Você está na página 1de 26

Alăptarea – izvorul vieții

Alăptarea. Definiție.
 Alaptare = hranirea sugarului la san.
Alaptare exclusiva = hranirea sugarului numai la san,
fara nici un alt aliment lichid sau solid, fara ceai, apa;
Alaptare preponderenta=hranirea sugarului la san
sau lapte colectat; se ofera si apa/ceai/suc de fructe;
 Alaptare partiala = hranirea sugarului la san dar si cu
alt tip de lapte, fara alimente solide.
 Intarcare = incetarea alăptarii;
 Ablactare = inlocuirea treptata a laptelui matern cu
alte alimente necesare sugarului;
 Alimentatie diversificata = introducerea alimentelor
diferite de lapte, in alimentatia sugarului, initial fluide
apoi semisolide-solide.
Importanţa alaptării precoce.
• atingerea timpurie a mamelonului şi areolei de
către copil (în termen de 30 de minute de la
naştere) are influenţă pozitivă asupra relaţiei
mama/copil in primele zile dupa naştere.
• Iniţierea alaptării precoce poate creşte activitatea
uterină post-partum şi reduce riscul hemoragiei
• nou-născuţii care au fost în contact cu mamele
lor au avut temperatura axilară şi a pielii mai
mare, nivelul de glucoză din sânge mai ridicat la
90 de minute şi au plâns mai puţin faţă de copiii
care au stat lânga mamă, dar in alt pat.
ROLUL BIOLOGIC ŞI SOCIAL
AL LAPTELUI UMAN:

• Factorul alimentar
• Factor imunologic al
laptelui matern
• Factor reglator al
funcţiilor specifice
umane la nou-născuţi
• Factor de
comportament
psihoemoţional
• Feeding of early
childhood,WHO,REG.
REVIEV,2004
Laptele de mamă este ideal pentru copil.
Dar de ce?
• Ajută la stabilirea unei relaţii strânse mamă-copil

• Asigură nevoile nutriţionale ale copilului

• În LM există o mare biodisponibilitate pentru unii nutrienţi (fier)

• Compoziţia LM se schimbă cu vârsta copilului şi în cursul fiecărei mese

• LM are componente antiinfecţioase şi antiinflamatorii

• Conţine factori bioactivi

• Favorizează dominanţa Bifidobacteriilor în flora intestinală

• Alimentaţia naturală mai mult de 3 luni→ scade gravitatea infecţiilor digestive

• Continuarea alimentaţiei cu LM mai mult de 6 luni → ↓incidenţa alergiilor

5
Laptele Matern.
• Scade riscul pentru anumite boli la adult (obezitate,
hipercolesterolemie, HTA)

• Creşte performanţele cognitive ale copilului

Pierre Royer: “LM are 3 calităţi foarte căutate azi :


– preţul cel mai mic
– calitatea cea mai bună
– modul de prezentare cel mai atractiv”

6
Acid α linoleic → acid arahidonic - important pentru
ţesutul nervos

Acid linolenic → acid docosohexanoic DHA -


important pentru ţesutul nervos şi retină

În LM există cantităţi suficiente de ac. arahidonic şi


DHA
7
PROBIOTICELE = bacterii exogene (lactobacili,bifidobacterii)

• Rol antiinfectios (potenteaza excluderea patogenilor prin ocuparea


receptorilor, reglare imuna, si inclusiv cresterea IgAs
• Stimulare imuna
• Preventia si tratamentul alergiilor
• Modularea inflamatiei
• Lactobacillus rhamnosus are rol in preventia eczemei atopice

PREBIOTICE = suport pentru dezvoltarea bacterilor endogene


SIMBIOTICE = substrat pentru probiotice
sinergie pre-probiotice

CONTROLUL APORTULUI ALIMENTAR – PROBLEMA OBEZITATII


• Echilibrul hormonilor orexigeni-anorexigeni prin intermediul
neurotransmitatorilor si receptorilor

8
PROBIOTICELE SI IMUNOLOGIA

Dieta
Raspuns imun
Antibiotice
Nutritie
Stress Mediu Flora
microbiana Stari patologice
Varsta
Infectii
Bacterii exogene
Eficienta terapeutica
(Ex. Probioticele)

9
CE ESTE ALĂPTAREA OPTIMĂ?
• Iniţierea alăptării în
prima ½ oră de la
naştere.
• Alăptarea frecventă, la
cererea copilului, inclusiv
noaptea.
• Alăptarea exclusivă până
la 6 luni de viaţă.
• Diversificarea
alimentaţiei cu alimente
potrivite atunci când
copilul are aproximativ 6
luni de viaţă.
• Menţinerea alimentaţiei
la sân până la doi ani.
Aşezat bine, copilul prinde fără nici un efort, cu
ajutorul buzelor, o parte din areolă.
Referințe la poziţie: Gura copilului trebuie să fie larg deschisă, iar buzele –
întoarse în exterior.

