Formarea

competenţelor
specifice BIOLOGIEI
prin aplicarea relaţiilor
de interdisciplinaritate.
 MOTTO:
,, Toate fazele educaţiei converg
spre acelaşi ideal de om: omul ca zidar
sau ca agricultor are aceeaşi valoare ca
omul în calitate de medic sau de înalt
funcţionar şi fiecare om trebuie să-şi
aibă locul în grupul său şi în societatea
oamenilor. Nici o fază a educaţiei nu
este ultima, fiecare îşi are raţiunea sa
de a fi, dar ca etapă spre o realizare
mai profundă a omului care se educă
şi nu ca ţintă finală.”
L. D’Hainaut,
,,Interdisciplinaritate şi integrare”
 Conceptul de integrare

La nivel curricular, integrarea înseamnă

stabilirea de relaţii clare între cunoştinţele,
capacităţile, competenţele, atitudinile şi
valorile care aparţin unor discipline şcolare
distincte.
 Organizarea integrată a
conţinuturilor

Literatura de specialitate oferă trei modele

de integrare:
 modelul interdisciplinar
 modelul transdisciplinar
 modelul pluridisciplinar sau
multidisciplinar
 Dimensiunile abordării
integrate
 integrarea orizontală – reuneşte într-un
ansamblu coerent două sau mai multe
obiecte de studiu, aparţinând unor arii
curriculare diferite;
 integrarea verticală – reuneşte două sau
mai multe obiecte de studiu din aceeaşi arie
curriculară.
 În cadrul disciplinei BIOLOGIA, procesul de
cunoaştere ştiinţifică presupune:

 observarea;
 clasificarea/gruparea, aplicarea unor metode
specifice;
 efectuarea unor analize cantitative şi
calitative;
 generalizarea, extinderea proprietăţilor
observate asupra unei categorii mai largi;
 gândirea şi regândirea întregului ansamblu.
 În predarea BIOLOGIEI este important să
se ţină seama de următoarele aspecte:

 învăţarea nu este neapărat un rezultat al unui proces de

predare;
 ceea ce elevul învaţă depinde de ideile lui preexistente;
 de obicei, evoluţia învăţării se face de la concret la
abstract;
 o învăţare eficientă este aceea care implică o acţiune
practică, conexiune şi verificare;
 speranţele şi perspectiva afectează performanţele învăţării;
 activitatea de învăţare depăşeşte timpul petrecut în şcoală.
 Pentru efectuarea unei lecţii (ciclu de lecţii) la biologie
cu realizarea legǎturilor interdisciplinaritǎţii este
recomandabil sǎ se ţinǎ cont de urmǎtoarele etape

 Etapa iniţialǎ (de pregǎtire cǎtre sesiune) prevede

colaborarea cu profesorii în scopul evidenţierii acelor
cunoştinţe ce pot fi utilizate ca interdisciplinare la treapta
de şcolarizare respectivǎ.
 Etapa alcǎtuirii de cǎtre profesor a întrebǎrilor,
exerciţiilor orientate spre actualizarea cunoştinţelor ce le
posedǎ elevii. Aici se vor respecta urmǎtoarele aspecte:
 Formularea întrebǎrilor ce prevǎd dezvoltarea
interesului pentru cunoaştere la lecţiile ulterioare temei
studiate.
 De ce artropodele sînt cele mai numeroase animale de pe globul
pǎmîntesc? De ce cele mai mari mamifere locuiesc în apǎ?
 Pentru a putea rǎspunde la întrebǎrile formulate, sînt necesare şi
cunoştinţe obţinute în cadrul altor discipline şcolare, pe care
elevii le vor realiza la lecţia respectivǎ.
 Este de dorit ca întrebǎrile sǎ înceapǎ cu astfel de îmbinǎri de
cuvinte: de ce…, explicaţi sensul…, gǎsiIi interacIiunile
(legǎturile)…, ce se va întîmpla dacǎ….
 Întrebǎrile pot avea şi caracter particular. De exemplu:
 De ce hemoglobina este capabilǎ de a forma legǎturi chimice cu
oxigenul şi cu bioxidul de carbon?
 Se pot utiliza întrebǎri cu caracter ştiinţific real şi întrebǎri ce ţin
de trecutul istoric al dezvoltǎrii lumii vii. De exemplu:
 Care este rolul acizilor nucleici în dezvoltarea lumii vii?
 Uneori întrebǎrile pot fi formulate în baza unui film despre
naturǎ sau dedicat unei probleme sociale, cu tangenţe la tema
studiatǎ.
 În locul unor întrebǎri problematice pot fi alcǎtuite exerciţii (de
planificare a unui experiment sau de întocmire a unor tabele
comparative, lucru asupra unui articol de popularizare
 Principiul corelaţiei interdisciplinare presupune abordarea unui
demers didactic interdisciplinar cu geografia, fizica, chimia,
matematica, desenul, literatura etc., care motivează şi
condiţionează caracterul sistemic al învăţării.

