Nou Născutul

Scopul cursului
• Cunoaşterea caracteristicilor fizice, fiziologice şi a parametrilor de
dezvoltare fizică, psiho-motorie şi socială ale nn. sănătos, matur.

• Obiective
Participanţii vor putea descrie:
-definiţia perioadei de nn.
- criteriile de apreciere a nou-născutului
- caracteristicile morfologice ale nn. la termen
- caracteristicile funcţionale ale nn. la termen
- dezvoltarea psihomotorie şi socială ale nn. şi sugarului
- dezvoltarea fizică ale nn. şi sugarului
- îngrijirea nn. la sala de naştere
 Nou Născutul

Perioada de nou-născut
(0-28 săpt.) e caracterizată
de adaptarea la viaţa
extrauterină
• Aprecierea nn. sănătos
• a. Aprecierea maturităţii
(funcţii apte pentru
adaptarea la viaţa
extrauterină)-vârsta
gestatională
• Evaluarea v. gestaţionale:
DUM, măsurători
ecografice,evaluarea nn.
după scorul Ballard (după
caracteristici fizice şi
neurologice), US cerebrală,
fund de ochi)
- nn. la termen (37 săpt. –
42 săpt.)
- prematur (sub 37 săpt.)
- postmatur (peste 42 de
săpt.)
• b. Indici antropometrici – greutate, lungime,
perimetru cranian, raportate la valorile
standard de creştere intrauterină stabilite statistic
• Curbele de creştere – au fost stabilite statistic
pe grupe de copii cu v.gestaţională cunoscută şi
condiţii geografice şi socio-economice similare,
stabilesc relaţia între v.gestaţională şi greutate, v.
gest. şi lungime, v.gest. şi perimetrul cranian
• - cele mai folosite sunt curbele în percentile
(metodă statistică longitudinală); cea mai
folosită dintre curbele de creştere intrauterină
este curba adaptată după Lubcenko (prima curbă
în percentile), Hansman şi Boyd, pe care perc.50
înseamnă media indicelui antropometric,
deasupra perc. 90 se situează copiii mari pt.
v.gestaţională , sub 10 perc. sunt mici pt. vârstă
iar între 10 şi 90 de perc. sunt dezvoltaţi
corespunzător vârstei.
• În funcţie de relaţia greutate-
v.gestaţională se deosebesc:
- nn. cu greutatea corespunzătoare vârstei
(între 10 – 90 perc.)
- nn. cu greutatea mică pentru vârstă (small
for date, SGA, IUGR – retard de creştere
intrauterină, hipotrofie simetrică -
asimetrică, malnutriţie) (sub 10 perc.)
- nn. cu greutate mare pentru vârstă (peste
90 de perc.)
• În funcţie de greutate se deosebesc:
- Normoponderali (2500 – 4000g)
- Nn. cu greutate mică (sub 2500g) şi foarte
mică (VLBW – sub 1000g)
- Nn. cu greutate mare (peste 4000g) şi cu
greutatea excepţional de mare
(macrosom-peste 4500g)
• În funcţie de relaţia greutate-
lungime şi grosimea ţesutului
subcutanat se defineşte starea
de nutriţie- prin aspect clinic şi
indicele ponderal (Gx100/l3)
• - nn. Eutrofic (indice ponderal
2,2 la maturi şi 2 la prematuri)-
ţesut celular subcutanat normal
• - nn. Hipotrofic, malnutrit (slab,
indice ponderal sub 2,2 sau 2 –
talie corespunzătoare v. dar
greutate mai mică- sau talie mai
mare şi greutate corespunzătoare
v.-hipotrofie asimetrică,
malnutriţie clinică)- ţesut celular
subcutanat redus
• - nn. Excesiv de gras (indice
ponderal peste 2,2 sau 2 )- ţesut
celular subcutanat în exces
Pentru o anumită greutate
scăderea vârstei gestaţionale
creşte mortalitatea şi pentru o
anumită vârstă gestaţională
scăderea greutăţii creşte
mortalitatea.
 Particularităţi morfologice ale nn. la termen
• 1.Tegumente şi mucoase
• a. Aspecte normale
• - roz, calde
• - până la 40 săpt.acoperite de vernix
caseosa (substanţă nutritivă cu rol
antiinfecţios, izolator şi antihemolitic)
• - strat cornos subţire (a 2-a zi eritem
fiziologic datorită vasodilataţiei)
• - millium (glande sebacee pe nas)
• - acrocianoză (coloraţie albastră) ale
extremităţilor datorită termoreglării
deficitare
• - tegumente marmorate (datorită
labilităţii vasomotorie)
• - pete vasculare pe frunte şi pleope
• - lanugo (păr fin pe corp)
• - pată mongoloidă (zonă
hiperpigmentată caracteristică
bruneţilor)
• - eritem alergic (maculo-papule
eritematoase –dispare într-o săpt.)
• b. Aspecte
anormale
• - cianoză localizată
sau generalizată
• - echimoze,
adiponecroza
(traumatism
obstetrical)
• - peteşii
• - hemangiom plan,
• cavernos
• - erupţie urticariană -
- pete “cafe au lait”
• - nev cutanat
• - melanoză pustulară
tranzitorie (apare
intrauterine, dispare
după naştere)
• - eritem fesier
• - piodermită
• 2. Ţesut celular subcutanat
• a. Aspecte normale
• - turgor elastic
• - edeme benigne (pleope, regiunea
prepubiană, picioare, mâini)
• b. Aspecte anormale
• - ţesut celular sucutanat diminuat
• - ţesut celular subcutanat în exces
• - pliu cutanat persistent
• - edeme îndurate localizate sau
generalizate (sceredem- semn de
sepsă)
• - edeme ale piciorului, gambă
• - adiponecroză (nodul subcutanat
violaceu – traumatism)
• 3. Extremitatea cefalică
• a. Capul
• Aspecte normale
• Este ¼ din lungimea corpului (3/4
sunt trunchiul şi membrele)
• se palpează suturile şi fontanelele
– fontanela ant. (poate fi
punctiformă fără importanţă dacă
suturile sunt normale) se închide
la 18 luni
– font. post. prezent la prematuri
se închide la 2 luni
• este configurat în naşterea
vaginală, craniană (unele diametre
cresc, altele scad, suturile se
încalecă)
• are formă regulată, rotundă în
naşterea pelviană şi cezariană
• Aspecte anormale
• Bosă serosanghinolentă -infiltraţie
serosanghinolentă a ţesutului
subcutanat al scalpului, care trece
peste suturi- dispare în câteva zile
• Cefalhematom -revărsat
sanghinolent subperiostal, respectă
suturile- dispare până la 6 săpt., se
păoate calcifica
• Hematom subaponevrotic
(hemoragie epicraniană) –
hemoragie între aponevroza galeală
şi periost, care poate difuza rapid la
tot scalpul (şoc hemoragic, anemie,
hiperbilirubinemie)
• Fracturi ale oaselor craniene –
liniare (se asociază cu cefalh.) sau
cu înfundare (leziuni meningiene)
• Micro- Macrocefalie
• Craniostenoza – suturi sinestozate,
fontanele închise
• Brahicefalia (sinostoză coronară
bilaterală), scafocefalia(sinopstoză
sagitală), plagiocefalia (sinostoza
coronală unilaterală)
• b. Faţa
• Aspecte normale
• Simetrie: - indici antropometrici (raporturi
între distanţele dintre diferite repere ale feţei) –
distanţa intercantală, distanţa nazolabială, etajul
mijlociu al feţei
• Trăsături ereditare ale componentelor feţei
• Ochii- mult timp închişi - ex. dificilă
(conjunctive, sclere, pupile, iris)
• - strabism convergent (normal până la 6 luni)
• - culoarea se definitivează la 6 luni- 1 an.
• Nas - permeabil (resp. nazală)
• - canalul nazo-lacrimal permeabil după 1-5 zile
(edem de mucoasă)
• Gura – culoarea buzelor
• - gingii netede
• - boltă palatină uşor arcuită
• - limba la stimulare se extinde peste gingie şi
ridicată depăşeşte linia mediană a cavităţii
bucale
• Urechi – prezenţa canalului auditiv
• - dimensiunile pavilioanelor şi elasticitatea
• Bărbia- în opoziţie cu maxilarul superior (uşor
în spatele lui)
-mică, uşor retractată
• Aspecte anormale
• Asimetrie facială- datorată poziţiei din uter
• - pareză facială (prin traumatism în timpul
naşterii- periferică sau centrală)
• Dismorfism facial
• Fante palpebrale oblice (în sus – mongoloide
sau în jos- antimongoloide)
• “Pleopa a treia” – epicantus
• Hiper-hipotelorism
• Urechi jos înserate
• – pavilion hipoplazic
• Gură - macroglosie