Limba copilului trebuie să se afle în zona maxilarului


inferior, astfel ca împreună cu el să facă o mişcare
văluroasă de stoarcere a laptelui, prin comprimarea
rezervelor de lapte contra palatului gurii.

Limba trebuie să se vadă în spaţiul dintre buze şi sân.

Copilul suge încet şi profund. Înghiţiturile lui pot fi


văzute sau auzite.

Ţinut prea aproape de mamă, copilul poate atinge


sânul cu bărbia sau năsucul. Mama nu trebuie să-şi
facă griji în privinţa respiraţiei copilului. Nasul
copilului are o astfel de structură, care îi permite să
respire anume dintr-o astfel de poziţie. Doar în cazuri
de excepţie, copilul va respira cu greu, începând să fie
agitat din cauza imposibilităţii de aşi mişca liber
capul: (de exemplu – copilul este blocat într-o anumită
poziţie de către mâna mamei).

Când copilul este bine poziţionat, laptele curge bine,


iar alăptarea nu provoacă dureri.
Metode de alăptare a nou nascutului
Pentru iniţierea secreţiei au fost utilizate diverse
metode de alăptare a nou nascutului in prima zi
de viata.Alăptare exclusive la săn 95%;–c-z
65%; prin metoda de alăptare cu supliment
(metoda ,,sondei,,) – 28%; utilizarea canuţei sau
seringei – 12%; utilizarea sticluţei si biberonului
– 5%.
Care sunt / Rezultatele unei poziţionări incorecte?
Dureri şi vătămarea mameloanelor Dureri în mamelon
Fisuri

Laptele nu este extras eficient


Obstruare

Copilul e nesatisfăcut.
Vrea din ce în ce mai mult lapte.

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e stângenit.
Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să
sporească în greutate.
CARE SUNT SEMNELE CE INDICĂ CĂ
SUGARUL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE?
SEMNE POSIBILE SEMNE SIGURE
• sugar care plânge frecvent • Creştere în greutate
nesatisfăcătoare
• sugar nesatisfăcut la sfârşitul
suptului • sub 500 grame/lună
• greutatea mai mică decât la
• mese foarte frecvente naştere după 2 săptămâni de
• mese foarte lungi viaţă
• sugar care refuză sânul • sub 6 micţiuni pe zi, urină
• sugar cu scaune tari, uscate galbenă şi puternic mirositoare
sau verzui • Urină concentrată, în cantitate
mică
• sugar cu scaune rare, în
• Feeding of early
cantitate mică childhood,WHO,REG.REVIEV,20
• la stoarcerea sânului nu vine 04
nici o picătură de lapte
• sânii nu şi-au mărit volumul (în
timpul sarcinii)
• lactaţia nu s-a instalat (după
naştere)
COPIII ALIMENTAŢI LA SÂN AU NEVOIE DE APĂ SAU NU?

• Laptele matern conţine apă în proporţie de 90%.


• Stomacul sugarului este mic. Atunci când i se dă apă, copilul nu mai poate consuma la
fel de mult lapte şi astfel el va primi mai puţină energie şi mai puţini nutrienţi.
• Laptele matern conţine agenţi antimicrobieni şi antivirali şi acţionează ca prima
vaccinare a copilului. Dacă apa înlocuieşte laptele de mamă, copilul nu va putea
beneficia de maximă protecţie împotriva bolilor.
• Dacă dăm copilului apă poate diminua secreţia lactată a mamei poate diminua. Ea
depinde în principal de solicitarea copilului. Dacă dăm copilului apă şi mai puţin să
sugă, mama va începe să secrete mai puţin lapte.
• Administrarea de apă periclitează protecţia contraceptivă oferită de alăptarea
frecventă, iar mama care dă copilului apă nu va fi protejată de o nouă sarcină la fel de
mult timp cât ar fi putut fi alăptând exclusiv.
• Dacă sugarul are o diaree uşoară, alăptaţi-l mai des. Dacă diareea este moderată sau
severă, alăptaţi mai des, dar faceţi şi rehidratări orale.
NU UITAŢI!
• Un copil normal nu trebuie să primească nimic altceva în afară de laptele matern timp
de aproximativ 6 luni. Dacă mama crede că îi este sete copilului, ea însăşi trebuie să
bea apă şi să-l alăpteze mai des.
Care sunt Dezavantajele alimentaţiei
artificiale?

