UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: FINANŢE ŞI BĂNCI

ANALIZA GRADULUI DE ÎNDATORARE A

ROMÂNIEI ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE

Coordonator ştiinţific:

Absolvent:
 INTRODUCERE
Problema datoriei publice nu reprezintă un fenomen actual. Evoluţia datoriei
este lungă şi marcată de etape care s-au dovedit a fi adevărate catastrofe pentru
ţările debitoare.

Primul capitol, Concepte de bază privind datoria publică, urmărește să

definească datoria publică, să clasifice datoria publică în funcție de principalele
sale componente, să perfecționeze cadrul legislativ al datoriei publice, să
prezinte modalitățile de rambursare a datoriei publice, să prezinte riscurile
aferente managementului datoriei publice și gestiunea activă a portofoliului
datoriei publice. Acesta este structurat pe cinci subcapitole.

Cel de-al doilea capitol, intitulat Analiza gradului de îndatorare în România

în perioada de tranziție este structurat pe patru subcapitole. Acest capitol
urmărește realizarea unei analize asupra datoriei publice în perioada 2000-2014.
Tot această analiză implică și studiul datoriei publice interne cât și studiul
datoriei publice externe, dar și studiul datoriei publice guvernamentale și locale.
 CAPITOLUL I
CONCEPTE DE BAZĂ PRIVIND DATORIA PUBLICĂ

Datoria publică constituie totalitatea obligaţiilor băneşti pe care le are statul,

obţinute din împrumuturile angajate de pe piaţa internă de capital şi din străinătate
în mod direct, precum şi din garantarea unor împrumuturi interne şi externe
angajate de către terţi având caracter rambursabil.

Formele de manifestare ale datoriei publice:

1.Datoria publică în raport de nivelul la care se angajează se împarte în:

datorie publică guvernamentală constituie totalitatea obligaţiilor financiare

ale statului, interne şi externe, provenind din împrumuturi contractate direct de
Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, de pe pieţele financiare;

 datorie publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor de plată, ale

autorităţilor administraţiei publice locale, interne şi externe, provenind din
împrumuturi contractate sau garantate de către aceasta;
 2. În funcţie de piaţa pe care se contractează întâlnim:

 datorie publică internă defineşte totalitatea obligaţiilor statului ce

rezultă din împrumuturi în lei sau în valută contractate sau garantate de stat,
sau de către autorităţile administraţie publice locale pe piaţa financiară
internă, de la persoane juridice şi/sau fizice rezidente, chiar şi sumele primite
temporar din contul Trezoreriei Statului;

 datorie publică externă este reprezentată de totalitatea obligaţiilor

asumate de stat direct sau indirect faţă de guverne străine, persoane fizice şi
juridice nerezidente, instituţii financiare internaţionale.
 CAPITOLUL II
ANALIZA GRADULUI DE ÎNDATORARE ÎN ROMÂNIA ÎN
PERIOADA DE TRANZIȚIE
Consider că este necesară o analiză a datoriei publice a României în perioada de
tranziție ținând cont de efectele pe care le poate avea nivelul datoriei publice în zilele
noastre, dar mai ales asupra generațiilor viitoare.
Tabelul 2.1 Nivelul datoriei publice totale 2000-2014
Anul Datoria publică totală PIB-ul Datoria publică totală
(mil. RON) României (mil. RON) (ponderea în PIB)
2000 25 288,8 80 985 31,2%
2001 33 817,8 117 946 28,7%
2002 43 867,4 152 017 28,8%
2003 51 363,2 197 428 26,02%
2004 55 819,7 247 368 22,6%
2005 59 010,9 288 955 20,4%
2006 63 340,8 344 651 18,4%
2007 82 324,3 416 007 19,8%
2008 109 795,1 524 389 20,9%
2009 147 329,0 510 389 28,9%
2010 194 459,2 533 881 36,4%
2011 223 268,0 555 097 40,2%
2012 240 842,6 596 682 40,4%
2013 267 150,9 637 583 41,9%
2014 295 578,7 669 509 44,1%
Sursa MFP
EVOLUȚIA DATORIEI PUBLICE TOTALE

Sursa: prelucrarea datelor din Tabelul 2.1

PONDEREA DATORIEI PUBLICE ÎN PIB

Sursa: prelucrarea datelor din Tabelul 2.1

DATORIA PUBLICĂ GUVERNAMENTALĂ ȘI DATORIA
PUBLICĂ LOCALĂ
Tabelul 2.2
Datoria publică Datoria publică Ponderea Datoria Ponderea
Anul totală guvernamentală datoriei publică locală datoriei
( mil. RON) ( mil. RON) publice ( mil. RON) publice
guvernament locale în
ale în total total
2000 25 288,8 25 285,5 99,98% 3,3 0,01%
2001 33 817,8 33 776,4 99,87% 41,4 0,12%
2002 43 867,4 43 793,8 99,83% 73,6 0,16%
2003 51 363,2 51 136,6 99,55% 226,6 0,44%
2004 55 819,7 55 147,3 98,79% 672,4 1,21%
2005 59 010,9 56 381,8 95,54% 2629,1 4,46%
2006 63 340,8 59 868,5 94,51% 3 472,3 5,49%
2007 82 324,3 76 149,6 92,49% 6 174,7 7,51%
2008 109 795,1 100 556,4 91,58% 9 238,7 8,42%
2009 147 329,0 135 493,8 91,96% 10 835,2 8,04%
2010 194 459,2 182 510,3 93,85% 11 948,9 6,15%
2011 223 268,0 210 388,6 94,23% 12 879,4 5,77%
2012 240 842,6 226 841,9 94,18% 14 000,7 5,82%
2013 267 150,9 252 179,0 94,39% 14 971,1 5,61%
2014 295 578,7 280 930,5 95,04% 14 648,2 4,96%

Sursa: MFP
Evoluția datoriei publice locale și a datoriei publice totale

Sursa: prelucrarea datelor din tabelul 2.2

NIVELUL DATORIEI PUBLICE EXTERNE
Tabelul 2.3
Anul Datoria publică externă PIB-ul României Ponderea datoriei
(mil. lei) (mil. RON) publice externe în
PIB(% PIB)
2000 17 779,1 80 985 21,9%
2001 24 280,2 117 946 20,6%
2002 32 022,1 152 017 21,1%
2003 39 656,9 197 428 20,1%
2004 40 797,8 247 368 16,5%
2005 41 952,7 288 955 14,5%
2006 35 932,2 344 651 10,4%
2007 37 179,1 416 007 8,9%
2008 41 211,8 524 389 7,9%
2009 57 442,5 510 389 11,3%
2010 77 756,2 533 881 14,6%
2011 95 053,2 555 097 17,1%
2012 113 370,1 596 682 19,0%
2013 132 039,0 637 583 20,7%
2014 138 124,1 669 509 20,6%

Sursa: MFP
 CONCLUZII

Constituirea unei economii de piață în România nu a fost ușoară și aceasta s-a

introdus treptat. Astfel, dificultățile nu au întârziat să apară, încetinind procesul
tranziției care a condus la anumite schimbări structurale în cadrul economiei și,
apoi, s-a produs alinierea acestora la standardele europene.

Pentru acesta, statul român a avut nevoie de atrageri masive de capital, car nu
au fost de fiecare dată utilizate în scopuri bine definite. Toate acestea au
determinat și o oarecare reticență a instituțiilor financiare internaționale în
acordarea de împrumuturi în unele perioade și au făcut, de asemenea, ca fluxurile
de capital străin să ocolească România un interval de timp destul de îndelungat,
deoarece țara noastră se confruntă cu deficit de resurse.