Você está na página 1de 177

Aparatul osteoarticular

D Isacoff

2012
HERBAL Mnemonic
H Hear the patient out with respect
E Educate the patient
R Record
B Be aware of potential interactions and
side effects
A Agree to discuss and follow up
L Learn
Prevalenta bolilor reumatice
Durere gat si lombara 10000
Osteoporoza 7000
Bursita/Tendinita 5500
Osteoartrita 3500
Fibromialgia 2000*
Guta/Pseudoguta 1090
Artrita reumatoida 500
Spondilita ankilopoietica 200
Alte artrite 1050

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000


Prevalenta (per 100,000)
*8000 if subthreshold included.
Marder WD. Arthritis Rheum. 1991;34:12091217.
Anamneza
Care sunt simptomele?
Care sunt caracteristicile simptomelor?
Care este impactul individual, profesional,
familial?
Exista simptome asociate, factori care au
precedat aparitia simptomelor, factori de
risc, factori prognostici?
Cum au raspuns simptomele la tratament?
Simptomele si semnele
1. Specifice
Durerea
Tumefierea
Redoarea
Deformarea
Astenia
Instabilitatea
Pierderea functionala
Simptomele si semnele
2. Generale
Fatigabilitate si indispozitie
Astenie generalizata
Depresie si frica
Tulburari de somn
Simptome ale bolii sistemice
Simptomele si semnele
3. Stegulete rosii
Scaderea ponderala
Febra
Cefalee (temporal) durere in scalp sensibil
sau prezenta tulburarilor de vedere
Tulburari de sensibilitate
Pierderea functiei motorii
Dificultati la mictiune/defecatie
Simptomele si semnele
4. Posibile simptome relevante
Modificari de culoare sau racirea
extremitatilor sau degetelor
Alterarea sensibilitatii
Durerea
Cel mai frecvent simptom
Se poate asocia cu redoare si tumefiere
Importante sunt:
caracterul
sediul
distributia
cronologia
Durerea
Localizata, intensitate progresiv crescuta,
predominant nocturna pana la intensitate
foarte mare necalmata de opiacee =
tumora maligna osoasa
Nocturna la un adolescent, localizata la
diafiza os lung sau coloana, cedeaza la
ASA, asociata cu scolioza rigida osteom
osteoid
Durerea
Legata de efort, localizata in coloana
cervicala sau lombara, iradiata pe teritoriul
unei radacini nervoase = conflict disco-
radicular
Fugace care intereseaza alternativ mai
multe articulatii, asociata cu redoare
matinala la artic IF si cu deformari
articulare = artrita reumatoida
Durerea
Iradiata:
Sold cu punct de plecare coloana lombara
Genunchi determinata de afectiunile
articulatiei coxo-femurale
Durerea
Caracterul si orarul
Durerea care apare la nivelul articulatiei
dupa primii pasi, dispare apoi si reapare
dupa efort mai indelungat sau la sfarsitul
zilei si in prima a noptii = durerea din
artroza
Durerea in a doua a noptii, caracter
pulsatil = durere inflamatorie
(infectioasa)
Durerea
Durerea fulguranta pe traiectul unei
radacini nervoase la nivelul unui membru
superior sau inferior, aparuta adesea dupa
efort sugereaza hernia de disc
Impotenta functionala
Totala
+ durere la mobilizare = fracturi cu
deplasare
Paralizia din teritoriul unui nerv sau
radacini nervoase prin:
Lezarea periferica = paralizia nerv radial cu
fractura 1/3 medii a humerus cu deplasare
Lezare centrala = paralizia poliomielita
Impotenta functionala
Partiala
Traumatisme fara leziuni osoase sau
articulare importante
Tumori osoase fara fractura os patologic
Miopatii
Caracterele durerii: cheie etiologica
Guta: durerea
are debut rapid,
este extrema
se insoteste de tulburari de sensibilitate
(!monoartrita trebuie considerata
totdeauna de cauza infectioasa pana ce
este probat diagnosticul de guta)
Caracterele durerii: cheie etiologica
Metastaze osoase: durere persistenta,
ziua si noaptea, se intensifica progresiv
Durerea de cauza inflamatorie: apare in
repaus, se asociaza cu redoare matinala
la bolnavii cu AR sau SA
Durerea din OA: localizata la articulatiile
folosite, se asociaza cu redoare de scurta
durata
Caracterele durerii: cheie etiologica
Durerea nevralgica: caracter profund, se
asociaza cu parestezii
Orice raspuns la tratament poate fi
informativ
Durerea lombara de cauza mecanica
raspunde mai rapid la AINS decat la
analgezice simple
Durerea generalizata si redoarea
articulara din polimialgia reumatica
raspund rapid si dramatic la 15 mg
prednison in 24-48 ore
Factorii care preced si
simptomele asociate
Exista febra sau scadere ponderala care
insotesc debutul simptomelor?
Simptome nespecifice ca fatigabilitatea si
indispozitia pot avea efect dominant in
bolile inflamatorii; fibromialgia
Scaderea ponderala: boli inflamatorii,
neoplazii
Artrita septica are simptome generale
Factorii care preced si simptomele
asociate
Boala diareica, uretrita sau psoriazisul
care preced artrita
Durerea lombara: prezenta parestezii,
pierderea sensibilitatii sau amorteli in
membrul inferior, mictiunea/defecatia
dificile?
Factorii de risc
Obezitatea
Lipsa activitatii fizice
Dieta neadecvata in Ca si vitamina D
Fumatul
Excesul de alcool
Activitati care predispun la luxatii sau
suprasolicitari: profesionale, sportive
Fiziopatologie
Durerea se poate naste din:
Structuri din articulatie (intra-articulare):
o Surse ale durerii din articulatie includ:
capsula articulara, periostul, ligamente,
osul subcondral si sinoviala, dar NU si
cartilajul articular, care este lipsit de
terminatii nervoase
o Inflamatorii.
Artrita infectioasa
Artrita reumatoida
Artrita prin depunere de cristale
o Non-inflamatorii
Osteoartrita.
Dereglare mecanica interna
Fiziopatologie
Durerea articulara se poate naste din (cont..)
Structuri adiacente sau din jurul articulatiei (peri-
articulare)
o Bursita

