (infarctul miocardic acut, sindromul Dresler,
pericardita acuta,tulburarile de ritm cardiac, miocardita, cardiomiopatia
hipertrofica si dilatativa,valvulopatiile, disectia de aorta).
- Boli digestive (esofagita de reflux, hernie hiatala, spasm, gastrita, ulcer gastric
siduodenal, colecistite, colica biliara, pancreatite).- Boli respiratorii (hipertensiune
pulmonara, pleurita, pleurezie, pneumotorax,trombeombolism pulmonar).- Afectiuni
mediastinale (mediastinita, tumori intratoracice).- Boli neuromusculoscheletale:
costocondrita (sindrom Tietze), radiculita cervicala sautoracica, periartrite si bursite ale
umarului, dureri de perete toracic, herpes Zoster.
Schimbari morfologice
- leziunile caracteristice pentru aterosclcroza coronara suntstenozele coronare care
afecteaza una sau mai multe artere coronare mari n forma defibroaterom sau aterom.
Aceste leziuni pot fi complicate prin fisura placii sau trombozaplachetara.
Regim
-combaterea tabagismului, sedentarismului, regim de repaus n timpul crizeianginoase.
Dieta
- dieta hipolipemianta: mese la ore fixe, reduse cantitativ, ultima masa cu 2 orenainte de
culcare.
Educatia pacientului
-Pacientii trebuie sa fie bine informati despre rolul factorilor de risc n aparitia si
evolutiabolii, despre importanta modificarii stilului de viata: reducerea factorilor de
risc,combaterea stresului, activitatea fizica, interzicerea fumatului, interzicerea
consumului dealcool, controlul hipertensiunii arteriale, reducerea masei corporale la
obezi, tratarea diabetului zaharat.
Profilaxia
Regim igieno-dietetic pentru subiectii sanatosi cu factori de risc familial (AP,
diabetzaharat, dislipidemie, obezitate si hipertensiune arteriala), combaterea lor,
dietahipolipemianta, sistarea fumatului si a consumului de alcool, modificarea stilului de
viata(combaterea stresului, activitate fizica permanenta), controlul periodic al masei
corporalesi al lipidelor sanguine, ECG, monitorizarea TA.
Complicatii posibile
Angina pectorala poate sa ramna stabila ani la rnd, dar cu o evolutie imprevizibila
cupericolul de a surveni: AP instabila, disritmii cardiace, soc cardiogen, edem
pulmonar acut, infarct miocardic acut, moarte subita coronariana.
Prognosticul si evolutia
Mortalitatea constituie 0,5 - 4% pe an, decesul producndu-se prin moarte subita,
infarctde miocard sau insuficienta cardiaca.
 Rolul asistentei in ingrijirea bolnavilor cu
infarct miocardic
Ingrijirea bolnavilor cu I.M. este aparte pentru ca este o boala acuta cu complicatii grave si
chiar mortale, de aceea, prin interventiile medicilor si asistentelor acestea trebuie evitate.
In cazul unui bolnav cu I.M. conduita de urgenta consta in transportarea de urgenta la spital a
bolnavului. In aceasta faza de prespitalizare se aseaza bolnavul in decubit dorsal si se
interzice efectuarea oricarei miscari. Se linisteste bolnavul prin psihoterapie. O alta masura
este combaterea durerii si a complicatiilor imediate cu medicamente administrate la indicatia
medicului. Durerea este combatuta in functie de intensitate, cu Algocalmin, Fortral, Codeina,
Morfina, administrate subcutanat, intramuscular sau intravenos, in functie de
indicatii.
Functiile vitale sunt urmarite permanent. TA se mentine cu perfuzii de glucoza 5%, dextran,
marisang HHC. Se face oxigenoterapie si se combat complicatiile imediate, extrasistolele,
prin administrarea de xilina de uz cardiologic in bolus.
Transportarea bolnavilor cu I.M. se face cat mai rapid cu autosanitare, cele mai recomandate
fiind asa-numitele unitati mobile coronariene, care sunt dotate cu aparatura de monitorizare,
defibrilare si reanimare si sunt insotite de un medic si un cadru mediu care incearca
reducerea mortalitatii in cadrul I.M.
