ALERGII ALIMENTARE

IDIOSINCRAZIA
Dicusar Dorina 3TMAP 15-31
Cuprins
◦ 1 Alergii alimentare
◦ 2 Diferența dintre alergii și intoleranță
◦ 3 Simptome
◦ 4 Prevenirea
◦ 5 Intoleranța alimentară
◦ 6 Idiosincrazia
◦ 7 Șoc anafalitic
◦Alergiile alimentare reprezinta o reactie a
sistemului imunitar la o mancare care nu
e acceptata de corp.
◦Acesta simte ca o proteina dintr-un
aliment anume poate fi daunator si
declanseaza un raspuns imunitar,
producand histamine pentru a se proteja.
Corpul "isi aminteste" de acest lucru ori de
cate ori mancarea este consumata, iar
histaminele reactioneaza mai repede.
 Alergiile alimentare
◦ O alergie alimentara survine ca
reactie la o proteina ce poate fi
prezenta in arahide, lapte de
vaca, peste, etc. Prin urmare,
nu exista alergie la glucide sau
lipide, desi poate
exista intoleranta la lactoza (un
tip de glucid prezent in mod
normal in lapte). Astfel, in cazul
unei alergii, chiar si cea mai
mica cantitate de aliment
poate provoca simptome.
 Tratare și simptome
◦ Nu exista un tratament curativ
pentru alergiile alimentare. Singura
solutie consta in evitarea
consumului de alimente alergene.

Simptomele alergiei pot fi usoare

sau foarte grave si chiar potential
fatale:
◦ dificultati in respiratie,
◦ pierderea constientei
sau aritmie in cazul unui soc
anafilactic.
 Alergiile alimentare
◦ Alergiile alimentare pot surveni la orice varsta,
dar apar in general inainte de 4 ani. La aceasta
varsta, sistemul digestiv si cel imunitar nu sunt
inca maturizate, fiind mai susceptibile la alergii.
Unele alergii se atenueaza sau dispar odata cu
trecerea timpului.

Incidenta alergiilor alimentare, dar si a altor boli

ce presupun existenta unui teren atopic
(eczema, rinita alergica, astm, urticarie) este in
crestere.
 Alergiile alimentare
◦ Cea mai mare parte a reactiilor alergice sunt provocate de anumite
proteine din:
oua
◦ arahide
◦ peste
◦ fructe de mare (crab, homar si creveti)
◦ nuci, migdale, nuci braziliene, alune, fistic
◦ La copii, principalele alimente cu potential alergenic sunt:
lapte de vaca
◦ unele cereale: grau, orz, ovaz, secara
◦ soia
◦ seminte de susan
◦
Alergia la laptele de vaca survine cel mai frecvent la sugari, inaintea
introducerii alimentelor solide.
◦ Semne si simptome
◦ Semnele unei alergii alimentare apar de obicei la cateva minute dupa ingerarea alimentului
in cauza (in maxim doua ore).
Natura si intensitatea semnelor variaza de la o persoana la alta. Ele pot include unele din
simptomele urmatoarele, singure sau in asociatie:
simptome cutanate: prurit (mancarimi), eruptii, eritem (inrosire), tumefactia fetei, a buzelor
◦ simptome respiratorii: respiratie suieratoare (wheezing), dispnee, jena respiratorie
◦ simptome digestive: crampe abdominale, diaree, colici, greturi si varsaturi
◦ simptome cardiovasculare: paloare, hipotensiune arteriala, pierderea constientei
◦
Reactiile alergice severe – soc anafilactic – au manifestari grave si adesea mortale:
ingustarea cailor respiratorii, ce antreneaza dificultati in respiratie
◦ scaderea dramatica a presiunii sangvine
◦ vertij
◦ stop cardio-respirator
 Alergii alimentare
◦ Cauze si factori de risc
◦ La persoanele alergice, sistemul imunitar reactioneaza in mod exagerat si anormal in
prezenta unei substante (alergen). Aceasta este perceputa drept periculoasa pentru
organism, dar este bine tolerata de subiectii normali.
◦ Raspunsul sistemului imunitar consta in producerea de imunoglobuline E (IgE) pentru a
distruge alimentul in cauza. La urmatorul contact cu substanta in cauza, chiar si intr-o
cantitate infima, anticorpii IgE semnaleaza sistemul imunitar sa elibereze histamina,
prostaglandine si leucotriene. Aceste substante determina semnele si simptomele
reactiei alergice.
◦ Histamina este responsabila pentru cea mai mare parte a raspunsurilor alergice:
secretii nazale, prurit ocular, eruptii, urticarie, greturi, varsaturi, jena respiratorie si soc
anafilactic.
◦ Astfel, alergia se dezvolta in doua etape.
◦ La primul contact cu alergenul organismul este
sensibilizat – sistemul imunitar sintetizeaza anticorpi
de tip IgE, capabili sa recunoasca alergenul si sa
reactioneze.
◦ La urmatorul contact, sistemul imunitar
reactioneaza prin eliberarea de histamina,
responsabila de aparitia simptomelor alergiei.