 De exemplu:
– Deteriorarea mediului prin poluare (ecologie – chimie – fizică –
tehnologii);
– Parcuri şi rezervaţii naturale din R. Moldova.
– Ecosisteme naturale terestre din România (ecologie – geografie);
– Ecosisteme naturale acvatice din România (ecologie – geografie);
– Bioritmuri circadiene şi sezoniere la plante (ecologie – literatură –
educaţie muzicală – educaţie estetică);
– Bioritmuri circadiene şi sezoniere la animale (ecologie – literatură
– educaţie muzicală – educaţie estetică);
– Circuitul materiei şi fluxul energiei în ecosistem (ecologie – chimie
– fizică);
 Predarea biologiei presupune cu
necesitate:

 transmiterea unui model de gândire

specific;
 reflectarea valorilor ştiinţifice;
 stimularea curiozităţii şi eliminarea
plictiselii;
 continuarea învăţării în afara şcolii.
 Pentru a realiza în clasă o învăţare
eficientă la biologe, profesorul ar trebui:

 să se bazeze pe speranţa elevului de a avea succes;

 să recurgă la activitatea în grupuri;
 să se sprijine pe curiozitatea şi creativitatea elevilor, pe
promovarea discuţiilor şi a întrebărilor;
 să angajeze elevii în activităţi practice;
 să frâneze utilizarea memorării excesive;
 să dea o perspectivă istorică;
 să creeze ocazii de exersare a unei exprimări clare şi
corecte;
 să folosească, pe cât posibil, exemplele din natură.
 Caracteristici şi argumente ale
activităţilor integrate:
 învăţarea devine un proiect personal al elevului, îndrumat,
orientat, animat de către învăţător;
 învăţarea devine interesantă, stimulativă, semnificativă;
 la baza activităţii stă acţiunea practică, cu finalitate reală;
 elevii participă pe tot parcursul activităţilor desfăşurate;
 activităţile integrate sunt în opoziţie cu instruirea
verbalistă şi livrescă;
 accentul cade pe activitatea de grup şi nu pe cea cu
întreaga clasă;
 Caracteristici şi argumente ale
activităţilor integrate:
 le oferă elevilor posibilitatea de a se manifesta plenar în
domeniile în care capacităţile lor sunt cele mai evidente;
 cultivă cooperarea şi nu competiţia;
 elevii se deprind cu strategia cercetării; învaţă să creeze
situaţii, să emită ipoteze asupra cauzelor şi relaţiilor în curs
de investigaţie, să estimeze rezultatele posibile, să
mediteze asupra sarcinii date;
 sunt instrumente de apreciere prognostică deoarece arată
măsura în care elevii prezintă sau nu anumite aptitudini şi
au valoare diagnostică, fiind un bun prilej de testare şi de
verificare a capacităţilor intelectuale şi a aptitudinilor
creatoare ale acestora.
 – clasa a X-a, modulul „Organizarea celulară a organismelor”, activitatea de învăţare„ Realizarea
experimentelor pentru determinarea compoziţiei chimice a celulei” are tangenţe cu
chimia;
– clasa a X-a, modulul „Sistematica organismelor”, activitatea de învăţare ”Elaborarea unor
colecţii de materiale naturale” are tangenţe cu geografia;
– clasa a X-a, modulul „Sistematica organismelor”, activitatea de învăţare ” Redactarea şi
prezentarea unor referate, rapoarte, fişe informaţionale referitoare la particularităţile
organismelor la nivel de regn, încrengătură, clasă şi reprezentant” are tangenţe cu literatura;
– clasa a XI-a, modulul „Respiraţia”, activitatea de învăţare „Confecţionarea modelului
Donders pentru evidenţierea mecanismului respiraţiei” are tangenţe cu fizica;
– clasa a XI-a, modulul „Excreţia”, activitatea de învăţare „Realizarea unor postere despre
bolile renale şi mijloacele contemporane de tratament” are tangenţe cu desenul.
– clasa a XII-a, modulul „Bazele geneticii”, activitatea de învăţare: „Rezolvarea unor
situaţii de problemă referitoare la transmiterea caracterelor ereditare” are tangenţe cu
matematica.
 Astfel, aplicarea complexă a acestor principii în procesul educaţional contribuie la
formarea şi dezvoltarea personalităţii elevului, în conformitate cu finalităţile
educaţiei/sistemul de competenţe reflectat în curriculum.
 Caracteristici şi argumente ale
activităţilor integrate:
 cadrul didactic trebuie să renunţe la stilul
de lucru fragmentat, în care lecţiile se
desfăşoară una după alta, cu distincţii clare
între ele, ca şi cum nu ar face parte din
acelaşi proces şi să adopte o temă de interes
pentru elevi, care transcede graniţele
diferitelor discipline, organizând
cunoaşterea ca un tot unitar, închegat;
 Caracteristici şi argumente ale
activităţilor integrate:
 obiective ale mai multor discipline
planificate în cursul săptămânii sunt atinse
în cadrul unor scenarii/ activităţi zilnice
care includ fragmente din disciplinele
respective sub un singur generic. Unităţile
de învăţare ale disciplinelor se topesc în
cadrul conturat de temele activităţilor
integrate.
 Activitate interdisciplinară
Clasa a IV-a
Tema: Mediul de pădure
APLICAŢII
 Colecţionarea unor informaţii ştiinţifice despre pădure,
apelând la surse variate (scrise, orale, vizuale, experimentale).
 Fişe de lucru pentru sistematizarea cunoştinţelor ştiinţifice
despre pădure, după criterii date:
- mediu de viaţă
- importanţa
- protejarea pădurii
- proiecte, portofolii
- etc.
 Obiective interdisciplinare (ecologie – literatură,
ecologie – educaţie estetică, ecologie – educaţie
muzicală):

