ORIENTUL

ANTIC ȘI
MEDITERANA
Anul
universitar
UTILIZAREA SISTEMULUI 2016-2017

DE CITARE Seminar de
Civilizație
greco-romană

Lect.univ.dr.
Iulian MOGA
 Cuprinsul lucrării
Cuvânt înainte
Abrevieri
Prefață
Introducere
Capitolul I: Denumire
Capitolul al II-lea: Denumire
Capitolul al III-lea: Denumire
Capitolul al IV-lea: Denumire
Capitolul al V-lea: Denumire
Concluzii
Anexe
Bibliografie
 INTRODUCERE

 1. Subiectul și importanța
- motivația alegerii temei în cauză;
- urmărirea unei încadrări spațio-temporale corespunzătoare;
- abordare pe maximum jumătate de pagină în cazul unui
referat de cca 8-10 pagini și de 2-3 pagini la o lucrare de
licență de 60-80 de pagini;

 2. Scurt istoric al cercetărilor

- modul în care tematica în cauză a mai fost tratată în
istoriografie, de către cine și în ce lucrări, subliniind în mod
constant punctele de vedere diferite ale autorilor, contextul în
care și-au redactat lucrările și sursele disponibile la vremea
respectivă;
- ipoteze de lucru deduse din lectura literaturii de specialitate;
 INTRODUCERE

 3. Obiectivele propuse, modalitatea de lucru cu

izvoarele și cadrul metodologic
- observații de ordin metodologic privitoare la modalitatea de
lucru și de analiză a izvoarelor utilizate, structurarea și
organizarea bazei de date (exemple);
- metode utilizate în analiza contextuală (analitică, regresivă,
comparativă);
- utilizarea analizei iconografice, a studiilor și volumelor
privitoare la critica izvoarelor literare;
- caracterul inedit al lucrării.
 INTRODUCERE

 4. Problematica abordată
- structura ce va fi urmărită în cadrul lucrării;
- dificultăți întâmpinate și modalitatea în care au fost depășite
aceste probleme .
 CUPRINS

1. Urmărirea evolutivă a proceselor/fenomenelor studiate,

utilizarea izvoarelor (arheologice, literare, epigrafice,
numismatice, juridice, papirologice, iconografice) și indicarea
lor corectă, critica textelor;

2. Modul de tratare a problematicii:

- structurare;
- analiză/sinteză;
- expunerea și dezbaterea problemei;
- coerența;
- limbajul utilizat;
- observatii personale.

3. Urmărirea întregii problematici a temei studiate

 CUPRINS

4. Evitarea frazeologiei fără conținut strict științific;

5. Utilizarea altor lucrări în afară de cele indicate în

bibliografia recomandată;

6. Utilizarea citatelor în text:

- folosirea lor corectă pentru a sublinia o anumită trăsătură sau ca
argumentație pentru susținerea unei anumite idei;
- lungimea citatului nu trebuie să depășească decât în cazuri
excepționale 4-5 rânduri;
 CUPRINS

7. Modul de prezentare a bibliografiei studiate și a

notelor la text (infrapaginale sau la finalul textului):
indicarea corectă a surselor și a instrumentelor de lucru
utilizate:
- Indicarea corectă a numelui autorului, a titlului lucrării, a
numărului volumului (eventual și a titlului volumului), a colecției și
a numărului de colecție, a editurii, anului de apariție, eventual și a
paginilor în cazul studiilor (pentru lucrările la care anul de apariție
nu este specificat se folosesc prescurtările f.a.[fără an] sau [s.a.]);
- Pentru reviste: autor, denumire articol, în/in, denumire revistă,
volum, an, numărul paginilor;
- Eventualitatea utilizării notelor în text, îndeosebi atunci când este
vorba despre lucrări aparținând unor autori antici; utilizarea
acestui sistem este mai puțin indicată în cazul prezenței unor
explincații suplimentare sau a utilizării unor citate suplimentare.
 ÎNCHEIERE

Concluziile prezentate:
- sunt obligatorii;
- sunt relevante;
- trebuie să urmărească obiectivele enunțate în introducerea
lucrării;
- au fundament în cuprinsul lucrării (nu sunt preluate din
operele autorilor studiați sau de pe internet);
- sunt bine argumentate/susținute din punct de vedere științific;
- analiza critică trebuie să se prezinte într-o manieră
constructivă.
 Sistemul de trimiteri
Abrevieri
Bibliografie
Notele de subsol
 ABREVIERI

 Se pot prezenta:
- fie strict în ordine alfabetică, indicând sursele bibliografice exact
ca în cazul bibliografiei;
- fie ordonată pe secțiuni, atunci când lucrarea este de mari
dimensiuni, iar sursele sunt tematic foarte diferite.

