MARCA MUŞCATĂ

Prof. Dr. Beatrice Ioan

Generalităţi
 Marca muşcată → leziunile produse de dinţi pe corpul uman şi
urmele lăsate pe diverse materiale (ex. alimente)

 Pe corpul uman → la persoana vie (agresiuni, automutilări,

simulări)
→ la cadavru

 Crimă → agresor & victimă

 Localizare → circumstanţe → tablou lezional mai complex

* agres. sexuale → sâni, coapse, fese
* abuz asupra copilului → fese, membre – în diferite stadii
evolutive

 Materiale, alimente → furt, acte de terorism etc

 Caracteristici
 Dinţii → agenţi traumatici mecanici- mecanisme de actiune variate
(intepare- caninii; strivire-premolarii, molarii)

 Tipuri de leziuni:
a. Pe suprafaţă plană
- Teg. integru- eritem traumatic, echimoză
- Teg. afectat
→ excoriaţii (incisivii)
- alunecare- suprafeţe excoriate
- compresiune- excoriaţii liniare
→ strivire şi laceraţie- molari şi premolari

b. Segm. corporal proeminent → amputaţii (pavilion auricular, nas,

falangă)
Plagă muşcată
Caracteristici
 Gravitatea şi aspectul leziunilor
→ caracteristicile dinţilor → margini incizale sau
suprafeţe ocluzale- lezarea sau păstrarea integrităţii
tegumentului

→ mecanismul şi forţa de muşcare

* una sau ambele arcade +/- forţa de succţiune

→ caracteristicile ţesuturilor- rezistenţă, vascularizaţie,

elasticitate
Ex. contuzia este mai evidentă în ţesuturi laxe
comparativ cu cele dure şi mai slab vascularizate
Aspect
 Leziuni (echimoze, excoriaţii, plăgi)
Mec. de succţiune → mici hemoragii

 Nr. şi aspectul leziunilor → nr., dispoziţia şi

conformaţia dinţilor

 Pe unul sau două arcuri de cerc- se privesc prin

concavităţi

 Distanţa dintre cele 2 arcuri → variază de la o specie

la alta (la deschiderea maximă a gurii)
Aspect
Dimensiunile arcurilor
→ funcţie de dezvoltarea ţes. celular subcutanat- lăţime
mai mare la persoanele grase, lungime mai mare la
persoanele slabe

 Edemaţiere a zonei de sucţiune → modificarea

aspectului
Evoluţie
 La persoana vie
→ Plăgile muşcate- plagă contuză
- Primele ore- deshidratarea şi retracţia marginilor (mai
accentuată când se muşcă perpendocular pe fibrele
elastice din piele)→ modificarea dim.

- vindecare → cicatrice cheloidă, hipertrofică

→ echimoze → modificări de culoare

Examinare - biotraseologie
 Scopuri
→ identificare agresor
→ natura agresiunii

 Principii
→ Precocitatea → cât mai curând după producere
→ Conservarea → foto

 Reguli
→ consemnarea localizării şi nr. plăgilor
→ foto - lumina razantă → reliefurile leziunii/ mărime naturală
→ ştergerea tegumentului din jur cu un tifon înmuiat în apă distilată
→ se introduce într-un tub steril → Ag şi ADN din salivă
→ probă de control din altă regiune a pielii
→ recoltarea amprentei → mulajul în gips
Informaţii
 Dacă a fost produsă de dentiţie umană → forma arcului dentar

 Dacă s-a acţionat cu una sau ambele arcade

 Copil sau adult → lărgimea arcului dentar şi dimensiunile

dinţilor

 Tipul dinţilor care au acţionat, distanţa dintre ei

 Gr. sanguin, amprenta genetică (muşcătură proaspătă)

 Particularităţi ale dinţilor

Ex. lipsa de aliniere a dinţilor, proteze (urme foarte regulate)