Você está na página 1de 12

ANATOMIA

APARATULUI
DIGESTIV
Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor in care se realizeaza digestia alimentelor si
absorbtia nutrimentelor, in tubul digestiv au loc prelucrarea mecanica, fizica si chimica a
alimentelor, absorbtia lor si eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin
secretiile lor la procesele de digestie.

1. Tubul digestiv
Structura tubului digestiv este unitara, prezentand in toata lungimea sa patru tunici

TUNICI TIP DE TESUT LOCALIZARE


mucoasa — epiteliu pavimentos pluristra- — cavitatea bucala, faringe esofag
tificat necheratinizat — in restul tubului digestiv
— epiteliu cilindric unistratificat
submucoasa — tesut conjunctiv lax — in tot tubul digestiv
musculara — tesut muscular striat —cavitatea bucala, faringe si 1/3 superioara a esofagului
— tesut muscular neted, cu doua —in restul tubului digestiv, cu urmatoarele particularitati:
straturi: intern (cu fibre circulare) si a)la stomac 3 straturi: in plus unul cu fibre oblice;
extern (cu fibre longitudinale) b)la colon, stratul extern formeaza 2-3 benzi (tenii);
— tesut conjunctiv lax c)intre segmentele tubului digestiv exista sfinctere.

externa — — tesut conjunctiv dens — faringe, esofag si portiunea terminala a rectului


adventicea — in restul tubului digestiv, acoperit de peritoneu
Cavitatea bucala prezinta: anterior orificiul bucal marginit de cele doua buze, lateral,
obrajii, superior, bolta palatina, iar la interior, arcadele dentare si limba. Intre obraji si arcadele
dentare exista vestibulul bucal. Pe arcade sunt asezati in alveole dintii. La om se disting doua
tipuri de dentitie: dentitia de lapte, intre 6 luni si 7 ani, formata din 20 de dinti, si dentitia
definitiva, ce apare intre 7 si 20 de ani, formata din 32 de dinti (incisivi, canini, premolari si
molari).
Limba este un organ musculos cu rol
in sensibilitatea gustativa, masticatie,
deglutitie si vorbire, inervata motor de
nervul hipoglos

Faringele este un organ musculo-membranos in


care are loc incrucisarea caii digestive cu calea
respiratorie. Comunica superior cu cavitatea bucala,
cu fosele nazale si cu trompa lui Eustachio, iar
inferior, cu laringele si cu esofagul. Calea
alimentelor spre laringe in timpul deglutitiei este
blocata de epiglota.

Esofagul, de circa 25 cm lungime la


adult, asigura trecerea bolului alimentar
din faringe in stomac.
Stomacul, portiunea dilatata a tubului digestiv, are forma literei „J”. Prezinta trei portiuni:
fundul, corpul si portiunea orizontala, formata din antrul si canalul piloric. Comunica prin
sfincterul cardia cu esofagul si prin sfincterul pilor cu duodenul. In mucoasa se afla glande
gastrice a caror secretie este sucul gastric. Inervatia este asigurata de fibre simpatice din plexul
celiac, fibre parasimpatice provenite din nervii vagi, precum si de cele doua plexuri vegetative
aflate in peretii stomacului.
Intestinul subtire este segmentul cel mai important al tubului digestiv. Are o lungime de
circa 6 m la adult si prezinta doua portiuni:
a) duodenul, portiune fixa de circa 25 cm lungime, in care se deschid canalele pancreatice si
canalul coledoc;
b) intestinul liber, portiune mobila, care formeaza anse impartite intrun grup superior situat
orizontal (jejunul) si un grup inferior situat vertical (ileonul).
Mucoasa prezinta cute (valvule conivente), care maresc suprafata de absorbtie, si vilozitati
intestinale microscopice in forma de deget de manusa.
Inervatia intestinului subtire se realizeaza prin fibre vegetative din plexurile celiac si
mezenteric superior, precum si din plexurile intrinseci.
Intestinul gros, lung de circa 1,70 m, are o importanta functie motorie si o functie digestiva
secundara. Formeaza in cavitatea abdominala cadrul colic divizat in: cecum cu apendicele;
colonul si rectul. Trecerea continutului intestinului subtire in intestinul gros se face prin valvula
ileocecala. Orificiul anal este prevazut cu doua sfinctere: intern neted, involuntar si extern striat,
voluntar.
2. Glandele anexe

A. Glandele salivare in cavitatea bucala se deschid canalele a trei perechi de glande


salivare acinoase: sublinguale, submandibulare si parotide, care produc saliva. Inervatia motorie
a acestora este realizata de nervii cranieni.
B. Ficatul, organ cu multiple functii metabolice, fara de care viata este imposibila, are si rol de glanda anexa a tubului
digestiv. Este cea mai mare glanda exocrina, circa 1500 g, asezata sub diafragma, in unghiul superior drept al cavitatii
abdominale (loja hepatica). Ficatul prezinta o fata superioara, pe care se disting 2 lobi (stang si drept), si o fata inferioara cu 4
lobi (stang, drept, patrat, caudal) si hilul hepatic.
Ficatul este format dintr-o stroma conjunctiva si un parenchim hepatic. Stroma cuprinde un invelis extern de unde
pornesc septuri conjunctive care delimiteaza in parenchim lobuli hepatici, formatiuni piramidale cu 5—6 laturi.
Lobulul hepatic reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului. Este alcatuit din cordoane radiate de celule
hepatice (hepatocite), capilare sangvine si canalicule biliare dispuse in jurul unei vene centrolobulare.
Bila este produsul de secretie continua a hepatocitelor. Ea se varsa in canaliculele biliare, care
formeaza in final doua canale hepatice, drept si stang. Ele se unesc in canalul hepatic comun. In
perioadele interdigestive, bila ajunge prin canalul cistic la vezica biliara, unde se concentreaza si
se imbogateste cu mucus. Evacuarea ei se face intermitent, in timpul meselor, prin canalul cistic
si apoi prin canalul coledoc, care se deschide in duoden impreuna cu canalul principal pancreatic
la nivelul sfincterului Oddi.

Ficatul are o vascularizatie dubla.


Vascularizatia nutritiva este reprezentata de artera hepatica si ramurile ei, pana la nivelul
lobulilor hepatici.
Vascularizatia functionala este realizata de catre sistemul port hepatic, format din vena
porta, care incepe prin capilare la nivelul tubului digestiv si se termina prin capilare la nivelul
lobulilor hepatici. Acest sistem aduce sange incarcat cu substante nutritive rezultate in urma
absorbtiei intestinale.
C. Pancreasul, de forma alungita, asezat inapoia stomacului, este o glanda mixta de tip
acinos, denumita si „glanda salivara abdominala”. Acinii sai secreta sucul pancreatic, care se
varsa in duoden prin canalul principal Wirsung si prin canalul secundar Santorini. Intre acinii
glandulari se afla insulele Langerhans care secreta insulina si glucagon. Inervatia este vegetativa,
simpatica si parasimpatica.

Você também pode gostar