Anatomia chirurgical a regiunii si

cavitii bucale,vestibulul,
planeul,limba.
 Regiunea bucal
Limitile: sup-linia orizontala care trece prin
baza septului nazal
inf-linia orizontala care trece de-a lungul
santului labomentonier
lat-pliul nazolabial
Regiunea bucala se divide in regiunea labiala si
cav. Bucala, la rindul sau cav.bucala se divide
in vesstibulul bucal si cav. bucala propriu zis.
 Regiunea labiala
Straturie:
-pielea buzelor-subtire, contine gl. Sudoripare si
sebacee, treptat trece in mucoasa care
tapeteza faa posterioara a buzelor, pe partea
mediala trece in frenurile labiale
-esut subcutanat-slab dezvoltat pielea adera de
muschi
-str.muscular reprezentat de m.orbicular al gurii.
 Vascularizatia: ram. a arterii faciale, labiale
superioare si inferioare si de ramura arterei
infraorbitale. Venele insotesc arterele
omonime si se varsa in vena faciala,are
importanta in tromboze.
Inervatia senzitiva a pielii si mucoasei- ram II si
III a nervului trigem. Muschii buzei sunt
inervai de n.facial
Vasele limfatice se vars in gl.limfatici
submandibulari si in cei bucali, iar de la
treimea medie a buzei inf- in gl.submentali.
 Vestibulul bucal
Delimitat in exterior de buze si obraji si in
interior de dini si gingii. In poziie de ocluzie
comunica cu cav. Bucala propriu-zis prin
spaiile interdentare si retromolare. n locurile
trecerii mucoasei de pe buze pe obraji-pe
apofizele alveolare se formeaza fornixurile
vestibulului cav. Bucale. n vestibul se deschid
canalele glandelor salivare mici si a
gl.parotide.
 Cavitatea bucala propriu zis
Limite:
-sup. Bolta palatin
-post. Vlul palatin
-ant.si lateral-dinii,gingia si apofize alveolare
-inf. Limba si planseul bucal
 Palatul dur- apofizele palatine ale maxilei,
unite printr-o sutura pe linia mediana +
lamelele orizontale ale oaselor palatine.
Aceasta concrestere formeaza rafeul palatin.
Concav in sens anteroposterior, formeaza
bolta. Forma bolii variaza si palatul dur poate
fi inalt,ingust,jos sau lat.
 Straturile:
Mucoasa- in portiune anterioara formeaza citeva
pliuri transversale, iar in regiunea orificiului
incisiv-proeminenta papilei incisive. Parte
posterioara neteda. Mucoasa ader de
periost, submucoasa-lipseste. ntre periost si
mucoasa gl.mucoase si mixte + esut conjuctiv.
 Palatul moale, vlul palatin
Prelungire a palatului dur care conine o
carcasa fibroasa-tapetata de mucoasa,
desparita de planul glandelor mucoase
printr-o submucoasa de esut conjunctiv lax.
Muschii: levator al valului palatin
palatofaringian
palatoglos
m.uvulei
 Comunicari:
-partea posterioara cu faringele prin orificiul
vestibulului faringian
Vascularizatia amigdalelor:
a.palatin mare si mica din a.palatina
descendenta si de a. faringiana ascendenta.
* Inervatia:n.palatin mare si n.nazopalatin
 Planseul caviaii bucale
Situat intre osul hioid si mandibula.n stradul
submucos se gasesc glande salivare sublinguala cu
canalul Bartholin si glandele accesorii.
Spaiul intermuscular int-intre m.geniogloi
Spaiul intermuscular ext-intre m.genioglos si hioglos
Spatiul impar inf-intre m.milohioidian i venterul
ant.al digastricului.
Procesele purulente din aceste spaii difuzeaza in
limitile cav.bucale si in reg.limitrofe
sp.parafaringian,in partea profunda a feei,in
reg.suprahioidian.
 Limba
Format din :
-radacina
-corpul
-virful
-doua fete, una dorsala una ventrala
-doua margini
 Pe linia sagitala - antul medial. n grosimea limbii
conform acestui an trece septul longitudinal
fibros al limbii. Pe dorsul limbii la limita dintre
corp si radacina-antul terminal in forma de v- la
virf se gaseste orificiul orb
Dupa linia limitrofa cu aspect noduros- foliculi
limfoizi- totalitatea carora formeaz amigdala
linguala. Posterior de amigdala tunica trece pe
fata anterioara a epiglotei si formeaza 3 plici:
median si 2 laterale.
 Papilele de pe dorsul limbii
Filiforme
Fungiforme
Conice
Valate
 Muchii proprii

M.longitudinal sup si inf

M. Transversal
M.vertical
 Muchii scheletici

M. Geneoglos
M. Hioglos
M. Condroglos
M. Stiloglos
 Vascularizatia
Artera linguala care trece prin triunghiul lui
Pirogov mai profund de m.hioglos sub
denumirea de a.linguala profunda apoi trece
in virful limbii intre m. Genioglos i
m.longitudinal inf care da ramuri dorsale
linguale.
Artera ascendenta palatina si faringiana
 Inervatia
2/3 ant-n.coarda timpanului
Treimea posterioara n.glosofaringian
Mucoasa adiacenta epiglotei-n.laringian sup
Mucoasa radacinii-n.glosofaringian
Inervatia senzitiva-n.lingual
Inervatia motorie- n.hipoglos