◦ Factori de risc
◦ Principalul factor de risc este reprezentat de
antecedentele familiale alergice. Riscul de a suferi
de alergii alimentare este de 20 - 40% atunci cand
unul dintre parinti sufera de o forma de alergie si
de 60 -80% atunci cand ambii parinti sunt alergici.
La 5 - 15% dintre pacientii cu alergii alimentare nu
exista o predispozitie familiala.
◦ Tratament
◦ Niciun tratament nu permite eliminarea alergiei alimentare. Singura optiune este interzicerea
definitiva a alimentului (sau aditivului) care cauzeaza alergia din dieta pacientului.

Unele forme de alergie (rinita alergica, alergie la veninul insectelor) pot diminua in
intensitate datorita terapiei de desensibilizare, ce consta in expunerea pacientului la doze
progresive de alergen.
Persoanele cu teren anafilactic trebuie sa aiba in permanenta asupra lor autoinjectoare cu
epinefrina (EpiPen) pentru a putea reactiona rapid in cazul unui soc anafilactic.
In cazul unor reactii mai putin severe, medicul poate prescrie antihistaminice, ce pot fi luate
dupa expunerea la un alergen pentru a controla reactia si a reduce disconfortul. Pentru
manifestarile cutanate pot fi utilizate diverse creme.
 ◦ Prevenire
◦ Cea mai buna metoda de a preveni o reactie alergica este identificarea si
evitarea alergenului care determina aparitia semnelor si simptomelor. Acest lucru
poate fi dificil, deoarece unele alimente pot fi folosite drept ingrediente in anumite
preparate, in special in produsele din comert si in restaurante.
Alimentele servite la restaurante sau bufete cresc riscul de expunere la alergenii
alimentari si necesita o mai mare atentie. Riscul de expunere poate fi diminuat prin
alegerea unor alimente cat mai putin transformate.
Prevenirea reactiilor alergice necesita o atentie constanta. Ingestia unei cantitati
infime de alergen alimentar poate declansa un soc anafilactic posibil fatal.
◦ Citirea listelor de ingrediente
◦ Alergenii alimentari se pot gasi sub forma de ingrediente intr-o varietate de produse. Este
indicata evitarea produselor care "pot contine urme" ale alergenului in cauza. In plus, se
poate intampla ca producatorii se schimbe retetele. Prin urmare, eticheta produselor
trebuie verificata inainte de fiecare cumparare.
Eliminarea surselor de contaminare
◦ In numeroase cazuri, reactiile alergice sunt cauzate de ingestia indirecta a alergenului
alimentar, de exemplu prin intermediul unui aliment sau a unei ustensile de bucatarie
contaminate.
Pentru a reduce riscul de contaminare, este indicata evitarea alimentelor in vrac. De
asemenea, ustensilele de bucatarie ale persoanei alergice trebuie sa fie diferite de cele ale
celorlalti membri ai familiei.

