Stâlpi din beton armat

Efecte de ordinul 2
 Efecte de ordinul 1: efecte ale încărcărilor
asupra structurii, fără a fi considerate
deformaţiile acestora
 Efecte de ordinul 2: efecte adiţionale
încărcărilor, datorate deformării structurii
 Efectele de ordinul 2 nu se iau în considerare
când reprezintă mai puţin de 10% din efectele
de ordinul 1
Efecte de ordinul 2
- Efectele de ordinul doi se pot neglija dacă reprezintă mai
puţin de 10 % din efectele de ordinul unu corespunzătoare.

a) l0 = l b) l0 = 2l c) l0 = 0,7l d) l0 = l / 2 e) l0 = l f) l /2 <l0< l g) l0 > 2l

Exemple de moduri de flambaj şi lungimile efective
corespunzătoare în cazul elementelor izolate
Calculul consolelor scurte
Consolele scurte (ac < z0) pot fi proiectate utilizându-se un
model bielă-tirant conform cap. 6.5 din SR EN 1992-1-1-
2004.
Înclinarea bielei este limitată de 1,0 tanq 2,5.

Model bielă-tirant
pentru o consolă
scurtă
Calculul consolelor scurte
Dacă ac < 0,5 hc , sunt prevăzuţi etrieri închişi orizontali sau
înclinaţi, cu As,lnk k1As,main , suplimentar faţă de armăturile
principale de întindere (Valoarea lui k1 poate fi furnizată în anexa
naţională. Valoarea recomandată este k1 = 0,25)

Dacă ac > 0,5 hc şi FEd > VRd,c, sunt prevăzuţi etrieri închişi
verticali, cu As,lnk k2 FEd/fyd în plus faţă de armăturile principale
de întindere (Valoarea lui k2 poate fi furnizată în anexa
naţională. Valoarea recomandată este k2 = 0, 5.)
Calculul consolelor scurte
Armăturile principale întinse sunt ancorate la ambele extremităţi.
Aceste armături sunt ancorate pe elementul portant pe faţa
opusă, lungimea de ancoraj fiind măsurată de la poziţia
armăturilor verticale situate pe faţa cea mai apropiată. Acestea
sunt ancorate de asemenea în consolă, lungimea de ancoraj
fiind măsurată începând de la marginea interioară a zonei
încărcate.

Dacă există prevederi speciale de limitare a fisurării, armăturile

de legătură înclinate în unghiul intrând sunt eficiente.
Calculul consolelor scurte

A - Dispozitive de ancoraj sau bucle B - Armături de legătură

(a) armare pentru ac 0,5 hc (b) armare pentru ac > 0,5 hc

Alcătuirea constructivă pentru console scurte

Cadre de beton armat
Prezentare generală
Definiţie:
Cadrele de beton armat sunt structuri de rezistentã care printr-un
sistem spatial de stâlpi si grinzi preiau încãrcãrile verticale si orizontale
si transmit infrastructurii si/sau fundatiilor.

Cadrele constituie parte componentã, si anume suprastructura, a unui

ansamblu structural, din care mai fac parte infrastructura si terenul de
fundare.
 Prezentare generală
Cea mai avantajoasă structură / scheletul ideal (din punct de vedere static si
energetic): poligonul funicular al încãrcãrilor – descarcă doar prin eforturi de
compresiune centricã sau doar cu mici excentricitãti.

Din considerente funcţionale şi tehnologice, se preferã structurile din cadre,

alcãtuite din bare verticale si orizontale.
În acest caz poligonul funicular este îndepãrtat de axa structurii, astfel apar
momente încovoietoare care sunt proportionale cu distanta dintre cele douã
linii.
Prezentare generală
Barele structurilor de cadre se intesecteazã în noduri intermediare ce
reprezintã încastrãri elastice sau articulatii pentru barele adiacente, în
functie de alcãtuirea si armarea lor.

Cadrele se constituie în structuri spatiale, care transmit actiunile verticale

si preiau solicitãrilor orizontale. Pot fi concepute si tratate ca si cadre
plane, asezate paralel cu o directie principalã, preluând încãrcãrile
verticale si orizontale, fiind rigidizate la forte orizontale pe cealaltã directie
principalã.
Cadrele pot constitui structuri spatiale propriu-zise calculate ca atare 3D.