Exemplu:
 ABREVIERI

 I. Dicţionare. Enciclopedii
ChBD – Chambers Biographical Dictionar y, edited by Magnus
Magnusson, Cambridge University Press, Cambridge, 1990.
DA – Leclant, J. (coord.), Dictionnaire de l’Antiquité, Quadrige/PUF,
Paris, 2005.
DAGR – Daremberg, Ch., Saglio, Ed. (ed.), Dictionnaire des
antiquités grecques et romaines, Akademische Druck – u. Verlag
Sanstalt, Graz – Austria, 1898 (reprint 1963-1968).
DARG – Rich, A., Dictionnaire des antiquités romaines et grecques,
Paris, 1859.
DCM – Dictionnaire de la civilisation mésopotamienne, sous la
direction de Francis Joannès, assisté de Cécile Michel, avant-
propos, principes d’édition, chronologie, sigles et abréviations
bibliographiques, sommaire thématique, biographie des auteurs,
index, Éditions Robert Laf font, Paris, 2001 .
DELG – Chantraine, P., Dictionnaire étymologique de la langue
grecque Histoire des mots, I-III, Editions Klincksieck , Paris, 1983 .
 ABREVIERI

 II. Izvoare
ANET – Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testament,
edited by B. Pritchard, second edition corrected and enlarged,
Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1955.
BMC Phr ygia – Catalogue of the Greek Coins of Phr ygia, by Barclay
V. Head, Editore Arnaldo Forni, Bologna, 1964.
CCCA – Corpus Cultus Cybelae Attidisque, I-VI, E. J. Brill, Leiden-
New York-København-Köln, 1987-1989.
CIL – Corpus Inscriptionum Latinarum, 1863 sqq.
CIMRM – M.J. Vermaseren, Corpus Inscriptionum et Monumentorum
Religionis Mithriacae, I-II, Martinus Nijhoff, Hagae comitis, 1956-
1960.
CIRB – Corpus Inscriptionum Regni Bosporani (CIRB), V. V. Strube
(ed.), Academia Scientiarum URSS, Izdatelstvo «Nauka», Moskva-
Leningrad, 1965.
 ABREVIERI

 III. Periodice
ActaArch – Acta Archaeologica, Akademiai Kiadó, Budapest.
AÉ – L’Année Épigraphique, CNRS, Paris.
AJA – American Journal of Archaeology, The Archaeological
Institute of America, Boston.
AJPh – American Journal of Philology, The Johns Hopkins University
Press, Baltimore, Maryland.
AMN – Acta Musei Napocensis, Muzeul de Istorie a Transilvaniei,
Cluj-Napoca.
AMP – Acta Musei Porolissensis, Muzeul Judeţean de Istorie şi
Artă, Zalău.
AncCiv – Ancient Civilizations from Scythia to Siberia. An
International Journal of Comparative Studies in Histor y and
Archaeology, E. J. Brill, Leiden–Boston–Köln.
 ABREVIERI

 IV. Volume
Actes I Antioche de Pisidie – Actes du I er Congrès International sur
Antioche de Pisidie, Lyon, 2002.
AMS – Asia Minor Studien, 1-56, Rudolf Habelt, Bonn, 1990-2011.
ASBuckler – Anatolian Studies Presented to Eilliam Hepburn
Buckler, edited by W. M. Calder, J. Keil, Manchester University
Press, Manchester, 1939.
ASRamsay – Anatolian Studies Presented to Sir William Mitchell
Ramsay, edited by W. H. Buckler and W. M. Calder, Longmans
Green & Co., Manchester-London-New York, 1923.
ANRW – Aufstieg und Niedergang der Römischen Welt,
herausgegeben von W. Haase, Walter de Gruyter, Berlin-New York.
 ABREVIERI