 1 – elevii să conştientizeze frumuseţea

naturii
 2 – pe baza materialului prezentat, elevii să
adopte criterii estetice şi morale în
aprecierea valorilor culturale şi ale naturii
 3 – elevii să fie capabili să sesizeze prezenţa
elementelor naturii (studiate în orele de
biologie) în literatură, pictură, muzică etc.
 Matematică - aplicaţii

 Măsurători utilizând unităţi şi instrumente de

măsură pentru lungime (circumferinţa tulpinii
unor copaci din pădure, înălţimea unor puieţi,
dimensiunile frunzelor).
 Jocuri matematice cuprinzând date despre pădure.
 Măsurarea cu mijloace nestandard a cantităţilor de
precipitaţii căzute în diferite zone ale pădurii.
 Rezolvarea unor probleme conţinând date despre
pădure etc.
 Clasa a VII-aUnitatea de conţinut
Ochiul - organul vazului

 Formarea imaginii pe retina (integrarea

cunostintelor de biologie-fizica-
matematica).
 Sarcină: Explicati pe baza imaginilor din
fig.3 de ce se spune ca ochiul se aseamana
cu un aparat foto
TEHNICA Diamantul individual.3 min., după următorul algortm:
 1.Titlul - subiectul
 2. Descriere -3cuvinte (adjective) care descriu subiectul.
 3. Sentiment -4cuvinte(o propoziţie) care exprimă sentimente faţă de subiect.
 4. Acţiune – 3 cuvinte care denumesc acţiuni ale subiectului (verbe şi alte părţi de
vorbire).
 5. Reexprimarea esenţei – un cuvînt esenţa a subiectului. (slide)
De exemplu – Degradare
 1. Degradare
 2. Fizică, chimică, biologică
 3. Distruge solurile ţării noastre.
 4. Poluiază, Dăunează, aduce pagube economice
 5.Îmbolnăvire
 Sau scrierea unui eseu cu subiectul „Degradarea şi solurilor în localitatea natală
 Geografie - aplicaţii