Fatã de structurile în diafragme din beton armat, cadrele permit o mai

mare elasticitate functionalã, motiv pentru care sunt preferate în cadrul
unui regim de înãltime adecvat (pânã la P + 15E).
Clasificarea cadrelor
Dupã numãrul de deschideri :
cadre cu o dechidere
cadre cu multe deschideri (cadre multiple)

Dupã numãrul de niveluri

cadre cu un singur nivel (cadre parter)
cadre cu mai multe niveluri (cadre etajate)
Clasificarea cadrelor
Dupã forma acoperisului
cadre cu acoperis orizontal
cadre cu acoperis înclinat
cadre cu acoperis curb

Pentru preluarea împingerileororizontale la deschideri mari, riglele

frânte sau curbe pot fi prevãzute cu tiranti orizontali
Clasificarea cadrelor
Dupã modul de rezemare în fundatii
cadre cu rezemare articulatã
cadre cu rezemare încastratã

Dupã modul de executie

cadre din beton armat monolit
cadre din elemente prefabricate de beton armat
cadre în executie mixtã

Dupã modul de distributie a elementelor structurale

cadre ortogonale
cadre dispuse dupã directii oarecare
 Influenta rigiditãtii barelor, a rezemãrilor,
a tasãrii reazemelor asupra momentelor
încovoietoare
Momentelor încovoietoare în structurile de cadre (structuri static nedeterminate) sunt
influentate de: a) raportul de rigiditate si variatia rigiditãtii barelor cadrului, b) tipul de
rezemare în fundatii, c) efectul rotirii fundatiilor ca urmare a tasãrilor inegale.
Influenta rigiditãtii relative ale barelor asupra evolutiei momentelor încovoietoare la un cadru
simplu portal, dublu încastrat, este ilustratã în figură.
q

ql 2 ql 2
12 R
8
ql 2
8
ql 2
24

 S   R  S   R

H
l
 Influenta rigiditãtii barelor

Concluzii:
În cazul stâlpilor foarte rigizi, momentele încovoietoare pozitive date de
încãrcãrile verticale în grindã sunt foarte mici. Grinda cadrului se apropie de
modul de comportare ale unei grinzi dublu încastrate.

În cazul stâlpilor sunt foarte elastici, având grinda foarte rigidã, grinda se
apropie de comportarea unei grinzi simplu rezemate. Fenomenul se
manifestã similar si la cadru dublu articulat.
Influenta rigiditãtii barelor
Influenta rezemãrilor asupra momentelor
încovoietoare
Influenta tipului de rezemare asupra dezvoltãrii momentelor încovoietoare
în barele cadrului, pentru diferite tipuri de actiuni (încãrcãri verticale,
încãrcãri orizontale, actiuni din temperaturã):
Încărcări verticale Încărcări orizontale Variaţii de temperatură
şi contracţie
Influenta rezemãrilor asupra momentelor
încovoietoare
Concluzii:
In cazul cadrului încastrat, momentele încovoietoare sunt în general mai
reduse în valoare absolutã fatã de cazul cadrului articulat, atât pentru
actiuni verticale cât si pentru cele orizontale. In schimb la cadrul articulat
momentele încovoietoare sunt mai reduse din variatii de temperaturã si din
contractii, fatã de cel încastrat.
Influenta tasãrii reazemelor asupra
momentelor încovoietoare
In cazul cadrelor cu reazemele încastrate rotirea tãlpii fundatiilor cadrelor, ca urmare a
tasãrilor neegale ale acestora, cauzeazã relaxarea încastrãrii perfecte în fundatii, cea
ce influenteazã în continuare dezvoltarea momentelor încovoietoare în întreaga
structurã.
Influenta tasãrii reazemelor asupra
momentelor încovoietoare
Considerând un stâlp încastrat în fundatii actionat de un moment încovoietor M1 si de
o fortã axialã N la nivelul tãlpii fundatiei, se pot calcula presiunile la talpa fundatiei 1
si 2. Ele fiind diferite ca valoare, într-un teren sensibil la tasare (“c” – coeficient de
tasare) ele pot provoca o diferentã de tasare dintre capetele fundatiei, adicã o rotire a
tãlpii fundatiei cu qf. M
N M
   1 1, 2
N M1 A W
2M 1
   1   2 
W
 2 M 1
M1 M2   
c c W
 2 M1 L
qf    ; W   If
L cL W 2
M
qf  1
B
cI f