 V. Colecţii
CLU – Clasicii literaturii universale
Ell. – Éllypses
EPRO – Études préliminaires des religions orientales
GBL – Guide Belles Lettres des Civilisations
GBWW – Great Books of the Western World
HR – Historia Religionum
LCL – Loeb Classical Librar y
PSB – Părinţi şi scriitori bisericeşti
RGRW – Religions in the Graeco-Roman World
 BIBLIOGRAFIE

 Notele bibliografice se pot prezenta:

- fie strict în ordine alfabetică;
- fie ordonată pe secțiuni, atunci când lucrarea este de mari
dimensiuni, iar sursele sunt tematic foarte diferite.
- atunci când autorul nu este indicat sau este necunoscut ori
este vorba despre un editor al cărui nume preferăm să îl trecem
după titlul, lucrarea se plasează fie în dreptul literei de inceput
a titlului în lista ordonată alfabetic, fie se marcheaza cu
asterisc (***) înaintea titlului și se așază chiar în partea de
început a listei bibliografice.

Exemplu:
 BIBLIOGRAFIE
 I. Dicţionare. Atlase. Enciclopedii
 Bailly, A., Dictionnaire grec-français, Ed. Hachette, Paris, 1996
[1950].
 Berger, A., Encyclopedic Dictionar y of Roman Law, în TAPhA, 43,
1953, 2, p. 333-809.
 Bocian, M., Dicţionar enciclopedic de personaje biblice, în
colaborare cu Ursula Kraut şi Iris Lenz, traducere în limba română
de G. Danţiş şi H. Spuhn, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996.
 Cabanes, P., Mic atlas istoric al Antichităţii greceşti, traducere de G.
Sfichi, Polirom, 2001 .
 Cabrol, F., Leclercq, H. (ed.), Dictionnaire d’archéologie chrétienne
et liturgie, Librairie Letouzey et Ané, Paris, IV.1 , 1920, VI.2, 1925.
 Chambers Biographical Dictionar y, edited by Magnus Magnusson,
Cambridge University Press, Cambridge, 1990.
 Chantraine, P., Dictionnaire etymologique de la langue grecque.
Histoire des mots, I-II, Éd. Klincksieck , 1983.
 BIBLIOGRAFIE
 II. Izvoare
 a. Corpora
 Corpus Cultus Cybelae Attidisque (CCCA) , edited by M.J. Vermaseren, E.J.
Brill,
 I, Asia Minor, with a frontispiece, 47 figures, 199 plates and a map,
Leiden-New York -København -Köln, 1987.
 VI, Germania, Raetia, Noricum, Pannonia, Dalmatia, Macedonia, Thracia,
Moesia, Dacia, Regnum Bospori, Colchis, Scythia et Sarmatia, with a
frontispiece, 21 figures and 146 plates, Leiden-New York-København-Köln,
1989.
 Corpus Cultus Equitis Thracii, EPRO 74, E.J. Brill, Leiden,
 I, Monumenta Orae Ponti Euxini Bulgariae, Z. Gočeva, Manfred Oppermann,
mit einem Frontispiz, 72 Taflen und eine Kar te, 1979;
 II/1 , Monumenta Inter Danubium et Haemum reper ta. Durostorum et
Vicina, regio oppidi Tolbuhin, Marcianopolis et Vicina, regio oppidi Šumen,
mit einem frontispiz, 84 Tafeln und einer Kar te, 1981;
 II/2, Monumenta Inter Danubium et Haemum reper ta. Regio oppidi
Tărgovište, Abrittus et Vicina, Novae, mit einem Frontispiz, 79 Tafeln und
einer Kar te, 1984;
 IV, Moesia Inferior (Romanian Section) and Dacia, edited by N.
Hampar tumian , with 1 23 plates and a map, 1979.
 BIBLIOGRAFIE
 Inscripţiile Daciei romane, Ed. Academiei, Bucureşti;
I, Diplomele militare. Tăbliţele cerate, adunate, însoţite de
comentarii şi indice, traduse de I.I. Russu, 1975;
II, Oltenia şi Muntenia, culese, traduse în româneşte, însoţite de
comentarii şi indici de Gr. Florescu şi C.C. Petolescu, 1977;
III.1 , Dacia superior. Zona de sud-vest (teritoriul dintre Dunăre,
Tisa şi Mureş), adunate, însoţite de comentarii şi indice, traduse
de I.I. Russu în colaborare cu I. Piso şi V. Wollmann, 1980;
III.2, Ulpia Traiana Dacica (Sarmizegetusa), adunate, însoţite de
comentarii şiindice, traduse de I.I. Russu în colaborare cu I. Piso
şi V. Wollmann, 1980;
III.3, Zona centrală (teritoriul dintre Ulpia Traiana, Micia,
Apulum, Alburnus Maior, Valea Crişului), adunate, însoţite de
comentarii şi indice, traduse de I.I. Russu în colaborare cu O.
Floca şi V. Wollmann, 1984.
IDR, III.5.1-2 – Inscriptiones Daciae Romanae. Volumen III.5:
Apulum Daciae Superioris, 1-2, collegit, commentariis
indicibusque instruxit, Gallice uertit I. Piso, in aedibus
Academiae Inscriptionum et Litterarum, Lutetiae Parisiorum,
2001 .
 BIBLIOGRAFIE

