EIRP Conference 2018

Danubius University Galati

author: Anisoara Decianu Cozman

 Denumirea generica de cancer acopera
peste 200 de afectiuni caracterizate prin
cresterea si diferentierea necontrolata a
celulelor. In lipsa tratamentului, acest
proces duce in general la decesul
pacientului. In fiecare an, in intreaga lume
se inregistreaza aproximativ sapte milioane
de cazuri noi de cancer.
 Mii de persoane din judeţul Galaţi se află în statisticile
Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi ca având o formă
sau alta de cancer. Medicii gălăţeni depistează peste 1.000 de
cazuri în fiecare an, cel mai des întâlnite fiind cancerul de
sân, de prostată şi cel colorectal.
Doar în primele trei luni ale anului 2018, peste 200 de
gălăţeni au primit acest diagnostic. Numărul total al
bolnavilor de cancer aflaţi în evidenţele autorităţilor
medicale gălăţene, la începutul lunii aprilie a.c., era de
17.362, cu peste 100 mai mulţi decât la sfârşitul anului trecut.
Cel mai frecvent diagnosticat, în primul trimestru al
anului, potrivit DSP Galaţi, a fost cancerul de sân, cu 27 de
cazuri noi. În total, 2.402 femei din judeţul Galaţi trăiesc cu
această boală.
 În ciuda faptului că vorbim
despre o boală gravă, diagnosticul
de cancer nu înseamnă automat şi
o condamnare pentru pacient, cu
condiţia ca boala să fie depistată
într-un stadiu incipient.

Aşa că ai grijă să fii

bine cu tine cu tine însuţi!
 Diagnosticul de cancer, odată
conștientizat (sub aspectul implicațiilor
directe în modificarea stării de sănătate a
pacientului) și asumat (sub aspectul
identificării și acceptării protocolului
terapeutic) devine, pentru bolnav,
reprezentarea unui nou stil de viață. Este o
”criză permanentă” cu care pacientul
tinde să se acomodeze, în funcție de care
își modifică comportamentul și atitudinile
față de aspectele generale ale vieții și față
de persoanele cu care relaționează.
 Cancerul devine astfel factor
determinant al acțiunilor, dispozițiilor,
percepțiilor individului. În plan
psihologic, în funcție de structura de
personalitate, bolnavul de cancer poate
dezvolta afecțiuni precum: tulburări
anxioase, atacuri de panică, depresii. De
altfel, prin încărcătura de semnificații și
informații cu sensuri morbide,
diagnosticul de cancer este perceput ca un
factor stresor care conduce la modificări
majore în viața individului.
 Pacienţii diagnosticaţi cu cancer devin
peste noapte purtătorii propriei traume,
asemeni personajului mitic grec Atlas,
pedepsit de zei sa duca pe umerii săi
globul pamântesc. Şi într-adevăr, nimic nu
este mai greu pentru o fiinţă umană decât
să se care pe sine însăşi!
Chiar şi evenimentele traumatice care se
întâmpla fără vreo vină personală îl vor
conduce pe cel aflat în suferinţă la
întrebarea:
De ce eu?
“Atlas “- Lotta Blokker
Scop: să ajute la eficientizarea actului medical
Obiectiv: identificarea existenţei diferenţelor
de reprezentare mentală a cancerului mamar la
trei grupuri distincte de subiecţi: persoane
diagnosticate cu cancer mamar, personal
medical din Oncologie şi persoane sănătoase
Participanţi: pacienţi internaţi în Secţia
Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean “Sf. Ap.
Andrei” Galaţi, personal medical şi voluntari
persoane sănătoase
Instrumente: IPQ (Illness Perception Questionnaire) şi
SPSS
Metodologie: s-au aplicat 2 seturi de chestionare –
unul pentru pacienţi diagnosticaţi, al doilea set pentru
personalul medical şi persoanele sănătoase, care
percep boala prin intermediul pacienţilor cu care intră
în contact
 Rezultate
 persoanele diagnosticate cu cancer mamar au o identitate
mai redusă a bolii, comparativ cu a personalului medical şi a
persoanelor sănătoase;
 personalul medical şi persoanele sănătoase percep boala ca
având o evoluţie cronică, cu o durată lungă în timp, fiind
însă controlabilă, datorită statutului profesional, încrederii în
profesiunea lor şi în eficienţa tratamentului;
 percepţia controlului este frecvent legată de “destin” sau
“şansă”, putând fi influenţată în direcţia creşterii încrederii
în sine;
 atribuirile cauzale ale bolii diferă în funcţie de tipul de
apartenenţă şi cunoştinţele sau experienţa anterioară a
subiecţilor din prezentul studiu;
 toţi indivizii percep gravitatea consecinţelor unei astfel de
boli şi nivelul ridicat de stres.
 În cazul experiențelor traumatice, efectul
distructiv vine tocmai din faptul că individul dă
piept de unul singur cu o groază profundă și cu o
neputință extremă, fără speranța vreunui ajutor
din partea cuiva.
În loc de concluzie, il voi cita pe Epictet:

„Oamenii nu sunt afectaţi de ceea ce li se

întâmplă, ci de cum înţeleg ei ceea ce li se
întâmplă”.