In cazul unor reactii alergice severe, se recomanda purtarea asupra sa a unui autoinjector
de epinefrina (adrenalina).
Diferența dintre alergie și intoleranță
◦ Frecvent confundate cu alergiile, intolerantele alimentare sunt mult mai raspandite,
dar au manifestari mai ascunse. Reactiile alergice reprezinta un raspuns nepotrivit,
hiperreactiv al sistemului imun la fiecare intalnire cu un anumit alergen alimentar, si se
pot declansa la cantitati foarte mici de alergen.
◦ In schimb, reactiile de intoleranta sunt rezultatul inabilitatii sistemului digestiv de a
digera anumite principii alimentare, iar severitatea simptomelor depinde de cantitatea
de alimente ingerata.Daca din punct de vedere clinic manifestarile intolerantelor
alimentare pot fi confundate cu alergiile, mecanismele de dezvoltare a acestora sunt
total diferite. Eruptiile tegumentare pruriginoase de tip urticarie reprezinta unul dintre
motivele frecvente care aduc pacientul la medicul alergolog. Nu intotdeauna eruptiile
care apar dupa consumul anumitor alimente semnaleaza o alergie. De multe ori,
disconfortul indus este rezultatul unei intolerante alimentare.
◦ Manifestari clinice ale intolerantelor
alimentare
◦ Acestea nu se rezuma doar la
eruptii cutanate, pot asocia
migrena, ameteli, dureri
abdominale, diaree sau, dimpotriva,
constipatie, respiratie dificila,
stranut, blocaj nazal, hipotensiune,
simptome asemanatoare atacului
de panica
◦ Alergiile alimentare sunt reactii
adverse de hipersensibilitate la
alimente, mediate imunologic. Sunt
reproductibile si apar ca urmare a
expunerii la un anumit trofalergen.
 Intoleranța alimentară
◦ Intoleranţa alimentară presupune o
reacţie de respingere a organismului faţă
de anumite alimente, pe care nu le
poate digera şi asimila în mod
corespunzător.
◦ Practic, la ingestia alimentului respectiv,
are loc o reacţie locală inflamatorie,
care repetată, va duce la afectarea
mucoasei intestinale, dar şi la o reacţie
inflamatorie sistemică, cu repercusiuni
asupra întregului organism.
 Cele mai cunoscute tipuri de
intoleranţă alimentară
◦ Acestea sunt intoleranţa la gluten (un constituent
al grâului, secarei, orezului şi orzului) care este
responsabilă de boala celiacă (o afecţiune a
sistemului imun în care apar leziuni la nivelul
intestinului subţire, leziuni ce afectează absorbţia
normală a nutrienţilor) şi intoleranţa la lactoză.
Aceasta din urmă este consecinţa unui deficit,
congenital sau dobândit, a unei enzime specific
mucoasei intestinale (lactaza) necesară hidrolizei
lactozei. Se manifestă prin dureri abdominale şi
diaree lichidă în cazul consumului de lapte şi
derivate din acestea.
◦ Intoleranța la soia
◦ Intoleranța la ouă
◦ Intoleranța la porumb
◦ Intoleranța la drojdie
◦ Intoleranța la chimicale
 Ce cauzeaza intoleranta
alimentara?
◦ Absenta unei enzime necesare pentru digerarea completa a unui produs alimentar –
Intoleranta la lactoza este un exemplu comun.
◦ Sindromul intestinului iritabil – aceasta afectiune cronica poate provoca crampe,
constipatie si diaree.
◦ Sensibilitatea la aditivii alimentari – De exemplu, sulfitii utilizati pentru conservarea fructelor
uscate, a conservelor si a vinului pot declansa atacuri de astm la persoanele sensibile.
◦ Stresul recurent sau factorii psihologici – Uneori este suficient un simplu gand ca un aliment
poate sa va faca rau. Motivul nu este pe deplin inteles.
◦ Boala celiaca – Are unele caracteristici ale unei adevarate alergii alimentare, deoarece
implica sistemul imunitar. Cu toate acestea, simptomele sunt in general gastro-intestinale, iar
persoanele cu boala celiaca nu sunt expuse riscului de soc anafilactic. Aceasta afectiune
cronica digestiva este declansata de consumul de gluten, o proteina ce se gaseste in grau
si alte cereale
 Care sunt simptomele unei
intolerante alimentare?
◦ Semnele ca ai putea suferi de o intoleranta alimentara sunt:
◦ Balonare
◦ Discomfort digestiv
◦ Colon iritabil
◦ Migrene sau dureri de cap
◦ Oboseala
◦ Eruptii cutanate sau urticarie
◦ Tuse
◦ Nas infundat
◦ Anxietate
 Tratarea
◦ În cauzele unei intoleranțe de cele mai
dese ori se consultă medicul.Se evită
alimentul care ne provoacă intoleranță
sau chiar putem sa ducem pe o
perioadă de timp o dietă prestabilită de
medicul care ne-a consultat.
◦ In cazuri mai grave ne sunt prescrise
medicamente sau facem curățire a
organismului.
 Idiosincrazia