o Tendinita

o Afectiuni extra-articulare (ex, polimialgia reumatica,


fibromialgia).
Durerea referita din sedii la distanta
Principii de baza
Este o problema acuta sau cronica?
Este o problema articulara sau extra-
articulara?
Este mono sau oligo/poli artrita?
Exista caractere ale inflamatiei articulare?
Exista manifestari extra-articulare?
Este artrita parte a unei afectiuni mai
generalizate?
Etiologia durerii articulare
Durerea mono-articulara
Traumatisme : ( overuse fracturi hemartroza).
Cel mai frecvent la toate varstele
Dereglare interna sau traumatism intra-articular
(injuria menisc fisura de ligament)
Artrita infectioasa sau septica (ex, bacteriana,
fungica, virala, mycobacteriana, spirochete, paraziti).
Foarte important este excluderea acestora.
Artrita reactiva (artrite inflamatorii aseptice).
Boala indusa de cristale (guta sau pseudoguta)
Sindroame periarticulare (ex, bursite, epicondilita,
fasceita, tendinita, tenosinovite)
Etiologia durerii articulare
Durerea mono-articulara
Cauze mai rare :
Necroza avasculara (H/O corticosteriod sau
anemia cu celule in secera)
Neuropatia (articulatia Charcot).
Osteoartrita
Osteomielita.
Boala Lyme.
Boala Paget (Osteita deformanta)
Tumora
Etiologia durerii articulare
Durerea poli-articulara
Poliartrita acuta cel mai frecvent se
datoreaza:
Infectie (de obicei virala)
Episod al bolii reumatice
Poliartrita cronica la adulti se datoreaza
cel mai frecvent:
AR (inflamatorie)
Osteoartritei (noninflamatorie)
Poliartrita cronica la copii este cel mai
frecvent datorata:
Artritei juvenile idiopatice
Evaluare
I - Anamneza
Simptomele bolii articulare
Durerea
o Boala articulara inflamatorie
o Prezenta atat in repaus cat si la mobilizare.
o Este accentuata la inceputul decat la sfarsitul folosirii
o Boala articulara non-inflamatorie(degenerativa, traumatica sau
mecanica)
o Apare in principal sau numai la mobilizare
o Se amelioreaza rapid in repaus.
o Pacientii cu boala degenerativa avansata a sold, coloanei
sau genunchi pot avea durere in repaus si noaptea.
o Durerea care se naste din articulatiile mici periferice are tendinta
de a fi mai bine localizata decat durerea cu origine in articulatiile
mari proximale. Ex, durerea din articulatia sold poate fi resimtita
in plica inghinala sau fese, portiunea anterioara a coapsei sau in
genunchi.
I - Anamneza
Simptomele bolii articulare
Redoarea
Este o senzatie perceputa de stransoare
cand incearca sa-si miste articulatiile
dupa o perioada de inactivitate. Durata
poate servi la diferentierea formelor
inflamatorii de cele non-inflamatorii ale
bolii articulare.
In artrita inflamatorie, redoarea este
prezenta de la trezire si dureaza tipic 30-
60 minute sau mai mult.
In artrita noninflamatorie, redoarea este
de scurta durata (~ 15 min) de la trezire
sau urmeaza perioadelor de inactivitate.