 Realizarea unui proiect pe tema ,,Mijloace

de orientare în pădure”.
 Realizarea unui portofoliu structurat
relevând specificul pădurii la câmpie, la
deal, la munte.
 Realizarea unor referate, portofolii, fişe de
lucru vizând flora şi fauna din pădurile din
ţara noastră etc.
 Educaţie civică - aplicaţii
 Cerc şcolar ,,Prietenii pădurii”.
 Concursuri tematice ,,Să fii bun cu
pădurea” – discuţii, şezători, expoziţii,
având ca obiectiv selectarea şi elaborarea
unor mesaje vizând protecţia pădurii şi
importanţa ei pentru om.
 Activităţi practice pentru întinerirea pădurii
,, Fiecare copil – un pom” etc.
 Arte - aplicaţii
 Realizarea unor afişe /pliante pentru sărbătorirea ,,Zilelor
pădurii”.
 Picturi reprezentând pădurea în diferite ipostaze.
 Lucrări plastice pe lemn.
 Reprezentarea prin mijloace plastice a unor descrieri
vizând pădurea.
 Picturi realizate ca urmare a observării directe a pădurii.
 Concurs de desene: ,,Pădurea în ochi de copil”.
 Cântece despre pădure şi despre vieţuitoarele pădurii.
 Educaţie fizică - aplicaţii

 Drumeţii, expediţii, excursii turistice la

pădure sau de cercetare a pădurii.
 Jocuri sportive în pădure sau în apropierea
pădurii.
 Sesiuni de comunicări, referate, discuţii cu
privire la rolul educaţiei fizice în dezvoltarea
armonioasă a organismului şi importanţa
pădurilor pentru sănătatea oamenilor.
 Educaţie tehnologică -
aplicaţii
 Realizarea unor machete.
 Reprezentarea pădurii în diferite anotimpuri.
 Realizarea unor colaje utilizând materiale din
pădure (fructe de pădure, crenguţe, muşchi şi
scoarţă de copac, frunze, flori, gâze etc).
 Confecţionarea unor jucării folosind materiale din
pădure (fructe de pădure, seminţe, ghinde, conuri
de brad etc.)
 OBSERVAREA este o metodă didactică de cercetare,
de explorare geografică directă, nemijlocită, imediatăa
realităţii, un proces complex de privire a obiectelor şi
proceselor, de asociere, de integrare şi interpretare a
celor văzute, dar şi “cu ajutorul unor imagini similare
şi a unor teorii”(S. Mehedinţi, pag. 129, 1930).
 Prin observare se adunămaterial faptic în cadrul
metodei experimentale, a modelării, a descrierii, e
exemplu, la tema “Relieful creat de agenţii externi”,
profesorul cu elevii deplasându-se în orizontul local,
poate face o serie de observaţii cu privire la procese de
versant: prăbuşiri, alunecări de teren, înfiriparea sau
evoluţia unui torent şi eroziunea torenţială; etc
 MODELAREA - este o metodăde cercetare:
 Elaborează cotume din materiale reciclabile, Aplicaţie
practică clasa a VII-VIII-a „Degradarea mediului”
 EXCURSIA ŞCOLARĂ
 - Tema: Caracterizare fizico-geografică, economică şi
ecologică îmbinată cu
 elemente de istorie şi spiritualitate ale R.Moldova
(aplicaţie practică şi de evaluare a cunoştinţelor)
 INVESTIGAŢIA ÎN GRUP
 Activitate extracurriculară IUBEŞTE NTURA -RECICLEAZĂ”
 Activităţile extracurriculare de educaţie de mediu oferă cadrul oportun de
formare şi dezvoltare a unei atitudini care să permită manifestarea unui
comportament responsabil faţă de mediul înconjurător.
 Obiective propuse:
• să analizeze situaţia deseurilor în lume, ţară şi municipiu;
• să argumenteze influienţa deşeurilor asupra pământului în viitorul nostru;
• să propună soluţii pentru a diminua impactul dşeurilor asupra mediului ambiant şi a
sănătăţii omului;
• să se implice în activităţi de reciclare şi reutilizare a hârtiei, plasticului, sticlei, metalelor;
• să stabilească măsuri de reducere a deşeurilor şi protecţie a mediului ambiant.
 Elevii claselor a VII-VIII au avut sarcina “Investigarea deşeurilor din sectorul
Schinoasei”- prezentarea uniui filmuleţ – dovezi;
– Lucru în atelier - activitate practică “Reciclăm deşeuri”:
 I grup - plastic, II gr. - hârtie, III gr. – metale, IV gr. – peliculă
– Parada costumelor confecţionate din materiale reciclabile.
 TEHNICA Metoda cubului
 Unitatea de conţinut – Resursele biologice, clasa XI-a.
 Profesorul repartizează fiecărui grup următoarele sarcni de lucru:
 1. Descrie gradul de împădurire a continentelor
 2. Compară gradul de împăduriri pe continente;
 3. Apreciază consecinţele degradării vegetaţiei;
 4. Analizează cauzele ce determină rate înalte de creştere a CO2;
 5. Aplică datele statistice pentru a analiza gradul de împădurire a
Republicii Moldova;
 6. Propune căi de soluţionare degradării vegetaţiei a în Republica
Moldova.
 Jocul de roluri – este o metodă activăde predare – învăţare bazatăpe
stimularea unor funcţii, relaţii, activităţi etc.
 Exemplu: meditaţia ecologică , Ascultă glasul apei, Scenariu „Apa şi
omul”, clasa a VI-
 Competenţa: Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite
situaţii de viaţă pentru protecţia mediului ambian;
 Elevii sunt ca nişte actori care interpreteazărolul unor elemente din natură sau
din viaşa social-economică pentru a-şi forma rapid, abilităţi, atitudini,
sentimente etc.
 Studiul de caz – este o metodă activă prin care se analizează un caz (o situaţie
particulară autentică sau ipotetică) care se întâlneşte în sistemul natural sau
socio-economic. Exemplu:Elevii din clasa a X, XIII în cadrul conferinţei
ştiinţifico- practice MTC, elevii au relizat cercetări:
 - Efectul alunecărilor de teren din Schinoasa, lucrare MTC , 2016, locul
III
 - Poluarea apelor de suprafaţă cu detergenţi, MTC , 2016, locul III
 Educaţia ecologică
 Educaţia ecologică ocupă un loc important în planul cadru
a elevilor din liceu şi reprezintă o disciplină opţională cu
caracter integrativ, inter/transdisciplinar ce se sprijină pe
cunoştinţele fundamentale obţinute prin studiul biologiei,
geografiei, fizicii, chimiei, sociologiei, istoriei etc
 O astfel de abordare interdisciplinară a unităţilor de
conţinut din programa şcolară de geografie are valenţe
pozitive atât din punct de vedere al înţelegerii conţinutului
ştiinţific de către elevi, cât şi prin valorile şi atitudinile pe
care reuşeşte să le formeze acestora: dezvoltarea
independenţei în gândire şi acţiune, manifestarea iniţiativei
şi a disponibilităţii de a aborda sarcini variate, manifestarea
curiozităţii ştiinţifice şi stimularea imaginaţiei.
 Unitatea de conţinut Igiena organului vizual
Sarcină - Intelegenţa multiplă
Cometenţe : Aplicarea regulilor de igienă pentru menținerea stării
de sănătate a organul vizului la om