• Prejudiciază legătura mamă - copil


• Diaree şi infecţii respiratorii frecvente
• Diaree persisetntă
• Malnutriţie
• Lipsă de vitamina A
• Probabilitate mai mare de deces
• Alergie şi intoleranţa florii lactante
• Risc sporit de maladii cronice
• Greutate sporită
• Scor mic la testele de inteligenţă
• Risc sporit de criminalitate, abandonarea copiilor
şi maltratarea copiilor în viitor
Factori psihologici
• Stresul, grijile, anxietatea
• In perioada de lauzie este indicat ca singura grija a
mamei sa fie bebelusul si refacerea propriului
organism.
• Depresia – fenomen foarte des intalnit dupa operaţie
cezariană; cauzele sunt in special de natură hormonala,
cel mai frecvent depresia instalandu-se odata cu
aparitia laptelui.
• Este important ca mama sa stie ca aceasta depresie
este normala şi trecatoare;
• Mama nu trebuie sa se invinovăţească pentru ceea ce
simte şi nici să se sperie.
Persoana de suport postpartum
Un aport important în îngrijirea
cuplului mamă- copil îl are prezenţa
persoanei de suport în perioada
postnatală.
S-a dovedit că cea mai binevenită
persoană este tatăl copilului – 48
%; rudele - 23%;
În lipsa persoanei de support – 29%
perioada postnatală atît pentru
mamă cît şi pentru copil necesită o
atenţie deosebită ce duce la
întîrzierea iniţierii lactaţiei,cît şi la o
dezadaptare a nou născutului la
viaţa extrauterină.
Concluzii
• Mama şi copilul nu ar trebui să fie separaţi după naştere,
excepţie făcând cazurile când există un motiv medical
inevitabil.
• După operatie cezariana este optim pentru copil să fie lăsat
continuu cu mama sa şi să i se permită să se ataşeze spontan
la sân ori de câte ori el arată semne că are disponibilitatea de
a o face.
• O recomandare practică minimală ar fi că după operatie
cezariană contactul mamă-copil să înceapă în termen de o
jumătate de oră dupa operatie cezariana şi să continue timp
de cel puţin 30 minute.
• Contactul timpuriu mamă-copil include şi
atingerea mamelonului mamei cu efecte
importante asupra comportamentului
maternal şi a “bonding - ului”.
• Contactul mamă - tată -copil (“skin-to-skin”)
imediat după naştere fiziologică, operatie
cezariana este foarte valoros şi trebuie
încurajate atât mamele care vor să alăpteze,
cât şi cele care nu intenţionează să o facă.
• Superioritatea laptelui de mama rezida in
satisfacerea ideala a aportului in acizi aminati
• Necesita atentie deosebita, alimentatia sugarului
pana la 6 luni, aportul proteic fiind diferentiat pe
categorii de varsta, pentru a evita excesul, dar si
deficitul!
• Laptele de mama are compozitie in proteine de 0,89
g%, comparativ cu laptele de vaca ce contine 3,3 g%
• Triptofanul are nivel crescut in laptele de mama (140
mg AA/gram N), iar in laptele predominant cazeinic
este de 99 mg AA/gram N

22
CEI ZECE PAŞI PENTRU PROTEJAREA, PROMOVAREA ŞI SUSŢINEREA
ALIMENTAŢIEI LA SÂN. ROLUL MATERNITĂŢILOR Declaraţia comună a
OMS/UNICEF (1989)
• Fiecare instituţie, efectuând servicii de maternitate şi îngrijire a nou-
născuţilor, trebuie:
• Să aibă o politică scrisă referitor la alimentaţia naturală, care să fie
comunicată frecvent întregului personal de îngrijire a sănătăţii.
• Să pregătească întregul personal de îngrijire a sănătăţii privind capacităţile
necesare implementării acestei politici.
• Să informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile şi conduita
alimentaţiei naturale.
• Să ajute mamele să iniţieze alimentaţia naturală în prima jumătate de oră
de la naştere.
• Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină lactaţia chiar şi
atunci când ele sunt separate de copiii lor.
• Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau alte lichide decât laptele matern,
cu excepţia cazurilor în care este indicat medical.
• Să practice roomingul permiţând mamelor şi copiilor lor să stea împreună
24 de ore din 24.
• Să încurajeze alimentaţia naturală la cerere.
• Să nu ofere suzete, tetine copiilor care sug.
• Să susţină crearea grupului de sprijin pentru alimentaţia naturală şi să
orienteze mamele către acestea, la externarea lor din spital sau clinică.
Probleme în alimentaţia copilului mic:
• Copilul, atunci când i se oferă o nutriţie
adecvată, îşi reglează singur apetitul.
( este concluzia Studiului FITS pe 3022 copii)

De ce nu
vedem
animale
? sălbatice
obeze ?
24
NB! LAPTELE MATERN – ESTE
“GINGĂŞIA” MATERIALIZATĂ A MAMEI
FAŢĂ DE COPIL
Laptele şi dragostea sunt de neînlocuit
Alăptarea la sân – copil
sănătos
psihomotor şi intelectual ideal
dezvoltat cu comportament
psihoemoţional echilibrat

Você também pode gostar