• Bărbie – hipoplazică (hipognaţie)

• - retrognaţie (mandibula mai în spate ca
maxilarul sup.)
• Alte anomalii
• Ochi – hemoragie subconjunctivală
(traumatism în timpul naşterii)
• - conjunctivită (inflamarea conj., secreţie
purulentă)
• - dactriocistită
• - canal nazolacrimal impermeabil
• - cataractă cong. (opacifierea pupilei)
• -glaucom cong.
• Nas - deformat (comprimare în timpul
naşterii)
• - edem al mucoasei nazale (datorită
aspiraţiei viguroase)
• - atrezia coanelor nazale
• Urechi - apendice preauricular
• Gură – cheiloschisis (despicătura buzei)
• - palatoschisis (despicătura palatului)
• 4. Gâtul
• Aspecte normale
• - scurt, muşchi slabi până lşa 3 luni
• Aspecte anormale
• - torticolis (hematom în muşchiul
sternocleidomastoidian datorită traumatismului
obstetrical)
• - îşi ţine capul într-o parte
• - alăptare posibilă în poziţia sub braţ sau
culcată
• 5. Torace
• Aspecte normale
• - cilindric (diam. ant-post. turtit), simetric
• - apendice xifoid vizibil
• - areolă mamară prezentă (glanda mamară
• 1cm)
Aspecte anormale
• - fractură de claviculă (traumatism în timpul
naşterii)
• - bombat (sindr. de aspiraţie LA)
• - asimetric (pneumotorace)
• - retracţie intercostală (tiraj- SDR)
• - retracţie substernală
• - stern înfundat (SDR la prematuri)
• 6. Abdomen
• Aspecte normale
• - mare (aproape = cu perimetrul
toracic), proeminent (musculatură
slabă)
• - prezenţa bontului ombilical sidefiu, se
mumifiează şi se detaşează în 10-14
zile
• - diastaza drepţilor abdominali
• - desen venos
• -ficatul se palpează la 1-2cm sub
rebordul costal
• Aspecte anormale
• - bombare generalizată (meteorizat)
• - abdomen excavat (hernie
diafragmatică)
• - edem şi roşeaţa peretului abd.
(infecţie)
• - bombarea ombilicului la plâns (hernie
abdominală)
• - bombarea regiunii inghinale la plâns
(hernie inghinală)
• - congestie, edem (omfalită)
• 7. Spate
• Aspecte normale
• - fără soluţii de continuitate
• - coloana dreaptă, aplatizată
în reg. lombară şi sacrată
• - uneori acoperit de păr
• - depresiune sacrată
• Aspecte anormale
• - apendice sau fistulă
coccigiană ( posibil
spină bifidă ocultă)
• -spină bifidă cu
meningocel
• 8. Membre
• Aspecte normale
• - scurte,
- în flexie (îndoite),
braţele lângă cap,
mâinile strănse în pumn,
picioarele cu genunchii îndoiţi
-creste palmare normale
- malpoziţia piciorului (reductibilă)
-manevra Ortolani la şold neg.
(nu este prezent clacmentul la abducţie)
Aspecte anormale
-membre extinse (expl. pareză
brahială)
- edem (fractură de humerus
sau femur)
- picior strămb cong. (varus, valgus, talus)
- plică simiană (sindr. Down)
- Membre lipsă (amelie)
- degete în plus (polidactilie)
- degete fuzionate (sindactilie)
- degete lipsă (aplazie)
- şold luxabil (Ortolani poz.,
limitarea abducţiei)
• 9. Organe genitale externe
• Aspecte normale
• a. Fetiţe
• -labiile mari acoperă labiile mici
• -himenul cu un orificiu central între labiile mici
• - apendice de membrană himenală (uneori)
• b. Băieţi
• - penis (3 cm) cu fimoză fiziologică
• (spaţiul prepuţial se formează până la 3 ani)
• - “perlă”prepuţială
• - scrot plicaturat
• - testiculi coborâţi în scrot
(pe cale de coborâre – în canalul
inghinal)
- hidrocel (lichid în scrot) –
regresează până la 6 luni
• Aspecte anormale
• a. Fetiţe
• - hipertrofie de clitoris
• b. Băieţi
• În funcţie de deschiderea
meatului urinar:
- hipospadias
(orificiul orientat post.)
• - epispadias
(orificiul orientat anterior)
- criptorhidie (lipsa testiculilor
din scrot)
- torsiune acută de testicul
• Particularităţi funcţionale ale nn. la termen
• Se caracterizează prin adaptarea la viaţa extrauterină
• Aparatul respirator
• Aspecte normale
• Respiră pe nas cu gura închisă
• Laringe cu localizare înaltă (permite ca resp. şi deglutiţia să fie aproape
concomitentă)
http://newborns.stanford.edu/PhotoGallery/RespNL1.html
- respiraţie de tip abdominal
(abdom. se destinde în inspiraţie şi se retractă
în expiraţie) http://www.youtube.com/watch?v=ko3vih2U96s&NR=1#

- frecvenţă variabilă (40-60 resp./min)

(mai crescută în somnul “uşor”)
- mişcări simetrice ale toracelui
- la auscultaţie murmur vezicular
fără raluri
- strănutul (datorită schimbării temperaturii aerului, lapte regurgitat în nas)
- sughiţul (datorită aerului înghiţit)
• Aspecte anormale
• Asfixia = neinstalarea primei respiraţii spontane în primele 1-2 min. după naştere
• Stridor (obstrucţia căilor resp. sup.)
http://newborns.stanford.edu/PhotoGallery/Stridor1.html
• Bătaia aripioarelor nazale
• Geamăt expirator http://newborns.stanford.edu/PhotoGallery/Grunting1.html
• Respiraţie zgomotoasă
• Tiraj intercostal
• Tiraj substernal
• Înfundarea sternului
• Polipnee (peste 60 resp./min)
• Apnee (lipsa respiraţiei 20 de sec. însoţită de
• bradicardie)
http://newborns.stanford.edu/PhotoGallery/Tachypnea1.html
Cianoză care se remite la oxigen
Scorul Silverman pt. Stabilirea gravităţii sindr.
Detresei resp.
• Aparatul cardio-vascular
• Aspecte normale
• Trecerea de la circulaţia de tip fetal
la circulaţia de tip adult (se închide
comunicarea dintre atrii şi canalul arterial)
cu prima respiraţie
• Şocul apexian se palpează în
spaţiul III –IV i.c.stg. linia medioclaviculară
• Zgomotele cardiace sunt embriocardice
(pauze egale între ele)
• zgomotele sunt ritmice şi bine bătute
• Frcvenţa cardiacă este 120-160 b./min.
• http://newborns.stanford.edu/PhotoGallery/HeartNL1.html
• TA: 7/3 Hgmm
• Labilitate vasomotorie
• Fragilitate vasculară
• Aspecte anormale
• Tulburări de ritm (tahicardie, bradicardie, aritmii)
http://newborns.stanford.edu/PhotoGallery/Arrhythmia1.html
• Sufluri cardiace
• http://newborns.stanford.edu/PhotoGallery/VSD2.html
• Cianoză care nu se corectează la oxigen
• Tahipnee (insuf. cardiacă)
• Dispnee la plâns sau alimentaţie (insuf. cardiacă)
• Diferenţă de TA mai mare de 20 Hgmm între membr. sup. şi inf.
• Hipotensiune (şoc neonatal)
• Hipertensiune
• Aparatul digestiv
• Aspecte normale

Tubul digestiv este adaptat alimentaţiei cu lapte de mamă şi tehnicii suptului.

Adaptarea tubului digestiv la alt preparat lactat decât laptele de mamă este labilă.
NN. alimentat artificial este în permanenţă un periclitat digestiv.