 Obiectiv: Să propună măsuri de prevenire a apariţiei afecţiunelor oculare.

 Sarcină:
 Situatii problema - Reguli de igienă
 1– Medicii descrieţi reguli de igienă a ochilor pentru prevenirea –
conjuctivitei;
 2- Profesorii –
 Propuneţi unor elevi nişte sfaturi de protejare a sănătăţii ochilor în timpul
cititului , lecţiilor
 3- Arhitecţii –schiţaţi planul unei săli de clasă în care să existe condiţii optime
pentru igiena organului vizual.
 4 - Producători de ochelari de soare
 Convingeţi cumpărătorii să aleagă ochelari de soare de la DVS. Argumentaţi
de ce?
 5- Nutriţioniştii aveţi un pacient cu probleme de vedere...
 6- Oftalmologi – propuneţi câteva exerciţii pentru ochi când au obosit.
 Bibliografie

 Cucoş, Constantin, 2002, ,,Pedagogie”, Polirom,

Iaşi.
 Cuciinic, Constanţa, 2003, ,,Activităţi de
învăţare-Cunoaşterea mediului înconjurător,
clasa I” , Aramis, Bucureşti.
 D’Hainaut, L., 1981, ,,Interdisciplinaritate şi
integrare”,în Programe de învăţământ şi educaţie
permanentă, EDP, Bucureşti.