I - Anamneza
Simptomele bolii articulare

Tumefierea
In artrita inflamatorie, tumefierea articulara
este legata de hipertrofia sinoviala,
revarsatul sinovial si/sau inflamatia
structurilor periarticulare. Gradul tumefierii
adesea variaza in timp.
In artritele noninflamatorii, formarea
osteofitelor duce la tumefierea osoasa.
Pacientii pot raporta degete noduroase
sau genunchi umflati (rotunzi). Grade mici
de tumefiere a tesuturilor moi apar si sunt
legate de chiste sinoviale, ingrosare sau
revarsate articulare.
Anamneza
Simptomele bolii articulare
Limitarea miscarii
Pierderea mobilitatii articulare se poate datora lezarii
structurale, inflamatiei sau contracturii tesuturilor moi
periarticulare.
Pacientii pot raporta restrictii ale activitatilor vietii
zilnice, ca taierea ungiilor, ridicarea din fotoliu,
pieptanatul.
Astenia
Forta musculara este adesea diminuata ca razultat al
atrofiei prin neutilizare.
Astenia cu durere sugereaza o cauza
musculosheletica (artrita, tendinita) si mai putin o
cauza miopatica pura sau neurogenica.
Manifestarile includ scaderea fortei de tractiune,
dificultatea ridicarii din fotoliu sau asezarii pe fotoliu
si senzatia ca o gamba "giving way."
Anamneza
Simptomele bolii articulare

Fatigabilitatea
Este de obicei sinonima cu sfarseala sau
depletia de energie la pacientii cu artrita.
In poliartrite inflamatorii, fatigabilitatea este
notata de obicei dupa amiaza sau seara
devreme.
In boli psihogene, fatigabilitatea este notata
la trezire, dimineata si este legata de
anxietate, tensiune musculara si somn
neodihnitor.
Anamneza
Pattern-ul temporal al artritei
Debutul simptomelor poate fi brusc sau insidios.
Debutul brusc: simptomele articulare se dezvolta in
minute-ore. Acesta se intalneste in:
o Traumatisme
o Sinovita cristalina
o Infectie.
Debutul insidios, simptomele articulare se dezvolta in
saptamani-luni.
o Tipic, este cea mai frecventa forma de artrita, care include
AR si osteoartrita.
Durata simptomelor este considerata acuta sau cronica.
o Acuta < 6 saptamani in durata
o Cronica 6 saptamani.
Anamneza
Pattern-ul temporal al artritei
Pattern-urile temporale patterns ale
incriminarii articulare sunt migratorie, aditiva sau
simultana si intermitenta.
o Pattern migrator, inflamatia persista numai cateva
zile in fiecare articulatie (ex, RAA, infectia
gonococica diseminata).
o Pattern aditiv sau simultan, inflamatia persista in
articulatiile incriminate pe masura ce noi articulatii
sunt incriminate.
o Pattern intermitent, apare incriminare episodica,
cu perioade care intervin fara simptome articulare
(ex, guta, pseudoguta, artrita Lyme).
Anamneza
Numarul articulatiilor incriminate
o Monoartrita este incriminarea unei articulatii
o Oligoartrita = incriminarea a 2-4 articulatii.
o Poliartrita = incriminarea 5 articulatii.