Internarea se face prin serviciul de urgenta, de unde bolnavul este transportat pe targa in
sectia de cardiologie, terapie intensiva. Mutarea bolnavului de pe targa pe pat se face de
catre personalul sanitar, nepermitand bolnavului efectuarea vreunei miscari. Se face un EKG
pentru stabilirea diagnosticului pozitiv.
 PREZENTARE DE CAZ
CAZUL I
Culegerea datelor:
Domnul A.A. in varsta de 57 de ani, sex masculin, se interneaza la Spitalul Judetean Deva la data
de 08.02.2009.
Diagnostocul la internare:
Infarct miocardic
Motivele internarii:
Bolnavul prezinta urmatoarele simptome: dureri cu caracter constrictiv, in regiunea precordiala cu
iradiere in umarul stang pana la ultimele doua degete, anxietate, senzatie de moarte iminenta,
tahicardie, dispnee, astenie, adinamie.
Anamneza:
a) Antecedente heredocolaterale: fara importanta.
b) Antecedente personale, fiziologice si patologice: cardiopatie ischemica si litiaza biliara.
c) Conditii de munca si viata: relativ bune.
Istoricul bolii:
Boala actuala a survenit in urma cu cateva ore cu dureri in regiunea pectorala cu iradiere in umar si
ultimele doua degete, anxietate, senzatie de moarte iminenta, dispnee, in urma efectuarii unui efort
fizic intens, motiv pentru care se adreseaza serviciului de cardiologie pentru investigatii si
tratament.
 Examenul obiectiv:
Examen clinic
Starea generala influentata
Facies anxios
Tegumente normale
Mucoase normale
Tesut conjunctiv adipos normal reprezentat
Sistem ganglionar nu se palpeaza
Sistem muscular normoton, normochinetic
Sistem osteo-articular integru, mobil
Aparatul respirator torace de conformitate normala, miscari respiratorii de amplitudine normala,
murmur vezicular prezent pe toata aria pulmonara.
Aparatul cardiovascular:
- soc apexian in spatiul V intercostal stang pe LMC stang
- dureri precordiale
- zgomote cardiace ritmice
- T.A. 145/85 mm Hg
- A.V. 110
Aparatul digestiv:
- abdomen moale, nedureros la palpare
- apetit pastrat
- tranzit intestinal prezent
- ficat, cai biliare, splina: in limite normale
Aparatul uro-genital:
- lojile renale libere, mictiuni fiziologice
Sistemul nervos ROT prezent si orientat in timp si spatiu
 Analiza si interpretarea datelor:
Nevoi prioritare:
- nevoia de a evita pericolul
- nevoia de a avea o circulatie adecvata
- nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
Surse de dificultate:
1. De ordin fizic
- alterarea muschiului cardiac datorita obliterarii coronariene
- dezechilibru psihic
2. De ordin psihic
- anxietate
Probleme:
- disconfort fizic si psihic manifestat prin durere precordiala, senzatie de moarte iminenta,
anxietate
- alterarea functiei circulatorii manifestata prin tahicardie si HTA ( 145/85 mm Hg )
- deficit de autoingrijire
Manifestari de dependenta:
- durere precordiala cu iradiere in umarul stang si in ultimele doua degete, anxietate, senzatie de
moarte iminenta, tahicardie, dispnee, adinamie, astenie.
Diagnostic de nursing:
1. Disconfort fizic si psihic din cauza tulburarii functiei cardiace manifestata prin durere precordiala
cu iradiere inumarul stang si in ultimele doua degete ale mainii stangi, senzatie de moarte iminenta,
anxietate.