 b. Ediţii
 Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testament , edited by B.
Pritchard, second edition corrected and enlarged, Princeton Univer sity
Press, Princeton, New Jer sey, 1955.
 The Avestan Hymn to Mithra, with an introduction, translation and
commentar y by I. Ger shevitch, Cambridge Univer sity Press, Cambridge,
1959.
 Sf. Ambrozie, Scrieri, II, Despre sfintele taine. Scrisori. Imnuri, traducere,
introducere şi note de pr. prof. dr. E. Branişte, prof. D. Popescu şi lect. dr.
D. Negrescu, PSB, 53, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1994.
 Apocalipsa lui Pavel, ediţie bilingvă, traducere de S. şi C. Bădiliţă,
introducere de C. Bădiliţă, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.
 Apologeţii de limbă greacă, traducere, introducere, note şi indice de T.
Bodogae, O. Căciulă, D. Fecioru, PSB 2, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1997 2 .
 Apologeţii de limbă latină, traducere de N. Chiţescu, E. Constantinescu, P.
Papadopol şi D. Popescu, introducere, note şi indici de N. Chiţescu, PSB 3,
Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1981 .
 Petroniu (Gaius Petronius Arbiter), Satyricon, traducere, cuvânt înainte şi
note de E. Cizek , Ed. Univers, Bucureşti , 1996.
 BIBLIOGRAFIE

 c. Monede
 Amandr y, M., Rémy, B., Comana du Pont sous l’Empire romain. Étude
historique et corpus monétaire, Edizioni Ennerre, Milano, 1999.
 Arslan, M., Pontus bölgesi şejir sikkeleri ve Zela definesi/The City
Coins of Pontus a
 nd the Zela Hoard, în Anadolu Medeniyetleri Müzesi, 121-42.
 Catalogue of the Greek Coins of Phr ygia, by B.V. Head, Editore
Arnaldo Forni, Bologna, 1964.
 Recueil général des monnaies grecques d’Asie Mineure, I.1-I.4,
commencé par W.H. Waddington, continué et completé par E.
Babelon et Th. Reinach, Georg Olms Verlag, Hildesheim-New York ,
1976.
 Spoerri Butcher, M., Roman Provincial Coinage, VII, De Gordien I er à
Gordien III (238-244 après J.-C.), 1. Province d’Asie, The British
Museum Press/Bibliothèque nationale de France, London-Paris,
2006.
 Sylloge Nummorum Graecorum, The Royal Collection of Coins and
Medals. Danish National Museum, V, Ionia, Caria and Lydia, Sunrise
Publications, Inc., West Milford, New Jersey, 1982.
 BIBLIOGRAFIE