Simetria incriminarii articulare


o Artrita simmetrica este caracterizata prin
incriminarea aceleasi articulatii pe fiecare
parte a corpului. Aceasta simetrie este tipica
pentru LES sau AR.
o Artrita asimetrica este caracteristica artritei
psoriazice, artritelor reactive (sindrom
Reiter) si artritei Lyme.
Anamneza
Distributia articulatiilor afectate
o Articulatiile IPD ale degetelor sunt incriminate
de obicei in artrita psoriazica, guta, OA, dar
prezervate in AR.
o Articulatiile coloanei lombare sunt tipic
incriminate in SA, dar ferite in AR.

Tipuri distinctive de incriminare


musculosheletica
o Spondiloartropatia implica entezite, care duc la
durere in calcai (inflamatie la insertiile tendon
Achille si/sau fascia plantara), dactilita (degete
in forma de carnati), tendinita si durere
lombosacrata (sacroileita si insertii ale disc
vertebral).
o Guta frecvent incrimineaza tecile tendon si
burse, care duc la inflamatie superficiala.
Anamneza
Manifestari extra-articulare
Simptomele constitutionale sugereaza o afectiune
sistemica subiacenta si nu se observa la pacientii cu
boala articulara degenerativa. Pot include:
fatigabilitate, indispozitie, scadere ponderala
Leziuni cutanate pot fi prezente. Examenul pielii, dar
nu al articulatiilor, poate indica diagnosticul specific
al unui numar de boli reumatice. Ex LES,
dermatomiozita, sclerodermia, boala Lyme,
psoriazis, purpura Henoch-Schnlein si eritemul
nodos.
Simptome/semne oculare . Episclerita si sclerita pot fi
asociate cu AR sau granulomatoza Wegener, uveita
anterioara cu SA si iridociclita cu AR juvenila.
Conjunctivita poate fi cauzata de artrite reactive.
Examenul clinic al sistemului
osteoarticular
Completeaza anamneza
Necesita cunoasterea anatomiei si a
anatomiei functionale
Incepe cu inspectia intregii persoane:
Postura
Atitudinea
Cum isi misca regiunea/extremitatea
simptomatica
Miscarile
Examenul clinic al sistemului
osteoarticular
Se continua cu examinarea regiune cu
regiune, examinarea focalizandu-se pe
regiunea simptomatica sau a partii
contralaterale pentru comparare
Ex aparatului musculoscheletic este parte
a ex general
Scopul examenului clinic
Identificarea semnelor clinice ale bolilor
musculoscheletice prin:
Inspectie
Palpare
Miscare activa si pasiva
Testare functionala
Inspectia
Atitudinea
Tumefierea
Deformarea
Modificarile cutanate
Atrofie musculara in repaus si la
mobilizare
Inspectia
Echimoza = traumatisme
Brahio-toracica Hennenchin intereseaza
fata interna a brat antebrat, fata externa
a torace pana la creasta iliaca in fractura
col humeral
Echimoza numulara in planta picior =
fractura calcaneu
Inspectia
Angiomatoza la nivel membrului inferior +
hipertrofia parti moi si schelet = sindrom
Klippel-Trennaunay
Retea venoasa subcutanata la nivelul unei
tumefactii locale = tumora maligna
primitiva osoasa
Retea venoasa varicoasa a membrului
inferior asociata gonartrozei si picior plat
Papule Gottron (DM)