2. Alterarea functiei circulatorii datorita tulburarii functiei cardiace manifestata prin tahicardie.
3. Deficit de autoingrijire datorita imposibilitatii de a se ingriji manifestata prin adinamie, astenie.
Examen de laborator:
V.S.H. - 26 mm/1h
Leucocite - 8200/mm
Glicemie - 80 mg%
Uree - 53 mg/dl
Creatinina - 0,7 mg/dl
Lipide - 680 mg/dl
Colesterol - 270 mg/dl
Trigliceride - 160 mg/dl
T.G.P. - 21 UL
T.G.O. - 11 UL
Acid uric - 9,3 mg/dl
T.Q. - 28'
T.H. -320'
TS -16'
TC -300'
EVOLUTIE TRATAMENT

08.02.2009 08.02.2009
internare Xilina in perfuzie de glucoza 5% 50 ml
- dureri precordiale Nitroglicerina f 4/zi
- anxietate, tahicardie Heparina 5000 U./4h
- adinamie, astenie Trombostop tb 2x1/zi
- dispnee Algocalmin f 2x1/zi
Verapamil tb 80 mg/zi
Diazepam f 1/noapte
Metoprolol tb 2x25 mg/zi
Mialgin f 1/zi
09.02.2009 09.02.2009
- durerea si anxietatea se amelioreaza Nitroglicerina tb la nevoie
- stare generala relativ buna Heparina 5000 U./4h
- T.A. 130/80 mm Hg, AV 80 Trombostop tb 2x1/zi
Algocalmin f 1 la nevoie
Verapamil tb 40mg/zi
Diazepam f 1
Metoprolol tb 2x25 mg/zi
10-11.02.2009 10-11.02.2009
- stare generala ameliorata Nitroglicerina tb la nevoie
- afebril Heparina 5000 U./4 h
- T.A. 130/70 mm Hg, AV 80 Trombostop tb 2x1/zi
- EKG in evolutie favorabila Algocalmin f 1 la nevoie
Verapamil tb 40 mg/zi
Diazepam f1
Metoprolol tb 2x25 mg/zi
12-17.02.2009 12-17.02.2009
- stare generala ameliorata Nitroglicerina tb la nevoie
- afebril Trombostop tb 2x1/zi
EPICRIZA
Bolnavul se externeaza dupa 15 zile de spitalizare in stare mult ameliorata,
traseul EKG in evolutie favorabila fara acuze semnificative subiective sau
obiective.
Se recomanda:
evitarea efortului fizic si a suprasolicitarii neuropsihice
regim alimentar hipocaloric si desodat
continuarea tratamentului cu:
- Nitroglicerina tb la nevoie
- Metoprolol tb 50 mg 2x25 mg/zi
- Aspenter 75 mg 1 tb/zi
PLAN DE INGRIJIRE
Probleme
Disconfort fizic si psihic
manifestat prin durere
precordiala cu iradiere in
umarul stang si in ultimele
doua degete ale mainii
stangi, anxietate si
senzatie de moarte
iminenta
Alterarea functiei
circulatorii manifestata
prin ischemie, tahicardie
si H.T.A. 145/85 mm Hg
Obiective Interventii Delegate Evaluare
Autonome
Pacientul se prezinta bine Am pozitionat pacientul in Am administrat pacientului Durerile precordiale s-au
fizic si psihic pentru a pozitie de decubit dorsal. tratament antialgice si diminuat, anxietatea s-a
preveni moartea subita si Am evaluat caracteristicile sedative la indicatia redus.
preintampinarea altor durerii, localizare, durata, medicului Pacientul este
complicatii intensitate. supravegheat permanent
Am asigurat un climat de si primeste tratament in
mediu adecvat ( liniste, continuare pentru evitarea
temperatura, ambianta, complicatiilor
pat cu lenjerie curata ).
Arat pacientului ca ma
preocup de el, ca de un
tot unitar, urmaresc si
notez functiile vitale,
raportez medicului
modificarile survenite.
Incurajez pacientul sa
colaboreze cu cei din jur,
sa-si exprime nevoile,
frica, emotiile.
Supraveghez si
monitorizez functiile vitale
permanent, EKG, T.A. in
ritm cardiac
Pacientul sa prezinte Am informat pacientul La indicatia medicului am Pacientul prezinta
circulatie adecvata in asupra stadiului bolii sale recoltat sange pentru circulatie adecvata T.A.
decurs de trei zile si asupra importantei examenul de laborator. 125/70 mm Hg, A.V. = 75
continuarii tratamentului. Am instituit un abord
Supraveghez si venos cu un cateter la
monitorizez functiile vitale care am montat perfuzie
permanent, EKG, T.A. in de Trinitroson 50 mg in
ritm cardiac. solutie glucoza 5%.