• Gura – adaptat suptului (buze musculoase, bula lui Bichat în obraji, limbă scurtă,
musculoasă, etc.)
• Stomacul- capacitate de 5-15ml (7ml) – colostrul 30-100ml/zi
• Capacitatea creşte zilnic (2x a 2-a zi, 3x a 3-a zi, etc.) – 10x a 10-a zi (producţia de
lapte creşte rapid la 500ml /zi în primele 5 zile mai încet în următoarele 3-5 luni,
750-800ml/zi)
• Evacuarea diferă în funcţie de alimentaţie:
• - în medie 40 min. (16-86min.) pentru laptele e mamă
• - în medie 65 min. (27-98min.) pentru laptele praf
• Secreţia de HCL este scăzută (mai alcalină după naştere prin înghiţire de LA)
• Insuf. sfinterului esofagian inf. (cardia) – regurgitări frecvente, cantităţi variabile de
lapte
• Recurgitare– expulzarea fără efort al laptelui înghiţit care se scurge pe bărbie
(datorită aerului înghiţit sau mobilizării nn.)
• Vărsătura – expulzarea forţată în jet al conţinutului gastric (la distanţă) pe gură şi
nas
Intestinul – steril la naştere
• - începe să se colonizeze cu floră polimorfă din mediu (mamă, pers.medical)
• - laptele de mamă colonizează intestinul cu bacil bifidus (inhibă flora patogenă)
• - formulele de lapte colonizează intestinul cu floră gram negativă (E coli)
• Un singur biberon de lapte praf schimbă flora bifidogenă în aşa fel încât este
nevoie de 2 -4 săpt. de alăptare exclusivă pt. a reface flora gram pozitivă !!!
• - nn. primind terapie intensivă, prematurii, nn. din secţiune cezariană au risc
crescut de colonizare cu floră patogenă de spital, rezistentă la antibiotice.
• - este funcţional imatur , are permeabilitatea mucoasei crescută (pt. agenţi
patogeni, proteine, etc.) sub 4-6 luni, astfel absorbţia unor molecule proteice
heterogene (lapte de vacă) duce la producerea de precipitine şi reacţii de
sensibilizare a mucoasei intestinale responsabilă de tulburăririle digestive
secundare şi manifestările alergice în copilărie
• - colostrul şi IgA secretor din laptele de mamă “căptuşeşte” intestinul,
împiedicând absorbţia agenţilor patogeni şi alergenilor.
• - motilitatea – dezvoltată din viaţa i.uterină
- se manifestă prin zgomote intestinale (1x/zi în prima zi, 2x a 2-a
zi, etc. până în ziua 6-a de 3 sau de mai multe ori).
- colostrul este laxativ, facilitând eliminarea de bilirubină şi reduce
riscul hiperbilirubinemiei (icterului)
Funcţiile digestive- peristaltismul gastro-intestinal şi resorbţia dezvoltate din timpul
vieţii i.uterine (din luna 4-a înghite LA)
• - deglutiţia, digestia, defecaţia incomplet dezvoltate
• Digestia- perfectată pt. proteine
• - redusă pt. glucide (excepţie dizaharidele) şi lipide (enzime insuf.)
• - laptele de mamă conţine enzime care ajută digestia (peste 20 active, expl.lipaza,
amilază, săruri biliare)
- alăptarea stimulează secreţia de hormoni gastrointestinali, care participă la digestie :
– Gastrină -indusă de ingestia de proteine
– Colecistochinaza- indusă de ingestia de grăsimi şi supt (produce saţietate şi
somnolenţă)
– Insulina -indusă de ingestia de carbohidrate
• Absorbţia – favorizată de laptele de mamă (lactoza favorizează absorbţia de fier
şi calciu, lactoferina contribuie la absorbţia fierului)
- absorbţia altor alimente deficitară (expl. fierul din formulele de lapte fortifiate cu
fier se abs. numai 7% faţă de 50% din laptele de mamă)
• Scaunele: - meconiul este primul scaun, format în
intestin din luna 4 -5 i.uterin (format din celule
epidermice, lichid amniotic, lanugo, fermenţi
digestivi, bilirubină, lipide, colesterol, substanţe de
grup) – vâscos, aderent, negru-verzui, se elimină în
primele 24 ore şi încă 1- 2 zile (3-4 scaune în total).
• - scaunele de tranziţie – din ziua 3- 4 - a scaunele
devin verzui- galbene, uşor acide, apoase, 4-6/zi
(datorită acţiunii florei bacteriene şi creşterii cantităţii
de lactoză din laptele de mamă)
• - scaunele nn. alimentat natural – din ziua 4-7-a,
sunt moi, galben- aurii, miros acrişor si reacţie acidă –
cel puţin 3/zi în prima lună, apoi mai puţin frcvente
(de la câteva pe zi până la 1 scaun la 3-8 zile)
• - scaunele nn. alimentat artificial- chitoase,
păstoase, galben-gri, alcaline, miros neplăcut, mai rare
• Aspecte anormale
• Despărţirea copilului de mamă după naştere duce
la secreţia de hormon Somatostatin, care inhibă
acţiunea intestinală a 20 de hormoni , inhibând
secreţia, motilitate , fluxul sanguin intestinal ,
absorbţia şi produce vărsături şi constipaţie.
• Vărsături – după naştere: - conţinut mucos (LA
înghiţit, atrezie de esofag)
- “în zaţ de cafea” (sânge
digerat, înghiţit de la mamă)
- următoarele zile - sânge proaspăt sau
digerat (boală hemoragică a nn. prin lipsa de
vit.K, ragade de la mamă- poate continua suptul)
- bilioase (infecţii, malf. tub digestiv)
- alimentare (reflux gastro-esofagian,
obstrucţie intestinală)
- următoarele săpt. – cantităţi crescute,
curbă ponderală descendentă (stenoză de pilor)
 •Lipsa eliminării meconiului în primele 36 de ore - dop meconial (mucoviscidoză),
hipotiroidism, malf. tub digestiv

