Modificarea raportului de segregare în F2 la

dihibridare în funcție de relațiile alelice

Relaţii interalelice Raport fenotipic de

segregare
Locus I Locus II
dominant-recesiv semidominant 3:6:3:1:2:1
semidominant semidominant 4:2:2:2:2:1:1:1:1

dominant-recesiv recesiv letal 3:1:6:2

semidominant recesiv letal 1:2:1:2:4:2
recesiv letal recesiv letal 4:2:2:1
 Alelismul multiplu
SERII DE ALELE MULTIPLE

ALELA= FORMA ALTERNATIVA A UNEI GENE.

INDIVIDUL DIPLOID PREZINTA DOUA ALELE PENTRU

ACEEASI GENA. UNA ESTE PLASATA PE UNUL DINTRE
CROMOZOMII OMOLOGI SI CEALALTA PE CEL DE AL
DOILEA CROMOZOM OMOLOG.

ALELISM MULTIPLU= O GENA POATE PREZENTA IN

NATURA MAI MULT DE DOUA ALELE.

IN CADRUL UNEI SERII ALELICE SE POATE MANIFESTA

UN SINGUR TIP DE RELATIE ALELICA SAU MAI MULTE
RELATII ALELICE
 EXEMPLE

 Grupele sangvine la om
 Alela IA este codominanta cu alela IB, iar alela I0
este recesivă faţă de acestea. Relaţiile între aceste
alele se noteaza astfel:

(IA = IB) > I0.

 culoarea ochilor la Drosophila

 este guvernată de o serie de 12 alele multiple, variind

de la roşu(tipul sălbatic, notat cu w+ ) pana la alb
(tipul mutant fară pigment, notat cu w).

 Ierarhia de dominanţă este urmatoarea: w+ > w co >w

bl >w e >w ch >w a >w h >w bh > w t >wp >wi >w. Alela
de tip sălbatic w+ este dominantă faţă de toate
celelalte alele ale seriei, iar alela w este recesivă faţă
de toate celelalte alele din serie.
 Locusul V la trifoi

 la trifoiul alb la locusul v (alela iniţială =recesivă)

există 8 alele dominante care produc pete albe pe
frunze de diferite forme şi mărimi
 Locusul R la porumb

 s-a identificat la locusul R o serie de peste 12 alele,

atat dominante, cât şi recesive, care controlează
pigmentaţia pericarpului şi aleuronei
 INTERACŢIUNI ÎNTRE GENE NEALELE
INTERACŢIUNI GENICE EPISTATICE

 Genele care inhibă acţiunea altor gene (gene nealele)

se numesc epistatice, iar genele inhibate se numesc
gene hipostatice. Pot fi atât alele dominante, cât şi
recesive.

 În cazul epistasiei între doi loci se obţin

întotdeauna mai puţin de 4 fenotipuri în F2.
Epistasia este, în general, responsabilă de 6 tipuri de
segregări în F2. Unele dau naştere la 3 fenotipuri, iar
altele la câte 2 fenotipuri.
 EPISTASIA DE DOMINANŢǍ (12:3:1)
 Când alela dominantă a
unui locus, de exemplu
alela A (responsabilă de un
anumit fenotip) inhibă
manifestarea fenotipică a
alelelor din alt locus B (B
sau b) ea se numeşte
epistasie de
dominanţă.
 Exemplu:
 La încrucişarea între un soi
de ovăz cu glume negre cu
un soi cu glume albe s-au
obţinut în F1 numai
plante glume negre, iar
în F2 a avut loc segregarea
în raportul de
 12/16 plante cu glume
negre:
 3/16 cu glume cenuşii :
 1/16 plante cu glume albe.
 Demonstreaza prezenta a
doua gene.
  Glume negre glume albe
 P NNCC nncc
Legenda  G NC x nc
N – culoarea  F1 NnCc
neagră, (epistatica)
glume negre
C – culoarea
cenuşie,
F2 : 9/16 N.C. Negre
nn şi cc – culoarea 3/16 N.cc Negre
albă
3/16 nnC. Cenusii
1/16 nncc Albe

12/16 : 3/16 : 1/16

 EPISTASIA DE RECESIVITATE (9:3:4)