◦ Idiosincrazia alimentara este un raspuns

anormal la alimente (de exemplu
sensibilitatea la sulfiti sau astmul indus de
sulfiti). Reactia care apare poate fi similara
sau diferita de o alergie alimentara.
Reactiile idiosincrazice la alimente nu
implica sistemul imun.
 Anafilaxia şi şocul anafilactic

◦ Reacţia anafilactică (anafilaxia): o

reacţie severă de hipersensibilitate
generalizată şi sistemică,
ameninţătoare de viaţă. Se manifestă
prin dezvoltarea rapidă a stării de
ameninţare la viaţă, legată cu
dereglările permiabilităţii căilor
respiratorii şi/sau a respiraţiei, şi/sau a
circulaţiei, ca de obicei se asociază
cu semnele cutanate şi mucoase
Anafilaxia şi şocul anafilactic
◦ Reacţia anafilactică (Şocul anafilactic): un sindrom
clinic reprezentat de o reacţie alergica severă, brutală,
acuta, IgE mediată sau nu, care se declanşează de
factorii etiologici multipli şi apare imediat, în cîteva
minute după administrarea antigenului specific. Se
manifestă prin mare varietate de simptome şi poate
pune în pericol viaţa persoanei sensibilizate. Şocul
anafilactic se produce atunci, cînd sistemul imunitar
reacţionează violent la contactul cu un alergen.
 Anafilaxia şi şocul anafilactic
◦ FACTORII DE RISC:
◦ - Sexul masculin.
◦ - Timpul scurt de la instalarea reacţiei alergice anterioare.
◦ - Administrarea repetată de antigen.
◦ - Astmul bronşic.
 Anafilaxia şi şocul anafilactic
◦ CAUZELE:
◦ - In şocul anafilactic IgE mediat:
◦ - Antibioticele: penicilină şi derivatele sale.
◦ - Alimentele, aditivele alimentare: legume,
nuci, scoici, ouă, lapte.
◦ - Agenţiile terapeutice: extracte
alergizante, relaxanţi mus-
 Tratament
◦ În caz de șoc anafilactic se consulta medicul ce ne prescrie dese ori
medicamente,sau in caz mai grav suntem spitalizati.
◦ Se administrează:
◦ Epinefrină
◦ Hidroxietilamidon
◦ Clorur ă de sodiu
◦ Cloropiramină
◦ Difenhidramină
◦ Clorferamină etc.
Bibliografia
◦ http://www.romedic.ro/alergii-alimentare
◦ www.csid.ro/..
◦ https://gourmandelle.com
◦ https://www.petitchef.ro/articole/retete/cateva-cuvinte-despre-alergiile-alimentare-
aid-485
◦ http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Urgente_medicale_ghid_practic_Crivce
anschii_2009/Capitolul_XII_p.(454-463).pdf