papule eritematoase-violacei pe suprafete extensoare ale


articulatiilor; pot apare articulatiile degetelor, genunchi,
maleole, haluce
Semnul Gottron

macule eritematoase - violacei pe suprafata extensor a


articulatiilor, nu sunt palpabile
Rash heliotrop

pete purpurii, lilachii sau eritematoase pe pleoape sau


periorbital, frecvent asociate cu edem periorbital
Rash cutanat caracteristic DM
semnul V

Eritem generalizat, confluent care intereseaza piele expusa si ne-expusa


la soare, >50% din suprafata care intereseaza baza si fata anterioara a
gatului sitoracele superior, frecvent dispus in V
Edem periorbital in DM
Mana de mecanic (DM)
Fenomen Raynaud
Calcinosis cutis (DM)
Ulceratii cutanate (DM)
Pahidermoperiostoza

Tumefierea cilindrica a
gambelor (gambe de
elefant).
Hipocratism digital
Pahidermoperiostoza

Modificari osoase hipertrofice. Mushrooming al


falangelor distale
Pahidermoperiostoza:
proliferare periostala
avansata cu ingrosarea
tibiei si fibulei
Osteoartropatie hipertrofica = falange distale truncte
Osteoartropatie hipertrofica: proliferarea periostala in
monostrat
?
Palparea
Se cauta
Sensibilitatea
Tumefierea
Deformarea
Crepitatii la mobilizare
Temperatura locala
Palparea
Tegumente infiltrate = elefantiazis
congenital sau dobandit
Semnul Alexandrov = plica cutanata mai
groasa care apare in inflamatia articulara
tuberculoasa
Tegumente hiperelastice = sindrom
Ehlers-Danlos
Mobilizarea articulatiilor
Activa
Pasiva
Impotriva rezistentei
Se cauta durerea, sensibilitatea, crepitatii
Evaluare functionala prin testarea fortei si
a functiilor comune
Teste speciale: evaluarea vasculara
periferica si evaluarea neurologica
Inspectia coloanei vertebrale
Coloana nu are curburi in plan frontal Scolioza sinistroconcava
Scolioza
Scolioza
Scolioza
Gibozitatea
Morb Pott

Momil culture, 200 BC to 100


AD, Sin River, Colombia
Morb Pott
Tbc coloana
Boala Paget
Boala Paget
2-3% la persoane >55-60 ani
Apare clinic dupa 40-45 ani
Boala localizata a remodelarii osului cu
osteoclaste crescute ca numar si in
dimensiuni. Creste atat rezorbtia
osteoclastica a os urmata ulterior de
formarea de os noudezorganizarea
arhitecturii osului
Boala Paget
Remodelarea crescuta si modificarile
arhitecturii osoase, osul din boala Paget
este predispus la:
Deformare
Fracturi
Caractere clinice si Rx ale bolii
Paget cu debut precoce
OSTEOMALACIA si RAHITISM
Etiologie: deficienta alimentara de Vit D
Malabsorbtia intestinala (acizi biliari, insuficienta
pancreatica, celiachie, enterita regionala)
Absenta expunerii la lumina zilei
Boala renala si hepatica
Folosirea cronica de antiacide (Al OH leaga P)
Medicamente ( rata degradarii sterolilor;
fenitoina, fenobarbital, rifampicina)
Rahitism
Calcipenic: deficit de vit D, Ca
Fosfopenic: deficit alimentar, pierdere
renala
Inhibitia mineralizarii: toxicitate Al,
hipofosfatemie, ingestie excesiva de fluor
Semne ale rahitismului