•Scaune mai puţine de 3/zi în prima lună - lapte insuficient

- megacolon ( meteorism abd., scaune
rare) (boalaHirschprung)
• Diaree – eliminarea mai frecventă şi de consistenţă mai scăzută de scaune decât de
obicei, apoase, mucoase, purulente, sanghinolente, grăsos
• - diarea postprandială – scaune explozive, apoase, spumoase la fiecare masă
însoţită de colici- se datorează tehnicii greşite de supt, negolirea sânului neprimirea
laptelui gras (grăsimea încetineşte evacuarea stomacului şi reduce cantitatea de
lactoză ajunsă în intestin, care în cantitate mare stimulează peristaltismul intestinal)
- diaree infecţioasă (microbiană sau virală) – este urgenţă, produce
deshidratare, deces!
- diaree prin disbioză intestinală- tratament cu antibiotice
Constipaţie – dificultatea la defecaţie şi eliminarea de scaune de consistenţă crescute
- infrecvent la copilul alimentat la sân
• Colicile – dureri abdominale ocazionale, care se manifestă prin plâns şi încordarea trunchiului
Cauze: - aer înghiţit (copil agitat, mamă nevrotică, tetină)
- reflexul exagerat de ejecţie al laptelui, secreţiei lactată abundentă sau nepreluarea laptelui
gras (exces de lactoză)
- alergia la alimente consumate de mamă (nuci, ciocolată, ouă, spanac, etc.)
Tratamentul : - eructare după alim.
- golirea unui sân
- excluderea alergenilor din alim. mamelor alergice
- Bonisan, Gripp Water, Sab-simplex, etc.
• Colica infantilă – durere abdominală acută, spasmotică, recurentă (se sistematizează, apare spontan în
fiecare zi la aceeaşi oră)
- apare la 10-20% dintre copiii sănătoşi
• - plâns paroxistic, intens,pentru perioade lungi (2-3 ore), mai ales seara, îşi freacă
călcâiele, se ghemuie, se roşeşte, elimină gaze, nu se poate calma
- creşte bine în greutate
- dispare după 3 -4 lun
Cauze: - incerte
- sistem digestiv imatur sau sistem nervos hipereactiv
-alergia la proteinele laptelui de vacă (mama consumă lactate- se recomandă excluderea din dietă a
lactatelor pentru 2 săpt. şi introducerea lor gradată
- particularităţi constituţionale (asemănătoare cu colonul iritabil)
• Tratamentul – nu este tratament specific
- se reduce prin purtarea in brate si supt (suptul e analgezic)
- Debridat sirop (blochează receptorii intestinali)
- Calma Baby (sirop natural)
- Colief (lactaza)
- Probiotic plus
• Aparatul renal
• Aspecte normale
• Funcţionează din viaţa i.uterină – de la 3 luni elimină urină (intră în
compoziţia LA)
• Imaturitate fumcţională – filtrarea, reabsorbţia şi secreţia
(capacitatea de concentrare) e diminuată
- risc de retenţie hidro-salină (edeme)
- risc de deshidratare
- risc de toxicitate al medicamentelor
eliminate prin urină (eliminare redusă, conc.
sanguine mai înalte, timp de înjumătăţire
prelungit)
Urina – în primele 24 de ore
- 30 ml în primele 3 zile (15 – 60ml) de 2-
6x/zi
- 50 – 300ml între 3 – 10 zile, de 5-25x/zi
- 250 – 400ml până la 2 luni
- 400 – 500ml de la 3 până la 12 luni
- cel puţin de 6x după 4-5 zile
- 20ml în prima lună, 30ml în a doua
- diluată, galben deschis
- striuri cărămizii – cristale de acid uric în
primele 3 zile (mai târziu semn de deshidratare)
• Aspecte anormale
• Neeliminarea urinii în primele 48 de ore (agenezie renală)
• Oligurie – mai puţin de 1ml de urină/kgc/h
• Edeme generalizate (anasarcă – insuf. renală)
• Hipertensiune (insuf. renală)
• Urini concentrate, în cantitate mică, miros înţepător (lapte insuficient, ingerare insuf.
de lichide, deshidratare)
• Sânge în urină
Sistemul nervos central
.
SNC e imatur , funcţionează la nivel subcortical (funcţiile
corticale se dez. mai încet după naştere), mielinizarea e
incompletă.
2 perioade de dez.: - la 10-18 săpt. i.uterine (celulele nervoase)
- de la 20 săpt. i.uterine la 2 ani postnatal (dendritele şi
creşterea creierului)
Ex. neurologic element principal în evaluarea maturităţii.
- include evaluarea: A. stării de alertă, B.motricităţii şi. reflexelor,
C. interacţiunea psihosocială şi evaluarea senzorială
Comportamentul neurologic al nn. depinde de starea de
reactivitate al nn.
A. Fazele de reactivitate (stare de alertă):
1.Somn profund- NON-REM- 20-30min.
– ochi închişi- fără mişc. globilor oculari
- resp. regulată, frecvenţă cardiacă şi temperatură mai
scăzută (scădere mai accentuată la nn. alăptaţi la sân)
- lipsa mişcărilor
- Durează mai mult la nn. alăptaţi la sân
2.Somn activ (REM - visează)- 10-45min.
50% din somnul nn, 80% din somnul fătului
- ochii închişi, mişc. rapide glob oculari
- resp. neregulată
- mişcări, grimase
- scoate zgomote
- poate să sugă în somn
3.Somnoros (seamănă cu faza rem)
– ochi pe jumătate deschişi, nu
focalizează
- mişcări mici, răspuns întârziat la
stimuli
- poate să adoamă la loc sau se
trezeşte
- poate să sugă
4. Treaz (alert) – ochii deschişi,
privire clară,
focalizează sursa de stimuli
- liniştit, activiate
motorie minimă
- poate să sugă
- este prielnic pt.
interacţiune cu părinţii

5. Treaz, activ – ochi deschişi

- mişcări active, agitat, nu
suge bine
- resp. neregulată
- nu plânge
Se poate auto-consola, liniştit de
anturaj
adoarme sau trece în faza de plâns
6. Plânge
- dificil de întrerupt de stimuli
externi
- resp. rapidă, neregulată
- nu suge
- - se auto-linişteşte (îşi suge mâna)
sau
trebuie liniştit
• Fazele de reactivitate după naştere
• 1. Prima perioadă de reactivitate:
• - de la naştere 15 – 30min. (Brezelton) sau primele 2
ore
Caracteristici comportamentale:
- ochi deschişi
- activitate viguroasă : plâns, respiraţie rapidă,
frecvenşă cardiacă crescută, supt viguros
- la 15 min. după naştere mişcări de căutare a sânului
- - la 30 min. Îşi duce mâna la gură
- - la 50 min. se ataşează spontan la sân şi suge

http://www.youtube.com/watch?v=VFLZLVG_7ag&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=P-uhQwoVPms&NR=1
2. Perioada de inactivitate:
- 2-4 ore (Brezelton), sau 2- 20 ore
Caracteristici comportamentale:
- somnoros (dificultate de trezire)
- liniştit, somn adânc, somn activ
- respiraţie, frecvenţă cardiacă, temperatură mai scăzută
- - zgomote intestinale prezente
- nu suge
- http://www.youtube.com/watch?v=xcJH6pFP-Qo&feature=related
• 3. A doua perioadă de reactivitate:

• - 4-6 ore
Caracteristici comportamentale:
- ritm resp. şi cardiac crescut (tahipnee)
- - regurgitări de mucus
- - cianoză tranzitorie
- zgomote intestinale
- - creşte interesul pentru supt
- - nn. care plâng trebuie liniştiţi apoi puşi la sân
Aceste faze de reactivitate pot fi diferite (stare de alertă şi motricitate deficientă) la
nn. a căror mame au primit medicaţie (analgezice) în timpul travaliului
- http://www.youtube.com/watch?v=0yyHGyGeFT8&NR=1
Somnul:- 8 – 20 de ore/zi cu una- 2 perioade mai lungi
- nn. alăptaţi la sân se trezesc mai des noaptea
Variază în funcţie de temperamentul copilului.
nn. obijnuit: - liniştit, alert, atent când e trezit
- suge de 8 – 12x/zi
- doarme 12-20 ore, somn întrerupt de 1-2 periaode de agitaţie
- reacţionează la manevrare, învaţă să se liniştească
nn.cuminte (uşor de manevrat) – cerinţe mai puţine
- suge de 8-12x/zi
- doarme perioade mai lungi
- are nevoie de stimulare tactilă şi atenţie pentru dezvoltare fizică şi emoţională
nn. placid- liniştit,calm la trezire
- suge de 4-6x/zi, adoarme repede la sân, treuie trezit să mânănce
- dorme 18-20 ore/zi
- creşte încet necesitând monitorizare nutiţională
- are nevoie de stimulare tactilă şi mai multă atenţie pentru a stimula dezvoltarea
emoţională şi fizică
nn.agitat – este activ, nu se poate linişti singur
- suge frecvent , are nevoie mai mare pentru pentru consolare, varsă frecvent
- pare insăturabil şi nu are răbdare să aştepte declanşarea reflexului de ejecţie al laptelui
- doarme puţin, plânge mult
- reacţionează exagerat la stimulare
- are nevoie de mişcări blînde, căldură, ţinere în braţe, înfăşat
- se indică suptul la un singur sân odată şi eructări frecvente
B Aprecierea funcţiei motorii
Aspecte normale
1.Tonusul muscular (rezistenţa la
mişcările pasive)
hipertonie fiziologică
• Postura (poziţionarea corpului –
arată repartizarea tonusului)
• membrele semiflectate
• mâinile strănse în pumn, ridicate
lângă cap
• capul întors spre dr. (în 80%)
Tonusul pasiv – se aplică diferite
măşcări nn. în timp ce acesta e
pasiv (liniştit)- se perfecţionează
caudo-cefalic
- revenirea în flexie
după extinderea membrelor
- manevra în eşarfă
- manevra talon-ureche
- unghiul popliteu
- flexia dorsală a
piciorului
Tonusul activ – se urmăreşte
amplitudinea unor mişcări
active induse de o manevră –
se perfecţionează caudo-cefalic
- apreciera flexiei şi
extensiei capului (manevra de
redresare a capului)
- aprecierea
redresării trunchiului şi
membrelor inferioare
2. Mişcările spontane – mişcări
din tot corpul
- mişcări alternative ale
membrelor, asimetrice
- tremurături ale membrelor sau
a bărbiei
http://www.youtube.com/watch?v=Ibhp4cjuzzQ&feature=related
Reflexele arhaice (tranzitorii)- specifice perioadei de nn. şi sugar michttp://newborns
.stanford.edu/P
- reflectă dominarea subcorticală
hotoGallery/Su
- se perfecţionează cefalo-caudal
ckingReflex1.ht
- dispar odată cu corticalizarea SNC (3 -6 luni)
ml
- permit aprecierea nivelului de dezv. A SNC
http://newborns.
stanford.edu/Ph
otoGallery/Suck
ingReflex2.html
http://newborns.stanfor
d.edu/PhotoGallery/Ro
otingReflex1.html
http://newborns.s
tanford.edu/Phot
oGallery/Rooting
Reflex2.html