 d. Surse juridice si papirologice

 Corpus Iuris Civilis, II, Codex Iustinianus, recognovit et retractavit
Paulus Krueger, Frankfurt am Main, 1967.
 Corpus Papyrorum Judaicarum, I-III, edited by Victor A.
Tcherikover, Alexander Fuks, and Menahem Stern, The Magnes
Press, The Hebrew University / Harvard University Press,
Cambridge, Massachusetts, 1964.
 Roman State and Christian State. A Collection of Legal
Documents to AD 535, I-III, edited by P.R. Coleman-Norton,
S.P.C.K., London, 1966.
 The Theodosian Code and Novels and the Sirmondian
Constitutions, with commentary, glossary, and bibliography by
Clyde Pharr, in collaboration with Theresa Sherrer Davidson and
Mary Brown Pharr, with an introduction by C. Dickerman Williams,
Greenwood Press, New York, 1952.
 BIBLIOGRAFIE

 III. Lucrări generale

 Balard, M., Genet, J.-Ph., Rouche, M., Des barbares à la
Renaissance, Éditions Hachette, Paris, 1986.
 Ballester, X., Sobre el etnónimo de los gálatas (y de los celtas), în
Gerión, 20, 2002, 1 , p. 307-317.
 Barclay, J.M.G., Jews in the Mediterranean Diaspora from Alexander
to Trajan (323 BCE–117 CE), T&T Clark Ltd., Edinburgh, 1996.
 Barnea, I., Iliescu, O., Constantin cel Mare, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
 Bayet, J., Histoire politique et psychologique de la religion romaine,
Éd. Payot, Paris, 1957.
 Beard, M., North, J., Price, S., Religions of Rome, I, A Histor y,
Cambridge University Press, Cambridge, 1998.
 Beaujeu, J. Politique religieuse et propagande numismatique sous le
Haut-Empire, în Mélanges d’Archéologie et d’Histoire of fer ts à André
Piganiol, édités par Raymond Chevallier, SEVPEN, Paris, 1966, p.
1529-1545.
 Beaujeu, J., Le paganisme romain sous le Haut Empire, în ANRW, II,
16.1 , p. 3-26.
 BIBLIOGRAFIE

 IV. Lucrări speciale

 Abdullaev, K., Nana in Bactrian Ar t. New Data on Kushan Religious
Iconography Based on the Material of Pazonkurgan in Nor thern Bactria, în
Silk Road Ar t and Archaeology, 9, 2003, p. 15-38.
 Abrahams, I., God, în EncJud, VII, 1979, col. 641-652.
 Adak , M., Akyürek Şahin, N.E., Güneş, M.Y., Neue Inschrif ten im Museum
von Bolu (Bithynion/Klaudiopolis) , în Gephyra, 5, 2008, 73-1 20.
 Akyürek Şahin, N.E., Neue Weihungen für Hosios kai Dikaios, în Gephyra, 1 ,
2004, p. 135-148.
 Akyürek Şahin, N.E., Neue Votivsteine aus dem Museum von Afyon, în
Gephyra, 4, 2007, p. 59-115.
 Akyürek Şahin, N.E., Zwei neue Inschrif ten für Hosios kai Dikaios, în Olba,
1 8, 2010, p. 267-280.
 Alanyalı, H.S., Eine Reliefplatte aus dem theater von Perge mit der
Darstellung einer Gigantomachie , în Fremde zeiten. Festscrif t für
JürgenBorchhardt zum sechzigsten Gebur tstag am 25 februar 1996
dargebracht von Kollegen, Schülern und Freunden, herausgegeben von F.
Blakolmer, K.R. Krierer, F. Krinzinger, A . Landskron, H.D. Szemethy, K.
Zhuber-Okrog, Phoibos Verlag, Wien, 1996, p. 381-386.
 NOTE INFRAPAGINALE
(DE SUBSOL)
Trimiteri la:
1. Izvoare epigrafice:
- IDR, III.2, 243.

2. Ediții/izvoare literare/izvoare juridice:

- Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, V, 39, 2; CTh, 16, 8, 1
(ed. Pharr, p. 467); Jean le Lydien, Les Magistratures de l’état
romain, II, 10, 2 (LBL, p. 13) şi III, 31 , 5 (LBL, p. 82).
- Strabon, Geografia, XII, 3, 32-33; Ptolemy, Tetrabyblos, II, 3
(62); II, 3 (63) şi II, 3 (73).