Fontanelele se inchid cu
greutate

Santurile Harrisson,
matanii costale
Oase curbate
Articulatii mari, voluminoase
Bratari
Gambe curbate
Rahitism
Rahitism sau
Osteomalacia
Rahitism renal
Sindrom Fanconi
Diagnostic: determinarea in
ser si urina a pierderilor
urinare:
Na,
K,
HCO3,
PO4,
Amino acizi,
Acid uric,
Creatinina,
Glucoza,
Proteine cu greutate mica
(2-micoglobulina si
ceruloplasmina)
Displazie
fibroasa
Boala genetica
caracterizata prin:
durere osoasa,
deformari osoase si
fracturi ale unuia sau mai
multor oase lungi.
Leziunile osoase se pot
asocia cu tulburari
endocrine si pete cafe-au-
lait = sindromul McCune
Albright
Sarcom Ewing
Osteosarcom
Osteocondrom
Chist Baker calcificat
Condrosarcom
Condrosarcom laringian
Osteoartropatia Charcot
Descrisa de Jean Marie Charcot in 1868
Se dezvolta dintr-o neuropatie fiind
frecvent secundara diabetului, dar poate
apare in orice patologie asociata cu
deprivare senzoriala
Neuropatia senzitiva duce la
nerecunoasterea traumatism
Disfunctia vegetativa duce la hiperemie
osoasa si rezorbtia osului
Osteoartropatia Charcot
Osteoartropatia Charcot este rara in
prezenta ischemiei.
Descrisa la mai multe articulatii, dar
frecvent afectate sunt articulatiile
mediotarsiene ale picior ducand la rocker
bottom foot
Siringomielia este frecvent asociata cu
osteoartropatie Charcot la extremitatile
superioare
Osteoartropatia Charcot
Osteoartropatia Charcot
Diabet zaharat: 7,5%; 29% diagnosticati cu artropatie Charcot
Osteopetroza
Defect de remodelare cu cresterea masei
schelet datorita os anormal de dens
Statura scurta, putin disproportionata.
Macrocefalie.
Fracturi recurente.
Osteomielita.
Anemie usoara.
Membrul superior cu oase sclerotice si
pierderea diferentierii cortiomedulare coloana
in tricou de rugby
Osteopetroza: Ingrosare marcata a
calotei craniene
Osteogenesis imperfecta
Defect congenital in sinteza colagenului
Osteopenie si oase friabile
Frecvent: formare deficitara a dintilor,
sclere albastre, deficite auditive
Transmisie dominanta, dar poate exista si o
noua mutatie
Are mai multe grade de severitate (I,
II,III,IV)
Tratamentul cu biphosphate poate ameliora
masa osoasa in toate tipurile de boala
103
Osteogeneza imperfecta
Boala sclerelor albastre
Oase fragile si sufera
multiple fracturi.
Frecvent au sclere
colorate in albastru
Osteogeneza imperfecta

Osteogenesis
imperfecta
Acondroplazia

Tulburarea osificarii condrale


Pacientul are brate si gambe
scurte
Acondroplazia

Deficit al dezvoltarii normale a cartilajului


Platourile epifizelor oaselor lungi se inchid
precoce
Brate si gambe scurte, dar cu coloana si
craniu normale, nas in sa
Celelalte organe se dezvolta normal
Durata de viata normala