 Când o genă recesivă  Exemplu:

homozigotă aa inhibă  La încrucişarea unor
exprimarea fenotipică a şoareci albi (AAcc) cu
alelelor unui locus B, se şoareci negri (aaCC) au
consideră că genotipul aa rezultat în F1 şoareci de
exercită o epistasie tip sălbatic (agouti), iar
recesivă asupra locusului în F2 un raport de
B. Aceasta înseamnă că segregare de 9 agouti :
aa inhibă pe BB, Bb si bb. 3 negri : 4 albi.
  albi negri
 P AAcc aaCC
Legenda
 G Ac x aC
A . – agouti,
 F1 AaCc
aa – culoarea albă,
agouti
C . – culoarea
neagră, F2 9/16 A.C. Agouti
cc – culoarea albă 3/16 A.cc Albi
(epistasie)
3/16 aaC. Negri
1/16 aacc Albi
9/16 : 4/16 : 3/16
 EPISTASIA DE DOMINANŢĂ ŞI
RECESIVITATE (13:3)
 În acest caz, o gena  Exemplu:
dominanta A inhibă o  La incrucişarea între
altă genă dominantă B, rasele de găini albe,
iar gena recesivă Leghorn x Wyandotte, în
homozigotă bb inhibă F1 rezultă numai găini
gena recesivă albe, iar în F2 segregă în
homozigotă aa. raporul de :

13 găini albe : 3 găini

negre
  Leghorn (albă) Wyandotte
(albă)

Legenda  P IICC iicc

C. – negru  F1 IiCc (albă)

cc - alb
I. - alb F2 9/16 I.C. Albe
3/16 I.cc Albe
ii - negru 3/16 iiC. Negre
1/16 iicc Albe

13/16 albe : 3/16 n2gre

 INTERACŢIUNEA A DOUǍ GENE DOMINANTE
EPISTATICE CU EFECT CUMULATIV (9:6:1)

 Doua gene dominante  Exemplu:

epistatice . Cand cele  Dacă sunt implicate 2
doua alele dominante gene epistatice în
sunt prezente efectul lor producerea de pigment şi
asupra fenotipului se alelele dominante de la
cumuleaza. fiecare locus produc
independent o unitate de
pigment, atunci cand
sunt prezente ambele
alele dominante vom
avea doua unitati de
pigment.
  1 unitate de pigment 1 unitate de pigment

 P AAbb x aaBB

Legenda F1 AaBb – 2 unitaţi de pigment

A. - o unitate
pigment
 F2 9 A.B. – 2 unităţi de pigment
B. - o unitate 3 A.bb – 1 unitate de pigment
pigment 3 aaB. – 1 unitate de pigment
1 aabb – fără pigment
aa – fara pigment
9/16 : 6/16 : 1/16
bb – fara pigment
 INTERACŢIUNEA A DOUĂ GENE DOMINANTE EPISTATICE FĂRĂ
EFECTE CUMULATIVE (15:1)

 Dacă alelele dominante  F2:

9/16 A.B. 1 unitate pigment
de la fiecare locus
3/16 A.bb 1 unitate pigment
determină acelaşi 3/16 aaB. 1 unitate pigment
fenotip, dar fară să aibă 1/16 aabb fara pigment
efect cumulativ raportul
fenotipic devine 15: 1.
15 /16 : 1/16
INTERACŢIUNEA A DOUĂ GENE RECESIVE EPISTATICE CARE
DETERMINĂ ACELAŞI FENOTIP

 genotipurile homozigote  Exemplu:

recesive epistatice de la
fiecare locus determină  La încrucişarea a două
acelaşi fenotip. soiuri de Lathyrus
odoratus cu flori albe au
rezultat în F1 numai
plante cu flori roşii. În F2
au realizat plante cu flori
roşii si albe în raport
9:7.
  flori albe flori albe
 P AAbb x aaBB
Legenda  F1 AaBb – flori roşii
A. - rosii
aa – albe  F2 9/16 A.B. - rosii
 3/16 A.bb – albe
B. – rosii
 3/16 aaB. – albe
bb - albe  1/16 aabb - albe

 9:7
 A.B. A.bb aaB. aabb
Genotipuri
Interacţiuni epistatice
Raportul clasic de 9 3 3 1
segregare
Epistasia de
dominanţă 12 3 1
Epistasie de
recesivitate 9 3 4
Epistasia de
dominanţă şi 13 3
recesivitate
Interacţiunea două
gene epistatice 9 6 1
dominante cu efect
cumulativ
Interacţiunea două
gene epistatice 15 1
dominante fără efect
cumulativ
Interacţiunea două
gene recesive epistatice 9 7
care determină acelaşi
fenotip