3. Cataloage de monede/izvoare numismatice:

- SNG, V, 489; RPC, VII, 245.
- RIC, III, 34; BMC Phr ygia, 362.
 NOTE INFRAPAGINALE
(DE SUBSOL)

4. Lucrări de autor
- M. Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, I, De la epoca de
piatră la Misterele din Eleusis, traducere de C. Baltag, Ed.
Ştiinţifică, Bucureşti, 1991 , p. 235-243.
- R. Lane Fox, Païens et chrétiens. La Religion et la vie religieuse
dans l’Empire Romain de la mort de Commode au Concile de Nicée,
présenté par J.-M. Pailler, traduit par R. Alimi, M. Montabrut, E.
Pailler, Presses Universitaires du Mirail, Toulouse, 1997.
- Cl. Lepelley (coord.), Rome et l’intégration de l’Empire, II,
Approches régionales du Haut-Empire romain, Presses
Universitaires de France, Paris, 1998.
 NOTE INFRAPAGINALE
(DE SUBSOL)

5. Volume colective
- E. Almagor, Who is Barbarian? The Barbarians in the Ethnological
and Cultural Taxonomies of Strabo, în D. Dueck et al., Strabo’s
Cultural Geography. The Making of Kolossourgia, Cambridge
University Press, Cambridge-New York, 2005, p. 42-55.
- A. van Haeperen-Pourbaix, Recherche sur les origines, la nature et
les attributs du dieu Mên, în Mélanges Paul Naster, Louvain-La-
Neuve, 1983, p. 221-257.
- Y. Hajjar, Divinités oraculaires et rites divinatoires en Syrie et
Phenicie, în ANRW, II, 18.4, 1990, p. 2266-2267.
 NOTE INFRAPAGINALE
(DE SUBSOL)
6. Voci din dicționare, enciclopedii
- GLRB, 1983 2 , 154.
- I. Abrahams, God, în EncJud, VII, 1979, col. 641-652.
- F. Gury, Castores, în LIMC, III.1 , 1986, p. 608-635.