107
Sindromul Marfan
Autosomal dominant
Incidenta:1/10.000-1/20.000
Mutatie familiala la 70-85%, restul mutatie
sporadica
Sinteza deficitara a fibrillinei
Suport pentru depozitarea tropoelastinei care
duce la formarea fibrelor de elastina
Sindrom Marfan
Anomalii scheletice
Longilini (gambe lungi, brate lungi, trunchi scurt)
Pectus excavatum, deformarea toracelui (torace de
porumbel)
Cifoza, scolioza
Subluxatia cristalin
Ectopia lentis,
Ectopia lentis bilaterala este cheie pentru suspiciunea
de sindrom Marfan
Sindrom Marfan:
disectie de aorta
Sindromul Ehlers-Danlos
Tesuturile devin elastice, de cauciuc
contorsionisti
Articulatiile, tegumentul, structurile interne
Dislocare articulara,
Traumatisme cutanate,
Ruptura colon, artere mari, cornee
Deslipirea de retina,
Hernie diafragmatica
Cicatrizare
atrofica pe
genunchi la
pacient cu
sindrom
Ehlers-Danlos.
Pe gambe,
traumatismele
repetate au
determinat
depozite de
hemosiderina
cu colorare
inestetica a
tegument.
Bursita septica
Bursele superficiale sunt frecvent afectate
(bursa pre-patelara si olecranului)
Infectia articulatiei subiacente nu este
frecventa
Traumatisme acute sau repetate
Staph aureus
Drenaj
Antibiotice
Bursita patelara
Artrita septica
Artrita septica: Prezentare
Articulatie calda, rosie,tumefiata
Durere intensa exacerbata de miscare
Sensibilitatea interliniului articular
Restringerea mobilitatii articulare
Inabilitatea de a-si transporta greutatea
Manifestari sistemice: febra, frison,
Abordare

Diferentierea durerii: este articulara sau periarticulara?

Articulara:
hipertermie, sensibilitate & tumefiere periarticulara cu miscari
dureroase in toate directiile

Periarticulara: (in afara capsulei articulare e.x. bursita)


Sensibilitate & tumefiere localizata la o mica arie, durerea apare
numai la miscari localizate la o mica zona cu durere la miscarile
pasive resimtite numai in planuri limitate
Evaluarea
Cautarea factorilor de risc pentru infectie
Diabetul zaharat
Imunodeficiente
Boala structurala a articulatiei subiacente
(e.x. artrita reumatoida sau artropatii deformante)
Derapaje sexuale sau abuz droguri intravenoase
Predispozitie la sacroileita

Factori de risc pentru guta


Alcool, dieta bogata in purine, medicamente (tiazide, furosemid)

Prezenta unei boli multi-sistemice:


Rash, ulceratii oro-genitale, simptome oculare/GI/renale/respiratorii
Afectiuni care mimeaza mono-artrita

Durerea osoasa sau fracturi

Tendinita e.g. cot, umar, genunchi

Bursita e.g. olecran sau pre-patelara

Durerea neuropata

Durerea tesut moale


Diagnosticul diferential al monoartritei

Prezentarea monoarticulara a:
Artritei reumatoide
Artrite seronegative (e.g. sindrom Reiter, psoriazis)
LES

Diverse
Sinovita vilonodulara pigmentara
Depozite secundare articulare
Osteosarcom
Artrita septica
Triada: Febra + Durere + Impotenta
functionala
Debut acut al durerii articulare
! La suprapunerea durerii acute peste cea
cronica
Prezenta traumatism anterior aparitiei
durerii: accident sau iatrogen
Prezenta simptomelor extra-articulare
Artrita septica

Tipic afecteaza numai 1 articulatie


Rosie, dureroasa & tumefiata
Nu tolereaza nicio miscare
Cauta o pozitie cat mai confortabila (semiflexie)
Febra, frison & frisonete
Laborator: Leucocitoza, VSH sau PCR, hemoculturi,
artrocenteza

Radiografie articulara: valoare limitata la inceput


Tratament: antibiotice adm i-v
Consult ortopedic
Artrita septica a genunchi
Artrita septica
Artrita septica
Artrocenteza
Chist Baker calcificat
Articulatia ca organ
Cartilaj (hialin, fibro-cartilaj)
Hialin: predominant colagen tip II
Fibrocartilaj: predominant colagen tip I
Fara inervatie
avascular
alimfatic
capacitate limitata de reparare dupa injurie
Meniscuri (medial, lateral)
Tendoane, ligamente,capsula articulara
Os,periost
Lichid sinovial/membrana
Muschi
Prevalenta OA: Modificari Rx
Barbati Femei
80 80

IFD
IFD
Prevalenta OA (%)