2
1 
tasarea uniforma

qf
Influenta tasãrii reazemelor asupra
momentelor încovoietoare
Pe de altã parte, admitând, pe rând, stâlpul perfect încastrat, articulat si
respectiv încastrat partial (cu gradul de încastrare “g”) la capãtul superior,
rotirea sectiunii de lângã fundatie sub actiunea unui moment M2 (caz
curent), qs se poate calcula cu următoarele relatii:
încastrare partia lã
grad de încastra re “ g”

qS qS qS

M2 M2 M2
l l 1 g
qS   M 2; qS   M 2; qS   (2  )  M 2 ;
4 ES I S 3 ES I S 6 ES I S 2
Influenta tasãrii reazemelor asupra
momentelor încovoietoare
Dacã momentul de încastrare perfectã a stâlpului în fundatie ar avea
valoarea M, el se va compune din momentele M1 si M2 care satisfac
relatia M = M1 + M2 si sunt obtinute din conditia de continuitate qf = qs
M1 M2 M
 
c  I f 4 ES I S 4 ES I S qS
cI f 
l l
Asupra fundatiei lucreazã M1:
cI f
M1  M
4 ES I S qf
cI f 
l
iar în stâlp actioneazã acelasi M1: M1  M  M 2
Influenta tasãrii reazemelor asupra
momentelor încovoietoare
Rotirea fundatiei face ca momentul la capãtul de bazã a stâlpului sã fie
mai mic, rezultând un grad de încastrare

M1 cI f
creste! g 
M c  I  4 ES I S
f
l

scade!

Deci, efectul rotirii fundatiei este echivalent cu scãderea rigiditãtii

stâlpului. Momentele în stâlp scad, iar cele în câmpul riglei cresc.
Domenii de utilizare şi modulare
dimensională
Cadre din beton armat etajate pot fi utilizate dacă flexibilitatea partiului
ajută la functionalitatea clădirii.

La constructii de locuinte, de birouri, spatii comerciale, scoli, spitale,

garaje, hoteluri sunt preferate cadrele din beton armat pemtru structură
de rezistenţă.
Este de preferat adesea în zone seismice, pentru cã oferã o imagine
clarã a stãrilor de solicitare posibile, ductilitatea structurii poate fi dirijatã,
iar elementele secundare (pereti despãrtitori, panouri de închidere etc.)
pot fi tinute sub control. Limitarea deplasãrii laterale a structurii sub
actiune seismicã poate îngrãdi utilizarea cadrelor din beton armat peste o
anumitã înãltime de constructie.
Domenii de utilizare şi modulare
dimensională
Cadrele din beton armat se folosesc la constructii industriale, parter sau
etajate, executate de preferintã prefabricat, cu sau fãrã pod rulant.
Hale universale de mare deschidere, pe tramã pãtratã, pot avea
destinatii social-culturale (salã de expozitie, piatã acoperitã etc.).

Modulul dimensional la structurile din cadre este de 3,00 m, respectiv,

submodulul de 1,50 m. Aceasta, pentru a crea conditii de
compatibilitate dimensionalã cu elementele din beton armat tipizate:
grinzi, elemente de acoperis, elemente de planseu. Deschiderile
variazã între 6 si 36 m, iar traveele între (4,50) 6,00 m si 12 (18) m.
Domenii de utilizare şi modulare
dimensională
În cazul halelor integral prefabricate realizate pe baza proiectelor
individuale modul de dispunere al elementelor structurale şi dimensiunile
lor este se stabileşte în funcţie de tehnologia de prefabricare, capacitatea
de transport şi montaj disponibilă.

Corelarea dintre solutia structuralã adoptatã pentru rigla halelor parter în

functie de deschidere:
L = 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 36
cu rigle drepte cu inima plina

cu rigle drepte grinzi cu zabrele

cu rigle poligonale sau curbe cu tirant

cadre spatiale cu acoperis:

- spatial reticular precomprimat
- placi curbe subtiri cu tiranti precomprimati