http://newbor
ns.stanford.e
du/PhotoGall
ery/MoroRefl
ex2.html
http://newborns
.stanford.edu/P
hotoGallery/Fo
otGraspReflex
1.html
http://newbor
ns.stanford.e
du/PhotoGall
ery/ATNRefl
ex1.html

http://newborns.st
anford.edu/Photo
Gallery/StepRefle
x1.html
• Aspecte anormale
• Tonus:
- hipotonie – extremităţi în extensie,
rezistenţă puţină la mişcări pasive
- ţinut în poziţie ventrală nu-şi
poate ridica capul
- nu poate sta ataşat de sân
datorită suptului slab, suge cu umerii
ridicaţi pt. a spărijini gâtul şi bărbia
- prematuri, sindr. Down, leziuni
SNC
- hipertonie- tonus crescut
- extremităţi în hiperextensie
- ţinut în poziţie ventrală capul şi
fesele sunt ridicate fiind într-n plan
orizontal
- îşi arcuieşte corpul departe de
sân, nu poate lua contact cu corpul mamei
- leziuni neurologice
• Mişcările spontane – mişcări
limitate sau absente la nivelul
unei părţi ale corpului (mişcări
limitate la braţ în pareza
plexului brahial)
- mişcare spontană http://newborns.stanford.edu/
PhotoGallery/Sz1.html
diminuată sau absentă (comă) http://newborns.stanford.edu/Phot
• - agitaţie motorie, oGallery/Sz2.html