Prevalenta OA (%)
60 60

Genunchi
40 40
Genunchi

20 20
Sold
Sold
0 0
20 40 60 80 20 40 60 80
Varsta (ani) Varsta (ani)
OA: Pattern-ul incriminarii articulatiilor

Gat

Lombosacrat
IFD
Solduri

CMC Genunchi
IFP

Baza
haluce
Diagnosticul OA
Semne
La examenul fizic
Asimetria semnelor de obicei la articulatii mari
Noduli Heberden/Bouchard (pot fi simetrici)
Clasic incriminarea mainii: boala nodulara IFD/IFP
Marirea capetelor articulare
Uneori tumefiere si durere disproprtionate fata de
semnele inflamatorii locale
OA tipica a mainii:

Marirea capetelor
oaselor
Noduli Heberden la
articulatiile IFD
Noduli Bouchard la
articulatiile IFP
Adesea prima
articulatie CMC este cu
aspect patrat datorita
osteofitelor articulare
Articulatiile interfalangiene
distale si proximale
Osteoartrita inflamatorie
Artrita articulatiilor IFD

Artrita psoriazica (inflamatorie) OA (non-inflamatorie)


Semne radiografice in OA genunchi

Ingustarea spatiului
articular Ingustarea
spatiului
Osteofite marginale articular

Chiste subcondrale
Scleroza osoasa
Malaliniere
Artrita reumatoida
Imobilizare articulara, scurtarea muschilor,
distructia osului si cartilaj
Deformari articulare:
deviere cubitala
in gat de lebada (flexia MCF, hiperextensia
IFP, flexia IFD)
butoniera (flexia IFP, hiperextensia IFD
Artrita reumatoida
Noduli reumatoizi: 20-30% din cei cu FR+
noduli subcutanati pe suprafata extensorilor,
de-a lungul tendoanelor si in burse
Simptome constitutionale: febra, G
Ochi: sclerita, episclerita,
keratoconjunctivita sicca (asociere cu
sindrom Sjogren)
Poliartrita reumatoida
Artrita reumatoida
Noduli reumatoizi
Poliartrita reumatoida
Poliartrita reumatoida
Poliartrita reumatoida
Poliartrita reumatoida
Poliartrita reumatoida stadiul
exudativ

Poliartrita reumatoida
Spondilita ankilopoietica
Debut in adolescenta sau adult tanar,
exceptional >40 ani
b/f=3/1; HLA B27 pozitiv la 90%
Debut cronic si progresiv, dureri si redoare
lomabara(sciatica in bascula)
Limitare progresiva a mobilitatii coloanei
cervicale (gat de lup), toracale si/sau
lombare (test Schober +)
Spondilita ankilopoietica
Spondilita anchilopoietica

Semn de intrebare
SA: Modificari radiologice ale
coloanei lombare
Principalele modificari ale coloanei
vertebrale
Guta
Depozitare de cristale de urat in articulatie
si alte tesuturi care determina inflamatie
acuta si cronica
Mai frecv la b >50 ani
Debut acut la nivelul MTF a haluce; glezna,
genunchi; ocazional poate fi poliarticulara
Guta
Tofi gutosi
Pseudoguta
Depozite in tendoane, ligamente, capsula
articulara, sinoviala de cristale de
pirofosfat de Ca
Genunchi, pumn, MCF
Se diferentiaza de guta numai prin ex
lichid sinovial
Pseudoguta

Cristale de pirofosfat
de calciu
Boli asociate cu
OA si CPPD (pseudoguta)
Hemocromatoza
Hiperparatiroidism
Hipotiroidism
Hipofosfatazia
Hipomagneziemia
Articulatii neuropatice
Traumatisme
Imbatranirea,
ereditatea
Osteoartropatia hipertrofica
pneumica Pierre Marie Bamberger
Osteoartropatia hipertrofica
pneumica Pierre Marie Bamberger
Osteoartropatia hipertrofica
pneumica Pierre Marie Bamberger