1

CUPRINS
I. EVOLUTIA ASAMBLARILOR SUDATE ……………………….…..………...4
II. CLASIFICAREA ASAMBLARILOR SUDATE …………………….………….6
III. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SUDABILITATEA
METALELOR…………………………………………..…………….……….…8
IV. MATERIALELE CARE POT FI SUDATE ..………………………..….…….9
V. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE ASAMBLARILOR SUDATE…..…10
VI. DOMENII DE UTILIZARE…………………………….………….……….….11
VII. BIBLIOGRAFIE…………………..………………….…………………….….17

2
• Asamblarea este operatiunea de reunire, intr-o succesiune bine
determinata, a elementelor constituente ale unul sitem tehnic, in scopul de
a indeplini cerintele tehnologice impuse.
• Sudarea este operatia prin care se realizeaza imbinarea
nedemontabila a doua sau a mai multor piese metalice, cu sau fara
material de adaos, prin topire sau prin presiune.
• Cordonul de sudura (cusatura) rezultat, se formeaza ca urmare a
solidificarii baii de metal topit din zona supusa incalzirii, aflata in
vecinatatea marginilor pieselor. Cordonul de sudura este rezultatul
fortelor de atractie moleculara ce se manifesta intre materialele supuse
sudarii in zona de contact, ca urmare a incalzirii locale, a presiunii sau a
combinatiei intre aceste metode.

3
• Daca sudarea prin foc de forjare este modul strămoşesc de a lipi două bucăţi
de metal şi se utilizează astăzi mai mult în obţinerea elementelor decorative,
întreprinderile constructoare de autovehicule, vehicule feroviare, maşini de ridicat şi
transportat, şantierele navale folosesc din ce în ce mai mult sudarea pentru
obţinerea subansamblurilor de tip grindă, traverse sau pentru containere, caroserii,
vagoane, roboţii industriali.

4
5
• dupa grupa procedeului de sudare:
– prin topire;
– prin presiune;
• dupa modul tehnologic de asamblare a pieselor cat si dupa felul
prelucrarii zonelor de contact:
– sudari cap la cap;
– sudari in colt;
– suprapuse

A – Îmbinare cap la cap

B – Îmbinare suprapusă
C – Îmbinare de colţ
D – Îmbinare în T

6
• după forma rostului: îmbinare cu rost în I, V …..

• după poziţia cordonului de sudură:

7
 • Sudabilitatea este proprietatea tehnologica a metalelor si
aliajelor de a putea fi sudate.

• compoziţia chimică si structura metalului de baza;

• grosimea pieselor, forma si dimensiunile sectiunii cusaturii;
• calitatea materialelor de adaos;
• pregatirea suprafetelor de imbinat;
• procedeul tehnologic de sudare folosit etc.

 In principiu pot fi sudate aproape toate materialele metalice, materiale

termoplaste si sticla.

8
• In general otelurile folosite in constructia de masini sunt sudabile:
– otelurile cu coeficient scazut de carbon (OL 37, OL 42, OL 50) se
sudeaza usor; sudabilitatea otelurilor creste cu scaderea
continutului de carbon;
– otelurile cu continut mai mare de carbon OL 60, OL 70 si otelurile
aliate se preincalzesc si pentru acestea se folosesc electrozi
potriviti, aplicandu-se si tramente termice;
– sudarea fontei se realizeaza la cald, cu preîncălzire la 600-650 0 C,
cu electrozi din fonta, aplicand masuri de racire lenta;
– sudabilitatea buna au metalele si aliajele neferoase (cupru,
aluminiu, nichelului, magneziului cupru, aluminiu se sudează în
condiţii speciale.).

 Piesele din fontă se sudează numai cu preîncălzire la 600-650 0C. Piesele din cupru, aluminiu
se sudează în condiţii speciale.
9
 Avantaje:
•fata de constructiile nituite, folosirea
completa a sectiunii pieselor prin eliminarea
gaurilor, lipsa zgomotului, etansare sporita,
economie de material;
•se pot obtine ansamble cu forme mai
complexe;
•pret de cost mic;
Dezavantaje:
•comparative cu contructiile laminate sau
•sunt mai sensibile la solicitari variabile
forjate, adaosurile de prelucrare necesare
si vibratii;
sunt mai mici, independenta mai mare in
•calitatea sudurii nu este mereu
conceptia constructive, economie de metal,
uniforma (depinde de calificarea
eliminarea matritelor;
sudorului, de mediul de lucru, de pozitia
•posibilitatea automatizarii si
sudurii etc.)
semiautomatizarii.
•zona sudurii si cea de trecere au
structuri diferite de cea a materialului de
baza, favorizand aparitia tensiunilor
permanente;
•executia si controlul sudurilor se face
de multe ori cu metode si mijloace
costisitoare;
•necesitatea utilizarii dispozitivelor de
pozitionare. 10
 Constructii metalice: poduri de cai ferate si sosele , grinzi, schele metalice pentru
cladiri, stalpi pentru antene si pentru linii de inalta tensiune;

11
 Constructii industriale : constructia furnalelor, a cuptoarelor industriale, coloane de
distilare a petrolului,

12
 Constructii de masini: batiuri pentru masini unelte, carcase pentru motoare si
masini electrice, diverse organe de masini,

13
 Mijloace de transport: fuselajele avioanelor din aliaje usoare, vagoane cisterna, de
calatori si de marfa;

14
 Corpul vaselor si echipamentelor
auxiliare ale vapoarelor.

15
 Cazane si recipiente sub presiune.

16
• N.Stere, Organe de masini, Manual pentru licee de
specialitate – anul II si scoli de maistri, EDP, Bucuresti,1972;
• V.Drobota si altii, Rezistenta materialelor si organe de masini,
Manual pentru licee industriale, agroindustriale clasa a X– a,
EDP, Bucuresti, 1982;
• G.Lichiardopol, Mecanica aplicata, Manual pentru clasa a X- a
liceul tehnologic, profil tehnic, E.D.P, RA Bucuresti, 2005
• www.didactic.ro
• www.ecursuri.ro
• www.referat.ro

17