clonisme, tremurături
(iritabilitate), convulsii
(contracţii clonice generalizate http://newborns.stanford.edu/Phot
oGallery/Jittery3.html
sau localizate, apnee, cianoză
sau contracşii tonicoclonice)
• - mişcări anormale
(grimase la faţă, nistagmus)
Reflexe arhaice – asimetrice
- diminuate sau
abolite
- exagerate
- tulburări de
supt şi deglutiţie
Reflexe osteotendinoase –
diminuate sau abolite
Reflexe vizând n. cranieni –
diminuate sau abolite
Tulburări vegetative – crize
de paloare
• C. Caracteristici psihosociale şi senzoriale
• Nn. este o persoană cu temperament individualizat, o fiinţă socială cu
necesităţi, dorinţe,sentimente nu o fiinţă vegetativă, care trebuie numai hrănită
şi schimbată.
• Percepe lumea înconjurătoare şi interacţionează cu ea.
• Percepţia (recepţionează mesaje): - se efectuează prin organele de simţ.
• Senzaţia tactilă – bine dezvoltată din viaţa i.uterină (suprafaţa mare corporală),
pe tot corpul mai ales perioral şi la mâini
• - metodă majoră de comunicare
– atingerea îi conferă siguranţă, fundamentează ataşamentul cu părinţii
• Vederea: - fătul distinge lumina de întuneric
– la naştere fotoreceptorii dezv., incomplect maturaţi
• -vedere slabă, clară la 25 de cm, plană (nu tridimensională)
• - acuitate vizuală 20/140 – 300 (la adult 20/20)
- focalizează obiectele (fixează monoocular), le urmăreşte pe linia mediana,
orizontal la 90 grade şi mai puţin vertical
- e atras de obiecte strălucitoare, culori vii, contraste (negru-alb, roşu-galben)
- încântat de feţe (poziţia de alăptare de “legănat” este ideal pt. a vedea faţa
mamei)
- distinge faţa mamei de feţe străine (la 45 de min după naştere)
- îl deranjează lumina puternică
 Auzul :- similar cu a adultului
- apare la 22 săpt. i.uterine, percepe zgomote externe (muzică, voci, etc.) şi interne
(zgomotul de fond)
- i.uterin se dezvoltă şi memorarea sunetelor (recunoaşte piese muzicale cântate în
timpul vieţii i.uterine, poveşti, vocea părinţilor)
- reacţionează la vocile cunoscute (schimbă activitatea motorie, schimbări în rata
resp., cardiacă, reflexul Moro, grimase-zămbet, se trezeşte, se opreşte din plâns sau
din supt, plânge, clipeste)
- preferă tonalitatea înaltă (vocea femeilor), monotonă, frecvenţă joasă, mai ales
vorbirea
- îl deranjează zgomotele puternice
- se linişteşte la sunetele ritmice
- îşi mişcă corpul sincron cu ritmul vocii
Mirosul – mai dezvoltat ca la adult
- îl ghidează la sân
– deosebeşte mirosul lapteluzi mamei lui de laptele altei mame
Gustul- complect dezvoltat
– distinge gustul dulce de acru şi amar
• Interacţiunea
Nn. este fizic şi social dependent de mediu.
Îşi organizează interacţiunea conform a 4 nivele de adaptare.
1.Organizarea fiziologică – stabilitatea sistemului cardio-resp. şi autonom-
alimentar (resp., ritm cardiac, sughiţ, apnee, coloraţie tegumente, funcţie
gastrointestinală: vărsături, eructare, scaune)
2. Organizarea motorie –controlul şi coordonarea mişcărilor spontane ale
membrelor, degetelor
- tonusul muscular
- reflexe arhaice
3. Organizarea stării de alertă – variaţia ciclului somn-veghe
- influenţa stimulilor din mediu asupra progresiunii stărilor somn-
veghe
4. Organizarea interactivă – când sistemul fiziologic, motor şi starea de
alertă sunt în echilibru, nn. e gata pt. interacţiune socială (preferă
interacţiunea cu persoane înloc de interacţiunea cu obiecte)
- datorită imaturităţii nu pot susţine o interacţiune continuă, ci pentru o
perioadă scurtă, protejându-se de stimulare excesivă
- orientare vizuală şi auditorie
- comunicare infraverbală
• Comunicarea infraverbală:
• Contact ochi-ochi – declanşează reacţii reciproce motorii, grimase,
atenţie vizuală crescută, imitaţii faciale şi gestuale (dacă
examinatorul scoate limba , o scoate şi el)- un comportament
precoce de învăţare (responsabil cortexul)
• - fundamentează ataşamentul
• Contactul tactil – atingerea blândă
• - comunicare nonverbală (limba corpului)
• - înregistrează mesaje din felul cum e ţinut în braţe
• - esenţial pt. dezv. identităţii fizice (imagine corp), psihice şi
sociale, pt. dezv. mentală, cognitivă, a temperamentului şi
stabilităţii emoţionale
• - lipsa stimulării tactile (în ciuda îngrijirii fizice) duce la deficienţe
mentale, emoţionale şi sociale
• - nn. poate să facă faţă deprivării nutriţionale şi deprivării stimulării
mentale
• Plânsul – limbaj în situaţii de disconfort
• de foame (cel mai frecvent în prima lună)
• - e murdar
• - de durere
• - frustrare
• - dorinţa de a fi luat în braţe
Homeostazia comportamentală a nn. la cele 4 nivele de organizare este reflectată de
scala Brazelton (Brazelton Neonatal Behavioral Assessment Scale)
Scala evaluează capacitatea individuală a nn. pentru relaţionare socială .
- se efectuează a 2-a, 3-a zi după naştere sau la externare sau la 1-2 săpt.
- evaluează comportamentul nn. bazându-se pe cele mai bune performanţe (nu
media) ceea ce permite predicţii ale dezvoltării viitoare (temperament, relaţie de
ataşament)
• - măsoară condiţia psihică a nn prin 28 de fenomene comportamentale şi 18 reflexe
la stimulii din mediu (6 categorii de capacităţi : habituare (reducerea protectivă a
răspunsurilor la stimuli,presupune memorare), orientare, maturitate motorie,
variaţiile stării de alertă, autoconsolare, comportament social ca răspuns la
îngrijiri acordate de părinţi)
• - stabileşte nevoile fizice şi stilul comportamental al copilului (Îi place copilului să
fie manevrat?Este receptiv la ineracţiune? Se linişteşte uşor?)
• - obţine un portret comportamental al copilului (răspunsuri adaptative, forţa lui,
vulnerabilităţi) corespunzător căruia se pot dezvolta anumite strategii privind
relaţia copil-părinţi.
 Scala Brazelton de evaluare comportamentală la nn;
descrierea performanţelor
• 1. Capacitate interactivă
• Alertă – durata timpului cât nn. poate sta treaz
fără să se obosească sau să fie hiperstimulat- bine
(30min) – slab (puţin timp)
• Orientare – animat vizual- urmăreşte feţe
–neanimat vizual- urmăreşte obiecte
-animat auditoriu – se întoarce câtre
voce
- neanimat auditoriu – se întoarece câtre
obiecte
-animat vizual şi auditoriu – urmăreşte
feţele şi vocea uma
Consolabilitate – bun – se consolează
sugând mâna sau se linişteşte la
manevrele adultului
- slab- nu se poate
consola numai legănat
2. Capaciatea motorie –
Tonus – bun - tonus, reflexe, activitate
motorie normală normale, relaxare
când stimulul încetează
- slab – hipotonie, hipertonie
Activitate – bună – spontană,
coordonată
- slabă- necoordonată, puţină
3. Organizare- controlul stării de alertă
Habituare – bun – alert la stimuli şi reduce
răspunsul la repetarea stimulului
-slab –nu poate reduce răspunsul la repetarea
stimulului
Labilitatea stării de alertă – bun – oscilaţie mică a
stărilor, tranziţie uşoară dintr-o stare în alta
- slab- oscilaţie frecventă, nu se poate trezi
Iritabilitate – bun- se poate linişti şi reduce
iritabilitatea
- slab- nu se poate linişti, iritabilitate precoce şi
prelungită
4. Organizare – răspuns fiziologic
Culoarea pielii – bun – roşeaţă uşoară, repede se
normalizează
- slab- cianoză centrală şi periferică, mai târziu se
normalizează
Reflexul Moro şi tremurături
- bun- Moro şi tremurături la început
- Slab- Moro şi tremurături frecvente
• Dezvoltarea emoţională – apreciată după Erickson prin
• - încredere versus neîncredere
• - e influenţat de 2 factori: capacitatea nn. de a-ş comunica necesităţile mediului şi
constanţa şi siguranţa cu care îi răspunde mediul
• Nn. (pe baza experienţei) asociază îngrijitorul care îi răspunde la solicitări şi îi
asigură confortul fizic şi senzaţia de siguranţă, cu încrederea sau în lipsa acestor
răspunsuri, cu neîncrederea.
• Răspunsul promt al îngrijitorului la nevoile nn. este necesar pentru dezvoltarea
încrederii de sine al nn., în alţii şi în omenire. (are senzaţia că este normal să ai nevoi
şi acestea să fie satisfăcute). Această relaţie bazată pe răspuns imediat la solicitările
copilului ajută la siguranţa emoţională a copilului, la dezvoltarea stimei de sine.
• Ignorarea de câtre îngrijitor a necesităţilor copilului folosind un program rigid (nu la
solicitarea copilului) duce la descurajarea copilului de aş comunica nevoile, la
percepţia că nevoile lui şi el (se contopesc) nu sunt importante, el de fapt nici nu
există fizic, duce la o stimă şi încredere de sine joase. Comportamental pe termen
lung rezultă aversiune de atingere, evitarea contactului ochi-ochi, afect depresiv,
hiperactivitate, frustrare, nesiguranţă emoţională, suspiciune şi relaţii sociale slabe
(individ izolat).
• Memoria – este prezentă la fât, recunoaşte piese muzicale, poveşti, voci
• - este baza pt. psihoterapia regresivă prin hipnoză
• - nn. uită experienţa naşterii datorită ocitocinei (stressul mamei inhibă
efectul ocitocinei generând tulburări comportamentale)
• -la nn. face posibilă habituarea, recunoaşterea mamei, învăţarea (dezv.
cognitivă)
• Comportamentul legat de alimentaţie
• - se suceşte, ochii închişi au mişcări rapide
• - îşi ridică una sau amândouă mâinile la nivelul capului şi îşi aduce mâinile la gură
• - efectuează mişcări de supt şi dacă îi atingi obrazul sau buzele se întorce spre stimul
• - mişcările de supt se intensifică
• - plânge dacă nu primeşte de mâncare sau adoarme la loc
• Termoreglarea
• Termogeneza – sursa principală este ţesutul gras brun interscapulovertebral (mai
ales) prezent de la 28 de săpt. i.uterine
- mai puţin din activitatea musculară (la adult sursa principală)
Termolabiliate –termoliză accentuată (suprafaţă corporală de 3x mai mare ca la adult şi
ţesut celular subcutanat scăzut):
- radiaţie- căldura radiază dinspre corp spre mediul mai rece
- conducţie- cedează căldura suprafeţei reci
- convecţie- aerul răceşte corpul (expl. Oxigen rece)
- evaporare- evaporarea apei din corp
Nn. pus în contact cu mama după naştere (contact piele-piele) îşi menţin mai bine
temperatura ca cei puşi în pat.
Temperatura corpului se stabilizează după 12 ore de la naştere
Temperatura normală axilară este de 36,5-37 de grade C
Temperatura mediului pt. copilul îmbrăcat este de 22 grade C
Hipotermia – creşte consumul energetic şi de oxigen
- hipoglicemie
- hipoxie
- acidoză metabolică
- trombocitopenie
• Hematopoeza şi hemostaza
• - eritropoeză activă la făt (datorită hipoxiei fiziologice)
• - nr. de hematii şă hematocrit crescut după naştere (H: 5,25mil/mm3, Htc.: 45-65%)
• - Hb crescută (Hbg.:16-20g%) şi scade după primele zile, scade HbF (afinitate mare pt.
Oxigen, extrage mult oxigen din sângele mamei) şi Hb A creşte (afinitate mai mică pt. Oxigen
dar cedare mai uşoară la ţesuturi)
• - volum de sânge : 80 x greutatea c.= ml
• Predispus la hemoragii – vit. K insuficientă (alimentaţie tardivăţ populare tardivă a
intestinului) - hipoprotrombinemie (funcţii hepatice imature)
• Metabolismul
• Calorii necesare: 90 – 120 kcal/kg/zi (până la 4 luni) – 100 ml lapte de mamă asigură 67kcal
• Balanţa de apă – necesar de 80 – 100 ml/kgc./zi- 100 ml lapte de mamă conţine 87 ml de apă
(asigură necesarul de apă)