7. Articole din reviste

- K. Abdullaev, Nana in Bactrian Art. New Data on Kushan Religious
Iconography Based on the Material of Pazonkurgan in Northern
Bactria, în Silk Road Ar t and Archaeology, 9, 2003, p. 15-38.
- N. Gudea, The Jews in the Romanian Dacia, I, A Bronze Coin
Emitted by Simon Bar Kochba Discovered at Pojejena (Caraş-
Severin County), în Studia Judaica, II, 1993, p. 162-166.
- F. Gury, Aiôn juvénile et l’anneau zodiacal: l’apparition du motif,
în MEFRA, 96, 1984, 1 , p. 7-28.
 NOTE INFRAPAGINALE
(DE SUBSOL)
1 . IDR, III.2, 243.
2. Herodot, Istorii, IV, 94.
3. A . Hall, A Sanctuar y of Leto at Oenoada, în AS, 27, 1977, p. 195-
197.
4. Ibidem, 193.
5. G.M.A. Hanfmann, The Ancient Synagogue at Sardis, în Papers of
the Fourth Congress of Jewish Studies, I, World Union of Jewish
Studies, Jerusalem, 1967, p. 37-42.
6. Idem, From Croesus to Constantine. The Cities of Western Asia
Minor and Their Arts in Greek and Roman Times, The University of
Michigan Press, Ann Arbor, 1975.
7. A . Hermary, Dioskouroi, în LIMC, III.1 , 1986, p. 567-593.
8. G.M.A . Hanfmann, op.cit., p. 355.
9. L.M. Hopfe, Mithraism in Syria, în ANRW, II, 18.4, p. 2114-2235.
10. G.M.A . Hanfmann, The Ancient Synagogue..., p. 39.
 NOTE INFRAPAGINALE
(SISTEMUL BRITANIC)
1 . Dueck , 2000, 53; van der Vliet, 257-259.
2. Lindsay, 2005, 1 84-1 85; 192 şi următoarele .
3. Dueck , 2000, p. 46-49.
4. Richardson, 1979, 1-4.
5. Pornind d e la aprecierile lui Eratosthenes. Vezi Smith, 1981 , 36; Champi on,
2000 , 431 . Interesant este faptul că Pol ybios nu fol oseşte nici odată no ţiunea de
barbar asociată romanilor.
6. Tanner, 2000 , 41 şi 43-44; Ri chardson, 1979 , 4; Smith, 1981 , 35-36;
Bower soc k , 1995 , 3-7; Champion, 2000, 425-428 (analiza percepţiei din
discur surile polybiene în legătură cu romanii ca „honorar y Greeks”).
7. Braund, 2005, 216- 221
8. Van der Vliet, 2003, 260 şi urm.
9. Champion, 2000, 431
10. Dueck , 2000 , 78-79; van der Vliet, 2003 , 264. Diferenţierea se făcea în
funcţie de modul d e viaţă, o bicei uri, limbă, înfăţi şare, organi zarea comunitară şi
politică.
11 . Strabon, Geogr af ia , XII, 2, 11 .
1 2. Panichi, 2005, 205.
13. Vezi şi Er skine, 2001 , 51-52.
14. Almagor, 2000, 44-46.
15. Strabon, Geogr af ia , XIV, 5, 23. Vezi de asemenea şi Van der Vliet, 2003, 262.
 CATALOGUL EPIGRAFIC
/SUPPLEMENTUM EPIGRAPHICUM
 1 . A r i a r a m n e i a : Î n d e p l i n i r e a u n u i r i t a l m a g i l o r d e c ă t r e s t r a te g u l S a g a r i o s , f i u l l u i
Magaphernos
L o c u l d e s c o p e r i r i i : S i t u a t l a 2 k m d i s t a n ţ ă d e A r i a r a m n e i a ( R h o d a n d o s ) , î n p r e z e n t Fa r a ş a .
I n s c r i p ţ i e g r av a t ă p e o s t â n c ă d i n d e fi l e u l Ta u r u s , d e s c o p e r i t ă d e H e n r i G r é g o i r e î n 1 9 07.
Tipul documentului: Inscripţie rupestră.
Dimensiuni: Lungimea rândului scris în greacă ce conţine cuvântul emageuse este de 114 cm.
Pe n t r u Te x t u l a r a m a i c , l u n g i m e a p r i m u l u i r â n d e s te 17 5 c m , i a r a c e l u i d e - a l d o i l e a , 10 8 c m .
L i t e r e : G r av a r e s u p e r f i c i a l ă , l i t e r e fo a r t e n e r e g u l a t e . P e n t r u t e x t u l g r e c , î n t r e 1 6 ş i 2 2 c m .
Pe n t r u c e l a r a m a i c c c a 9 , 5 c m .
Locul de păstrare: In situ.
B i b l i o g r a f i e : M i t c h e l l , 1 9 9 3 , I I , 2 9 ; B e c k , 1 9 8 4 , 2 01 8 - 2 01 9 ; W i l l , 1 9 5 5 , 1 5 ; N o c k , 1 9 4 2 , 3 4 9 ;
Cumont, 1939, 68; CMRDM, I, 19; Grégoire, 1908, 445 (cu schiţă).
D a t a r e : S e c . I I I - I î . H r. ( ? ) , d u p ă B e c k ; s e c . I d . H r, d u p ă C u m o n t .
D e s c r i e r e a r e p r e z e n t ă r i i : Re l i e f a n i c o n i c .
Te x t : ( te x t u l g r e c e s c ) ( t e x t u l g r e c e s c ) S a g  r i o j  agaro 
ragj  'Ariarame(aj) mgee qrV.
 ( te x t u l a r a m a i c ) h r t [ m l ] ? y g p ‚ A g j b r / r p g t m r b r g z
Tr a d u c e r e : ( te x t u l g r e c e s c ) S a g a r i o s , ( f i u l ) l u i M a g a p h e r n o s , s t r a t e g u l A r i a r a m n e i , a î n d e p l i n i t
un rit al magilor pentru Mithra.
 (textul aramaic) Zagarn, fiul lui Megapharn, a oficiat ca mag o ceremonie în cinstea lui
Mithra.

R1: „? Celebrated a magian rite for Mithres” (Beck); „a officié en qualité de mage (…), dans une
cérémonie religieuse en l’honneur de Mithra” (Grégoire); „devint mage de Mithra”/„(…) il a accompli
les cérémonies des mages en l’honneur de Mithra” (Cumont); „celebrated a Magian ceremony” (Nock).
 MĂRTURII LITERARE
1 . St rabon, Geografia, XIV, 2, 28: Termenul „barbar”
„După părerea mea, cuvântul «barbar» s-a rostit la început ca onomatopee pe
socoteala acelora care se exprimau greoi, dur şi aspru. (…) Cum cei cu
organele bucale grosolane sunt numiţi barbari, adică «bâlbâiţi», s-a creat
părerea că aşa este gura străinilor, vorbesc de cei care nu sunt eleni. Pe
aceia în mod deosebit (elenii) i-au numit barbari, la început cu înţeles
peiorativ, ca şi cum le-ar zice « limba groasă» sau «cu limbă aspră», apoi au
folosit cuvântul de barbari cu termen etnic comun, creat prin opoziţie, pentru
a-i deosebi pe alţii de eleni. Dar în practica noastră obişnuită şi în
numeroasele relaţii cu barbarii, nu ni s-a părut că s-ar adeveri aceste
dificultăţi de exprimare din pricina limbii îngroşate şi a unor infirmităţi ale
organelor vorbirii, ci datorită par ticularităţilor fiecărei limbi. Altul este
defectul de vorbire în limba noastră şi altceva pronunţarea străină, când
cineva, vorbind greceşte, nu poate atinge o pronunţie corectă, ci aşa rosteşte
cuvintele ca străinii care au început să vorbească elena şi nu pot reda cu
precizie cuvintele, aşa cum, de altfel, nici noi nu ne putem exprima corect în
limba lor. Acest lucru s-a petrecut mai ales cu carienii . (…) În acest fel,
aşadar, trebuie să luăm cuvintele «a vorbi o limbă barbară» şi «cei de limbă
barbară», în accepţiunea de «cei care vorbesc rău elena».“
(Strabon, Geografia, III, traducere, notiţe introductive, note şi indice de
Felicia Vanţ-Ştef, Ed. Ştiinţifică , Bucureşti, 1983, p. 268-270)
 MĂRTURII LITERARE

2. CTH, 375*: Suplica lui Arnuwanda şi Ašmunikal, adresată Zeiţei Soarelui

de la Arinna, privitoare la daunele provocate centrelor de cult hittite

„[Aşa vorbesc] Majestatea Sa, Arnwanda, Mare Rege, şi [Ašmunikal, Mare

Regină] : [Ţie], Zeiţă a Soarelui de la Arinna, [şi vouă, zeilor (?), vă adresăm
această rugăciune (?)], pe care Arnwanda […]
Doar ţara Hatti este cu adevărat un tărâm curat pentru voi, zeilor, şi doar în
ţara Hatti suntem obişnuiţi să vă prezentăm sacrificii curate, însemnate,
adevărate. Doar în ţara Hatti, am impus respectul faţă de voi, zeilor.
Doar voi ştiţi, prin spiritul vostru divin, că nimeni niciodată nu a avut grijă de
templele voastre cum avem noi.
Nimeni nu a arătat vreodată mai multă evlavie pentru [riturile?] voastre;
nimeni nu a arătat vreodată mai multă luare-aminte pentru bunurile voastre
divine, potirele din argint şi aur şi veşmintele, cum avem noi acum. (...) Mai
depar te, (în ce priveşte) sclavii şi oraşele voastre, zeilor, era obiceiul să fie
oprimaţi prin cor vezi; sclavii şi fecioarele divine erau luaţi şi făcuţi sclavi şi
fecioare personale. [Pentru voi, zeilor] eu, Arnwanda, Mare Rege, [şi
Ašmunikal, Mare Regină], [am dat dovadă] de cinstire în orice privinţă.“
(I. Singer, Hittite Prayer s, Society of Biblical Literature, Atlanta,
Georgia, 2002, nr. 5, p. 40-42; E. Laroche, CTH, nr. 375, p. 65-66; KUB,
XVII, 21 şi duplicatele KUB, XXXI, 1 24 (+) XXXI, 72 şi KUB, XXIII, 115 +
XXIII, 17 + XXXI 117)