• - necesar crescut de apă – corpul nn. conţine un volum mare de apă în raport cu greutatea
(75%) - jumătate din apa extracelulară (nefixată) se schimbă zilnic (e
predispus la pierdere de apă şi deshidratare)
- apa intracelulară redusă
- se naşte cu un surplus de apă care se pierde (7%) în primele zile (scădere în greutate)
- rezistenţă scăzută la încărcarea cu apă (insuf. renală)
• Electroliţi
• - predispus la hipernatremie şi hiperpotasemie (capacitatea de excreţie scăzută, necesită surplus de lichide pentru
eliminare)
• - predispus la hipocalcemie (datorită hipoparatiroidismului “funcţional” în primele 2 zile calciul seric mai scăzut) -
scade în asfixie, prematuri, hipotiroidism, nn. bolnav
• Homeostazia glucozei – glicemia normală 50mg% (la naştere 60% -70% din glicemia mamei apoi scade 4 -6 ore şi
creşte după 3-4 zile)
• -rezervele de glicogen se formează în ficat în ultimul trimestru al vieţii intrauterine
• - după naştere cresc hormonii (epinefrină, norepinefrină, glucagon), care mobilizează glicogenul şi acizii graşi
• . Glicemia e menţinută la valori normale în sânge (homeostazia glucozei) (este mai mica decat la cei alimentati cu
formula) prin:
- glicogenoliză (mobilizarea glicogenului din depozite şi scindarea lui în glucoză) - 90% din depozitele de glicogen
diminuă în 3 ore de la naştere şi dispar în 12 ore
- gluconeogeneză (producerea de glucoză din aminoacizi şi acizi graşi de câtre ficat şi rinichi)- gliconeogeneza din
grăsimi începe doar la 2 -3 zile după naştere
După 12 ore de la naştere glicemia nn. este asigurată în 20 -50% de alimentaţie şi neoglucogeneză (aminoacizi, lactat,
glicerol, etc.)
Producerea de glucoză este de 4 -6mg/kgc/min (creierul necesită o producţie de glucoză de 3,7mg/kgc/min. – 70% din
necesarul energetic al creierului e asigurat de glucoză şi restul prin alte substanţe ca şi corpii cetonici)
Laptele de mamă produce corpi cetonici în cantitate mai mare ca şi laptele praf şi asigură sursa energetică creierului şi dacă
nivelul glicemiei este mai mică, până când secreţia lactată creşte destul să asigure producţia de glucoză.
• Predispus la hipoglicemie: - rezerve de glicogen scăzute (mai ales la prematuri, malnutriţi) - consum
crescut de glucoză în condiţii de stress (asfixie, hipotermia, etc.)
• Bilirubinemia – predispus la hiperbilirubinemie prin conjugare insuf. (glicuronotransferaza scăzută)
• Echilibrul acido-bazic : - se măsoară prin Ph –ul sângelui (logaritmul cu semn negativ al conc. ionilor de hidrogen (pH
normal : 7,35 – 7,45)
• Ph –ul e menţinut în limite normale de sistemele tampon (acid carbonic – bicarbonat de sodiu), aparatul respirator şi
rinichi
• Ph sub 7, 35 este stare de acidoză respiratorie (CO2 crescut, bicarbonat de Na scazut) sau metabolică (CO2 scăzut,
bicarbonat de Na crescut)
• Ph peste 7,45 este stare de alcaloză respiratorie (CO2 scăzut, bicarbonat de Na normal sau scăzut) sau metabolică (CO2
normal sau crescut, bicarbonat de Na crescut)
• – acidoză fiziologică la naştere
- pH= 7,25 – 7,35 mixtă: - respiratorie (dispare în 15 min.)
• - metabolică (dispare în 48 de ore – datorită acumulării de lactat prin stressul hipoxic şi insuf.
• Fenomene fiziologice (fenomene specifice adaptării)
• În uter (mediu acvatic ) fătul este dependent de sistemul fiziologic al
mamei pe când după naştere este fiziologic independent de mama sa
şi trebuie să restabilească echilibrul funcţionării sistemelor (resp.,
cord, sistem digestiv, procese metabolice, etc.) sale corespunzător
condiţiilor vieţii extrauterine (mediu terestru). Această “adaptare” se
reflectă prin fenomenele fiziologice din prima săpt.
• 1. Scăderea fiziologică în greutate – scade 7 – 10% din greutate în
primele 3 zile
• - datorită eliminării de urină şi scaun, perspiraţiei şi intensificarea
metabolizmului
• - scădera în greutate peste 10% este patologică
• 2. Criza genitală - se datorează trecerii în circulaţia fătului a unor
hormoni materni ovarieni şi placentari
• - apare a 2 - a, 3 – a zi după naştere cu durată de 2 -3 săpt.
• - tumefierea mamară (câte odată însoţit şi de secreţie de colostru) la
fete şi băieţi
• - tumefierea vulvei la fetiţe cu prezenăa unei secreţii albe (fluor) şi
uneori sângerări (mică menstruaţie)
• - la băieţi tumefierea scrotului şi a testiculilor
• 3. Icterul fiziologic (hiperbilirubinemia
tranzitorie a nn.)
• Icterul = este colorarea în galben a pielii şi a
mucoaselor datorită creşterii cantităţii de bilirubină
liberă (neconjugată, indirectă) în sânge
• Hiperbilirubinemia se datorează:
• - distrugerii excesive de hematii (hematiile fetale
sunt în cantitate mare datorită hipoxiei, au o durată
de viaţă de 90 de zile, se distrug după naştere
- imaturităţii funcţionale tranzitorie a ficatului (1-2
săpt.) de a conjuga bilirubina (enzime în cantitate
mică)
- apare la 50 – 80% din nn. la terme
- apare a 2 -3-a zi, atinge intensitatea maximă a 5-a zi
şi regresează în a doua săpt.
- apare la faţă şi progresează caudal, se remite caudo –
cranial
- are nuanţă portocalie
- este vizibil la o valoare de 3-4mg% a bilirubinei şi
în apogeu acesta nu depăşeşte 12mg% (cu
extindere de la faţă până la genunchi)
- creşte cam 2 mg%/zi Zone Kramer
- starea generală a nn. e bună, nu necesită tratament Apreciere clinică a
icterului
• Aspecte anormale
• - apariţia precoce al icterului, la naştere sau în prima zi de
viaţă
• - evoluţie rapidă, creştere cu 5mg% sau mai mult/zi
• - nivele serice de bilirubină totală mai mari de 12mg% (4-
5 zone Kramer)
• - bilirubină totală mai mare de 20mg% este neurotoxică
(produce icter nuclear – leziuni definitive în nucleii
cenuşii)
• - somnolenţă
• - semne de deshidratare (pierdere mai mult de 10% în
greutate, febră, eliminare de urină şi scaun deficitară)
• - icter prelungit (peste 14 zile) şi curbă ponderală
descendentă
• Necesită tratament:
• - stabilirea cauzei
• - fototerapie – expunerea pielii la lumină cu lung. de undă
4200 – 4500Ǻ, lumină albă sau albastră, cu tuburi
fluorescente sau sistem de fibră optică în saltea)
– lumina descompune bilirubina
neconjugată în izomeri hidrosolubili
excretaţi prin urină şi scaun.
-necesită protejarea ochilor şi al organelor
genitale
 Recomandări pentru fototerapie
Nn. la Nivelul Nn. la Nivelul
termen bilirubinei termen cu bilirubinei
sănătos serice risc sau serice totale
totale în 35 – 37 în mg%
mg% săpt
Vârsta în
ore
Sub 24 ore nn. nu e
sănătos
25 – 48 egal sau egal sau egal sau egal sau
peste 12 peste 15 peste 10 peste 13
49 - 72 egal sau egal sau egal sau egal sau
peste 15 peste 17 peste 13 peste 15
peste 72 egal sau egal sau egal sau egal sau
peste 17 peste 20 peste 15 peste 18
se ia în se iniţiază iniţiază se iniţiază
calcul fototerapia fototerapia fototerapia
• - exanghinotransfuzie – valoare mare a bilirubinei serice care nu răspunde la
fototerapie
- se înlocuieşte 80 x2 x greutatea ml sânge cu sânge proaspăt
0I Rh neg, extrăgând şi adm. alternativ 5-10 ml sânge printr-un cateter inserat în
vena ombilicală

- Tin – mezoporfirin – un metal care inhibă formarea bilirubinei (în cercetare)

- Imunglobulină i.v.- pentru icterele prin izoimunizare Rh şi de grup s.
 Sistemul reticuloendotelial (splină, ficat, gangl. limfatici)
Hematia globină
Hbg
hem+ Fe
Biliverdină
Bilirubină neconjugată, liposolubilă
Sânge
Complexul albumină-bilirubină neconjugată
Ficat Bilirubina în exces (se poate depozita
în ţesuturile grase: piele, mucoase, muşchi, creier)
CIRCULAŢIA
ICĂ

Intestin
Rinichi

Căi biliare
Excreţie bilirubină
conjugată
(hidrosolubilă) Urobilinogen urinar

Metabolismul bilirubinei
• Ictere moderate şi benigne Icter Icter asociat Icter
fiziologic alăptării datorat
• Icterul asociat alimentaţiei naturale laptelui de
(icter fiziologic intens) mamă
• - se produce prin întârzierea iniţierii Debut 48- 72h 48- 72h 5-10 zile
alimentaţiei sau prin alăptare icter
ineficientă
• - întârzierea eliminării meconiului, Apogeu ziua 3-5 ziua ziua 15
3-5+
reabsorbţia bilirubinei deconjugate în
circuitul enterohepatic (în sânge)
• - se asociază în cazurile grave cu Rata de 2mg%/zi 5mg%/zi 1-2mg%/zi
creştere
deshidratare şi hiperbilirubinemie
• Icterul datorat laptelui de mamă Cauze Distrugerea Defecaţie necunoscut
• - se datorează unui factor necunoscut hematiilor întârziată
(steroid?) din laptele de mamă, care Starea nn. Creşte, scădere Letargic/ Creşte,
inhibă conjugarea bilirubinei în greutate, agitat, scădere
icteric
eliminare urină, excesivă în G,
indirecte scaun normale, alim. ineficientă,
• - apare după ziua 5-a – 10-a, ajunge icteric urină, scaun puţin,
deshidratare
la apogeu în săpt. 2-a, 3-a
• - se remite gradual la 3 săpt. – 3 luni
• - este benign Tratament Monitorizare Fototerapie Monitorizare
medical 72 ore Completare Întrerupere
• - în majoritatea cazurilor nu necesită scurtă a
suptului(pref
tratament erabil evitat)
• Ictere patologice
• Hemoliză excesivă (bilirubină indirectă) – incompatibilitate Rh/grup s. 0I-AII sau
0I-BII
• - hematoame (cefalhematom, echimoze)
• - adm. de oxistin la mamă în travaliu
- hemoglobinopatii (microsferocitoză)
- enzimopatii
Poliglobulie (bilirubină indirectă)
• Infecţie – creşte bilirubina directă
• Anormalităţi metabolice/endocrine (bilirubină indirectă) – hipotiroidism
• - boli metabolice
• - hipoglicemie la nn. din mamă diabetică
• Recirculare enterohepatică a bilirubinei intestinală (bilirubună indirectă) –
obstrucţie intestinală - ileus meconial
• Interferarea transportului bilirubinei în sânge (bilirubină indirectă)
• – prematuritate
• - medicamente (vit.K, neomicină)
• Deficit congenital enzimatic de conjugare a bilirubinei (bilirubină indirectă)
• Colestaza (bilirubină directă) – după alim. parenterală prelungită
• - atrezia căilor biliare intra/extrahepatice
•4. Eritemul fiziologic – roşirea generalizată a pielii în
prima – a 2-a zi după naştere
-se datoirează vasodilataţiei generalizate (acţinunea
temperaturii şi presiunii din mediu) şi lipsa stratului
cornos din piele
- se remite spontan
5. Eritemul alergic (toxic) – erupţie eritematoasă
maculo-papuloasă, în centru de culoare albă
- apare pe trunchi, faţă, membre
- cu caracter fugace
- apare din a 2 – a zi după
naştere şi se remite într-o săpt.
- leziunile conţin eozinofile
- nu se tratează
•6. Descuamaţia fiziologică – scoame fine la nivelul
toracelui şi proximitatea extremităţilor
- piele mai uscată
• - apare a 2-a, a 3-a zi
• - descuamare în lambouri la postmaturi
7. Diaree de tranziţie - scaune frecvente (6-
10/zi), semilichide, verzui
- miros acid
- datorită acţiunii
florei bacteriene şi creşterii cantităţii de
lactoză din laptele de mamă de tranziţie
8. Febra de sete (tranzitorie) – termoreglare
labilă
- aport insuf. de lichide
- mediu supraîncălzit
- apare a 2-a, a 3-a zi
- semne de deshidratare (FA deprimată,
pliu cutanat persistent)
- copil agitat sau letargic
- se adm. lichide (per os sau i.v)
- se reduce temperatura mediului
• Îngrijirea nn. la termen
• În sala de naştere
• Nu-l răci!
• Nu-l traumatiza!
• Nu-l infecta!
• - asespsie (scutece sterile, mănuşi pt.
personal.,etc.)
• - temperatură în sala de naştere 21-240 C,
ştergerea nn., aşezare în contact cu pielea
mamei, sau sub radiant termic)
• - manevre blânde
• Paşii – la expulzia capului se aspiră blând cu o
sondă flexibilă, sterilă (sau pară) cavitatea
bucală şi nasul (aspiraţia viguroasă produce
leziuni şi edem de mucoasă, durere şi aversiune
orală)
• - se minimalizează aspiraţia ( nu se aspiră
obligator în faringe, stomac,şi numai după 5
min, risc de apnee)
• - este aşezat pe un câmp steril şi cald sau se
întoarce pe burta mamei (contactul e eficient
dacă durează cel puţin 2 ore)
• - se secţionează cordonul ombilical între 2
pense, la încetarea pulsaţiilor cordonului
ombilical (excepţie izoimunizarea Rh,
malnutriţie fetală, copil cu asfixie)
• - nu se spală, se şterge cu scutece calde (mâna
şi antebraţul e bine să rămână cu lichid
amniotic care se transferă pe pietul mamei şi
ajută ataşarea la sân); nu se îndepărtează
vernixul (se resoarbe în următoarele zile)
• - la 1 min., (3min.), 5min. sau la 10 şi
20min. se apreciază funcţiile vitale prin
scorul Apgar
• - se stabileşte sexul şi absenţa
malformaţiilor vizibile
• - se ligaturează cordonul ombilical la 2-
3cm de baza de implantarecu aţă sterilă sau
clemă şi se tate restul de cordon ombilical
• - bontul ombilical se şterge cu tampon cu
iod (betadine), se pansează steril fixând
pansamentul cu o faşă circulară în jurul
abdomenului
• - manevrarea nn. se face sau pe abdomenul
mamei sau sub o sursă radiantă
• - se cântăreşte şi se măsoară lungimea,
perimetrul toracic şi cranian
• - se face profilaxia oftalmiei gonococice cu
instilaţii în sacul conjunctival a 1-2 pic. De
sol. Cu antibiotic (gentamicină) sau ungv.
cu Eriromicină (nitratul de argint 1% nu se
mai foloseşte din cauza conjunctivitei
chimice )
• - i se pune o brăţare de identificare cu
numele şi un medalion
• - se înfaşă în scutece sterile, încălzite
• Se indică minimalizarea manevrelor de
îngrijire a nn. sănătos, pentru a facilita
contactul cu mama, ataşarea nn. de sân
(self attachment), comportament care
poate fi perturbat de stressul procedurilor
prin stimulare excesivă!!!
• Film Darius

http://www.youtube.com/watch?v=hO0INE8FiDc&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=xuSy8tJunQA&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=X5VNFKH2QDg&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=lRH2JM6VpHY&NR=1
http://www.youtube.com/watch?v=G09sMP8DqQA&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=XbiSvdH5CLo&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=6dgvC9WW3Bk
• Îngrijirea în salon- dacă se poate să nu fie despărţit de
mamă
• În salonul de nn.
• - temperatura ăn salon trebuie să fie 22-240 C, -
• -umiditatea 60%
• - nn. se cântăreşte, se termometrizează, se îmbracă (capul
rămâne acoperit 2 ore)
• - se efectuează vaccinarea pentru Hepatita B
• -în unele secţii se adm. Fitomenadion (vit.K) pt. Profilaxia
Bolii hemoragice
• - se aşează în decubit lateral într-un pat
• – se monitorizează: - culoarea tegumentelor
• - frecvenţa resp.
• - temperatura
• - eliminarea de urină şi meconiu
• - plaga ombilicală (se pansează zilnic cu
alcool sanitar)
• - se înscrie în registru, se întocmeşte foaia de observaţie
• - după 4 -24 ore se efectuează ex. clinic general, apoi zilnic
(la 2 zile), sau de câte ori este nevoie
• - zilnic i se efectuează toaleta şi se cântăreşte
•
• Reguli: -
• Personalul nu trebuie să se substitue
părinţilor!!!
• În manevrarea nn. trebuie ca :
-mâna îngrijitorului să fie caldă
- manevrare blândă
- trebuie susţinut capul când se ridică
- trebuie să fie culcat în decubit lateral
- se îndepărtează obiectele cu care se poate
răni
• Să fie dus lângă mamă cât mai repede!!!