Lucrări practice

 Cartare pedologică
 Determinarea umidităţii solului
 Determinarea Da(densitate aparentă) g/cm3,
PT(porozitate totală) şi Gt (gradul de tasare)
 Rezerva de umiditate (t/ha)
Structura fondului funciar pe categorii de
folosinţă Suprafaţa

Fondul funciar al României Specificare mii ha % %

este alcătuit din totalitatea
Fond funciar – total, din
terenurilor de orice fel, indiferent care: 23839,1 100 -
de destinaţie, de titlul pe baza
căruia sunt definite sau de 1.Suprafaţa agricolă–
total, din care: 14797,2 62,1 100
domeniul public sau privat din
care fac parte. * teren arabil 9337,1 39,2 63,1
* păşuni naturale 3392,4 14,2 22,9
În funcţie de destinaţie, * fâneţe naturale 1497,7 6,3 10,1
fondul funciar este alcătuit din * vii şi pepiniere viticole 292,4 1,2 2,0
următoarele grupe de terenuri:
* livezi şi pepiniere 277,6 1,1 1,9
2.Suprafaţa neagricolă–
 terenuri cu destinaţie agricolă; total, din care 9041,9 37,9 100
 terenuri cu destinaţie forestieră; * păduri 6680,1 28,0 73,9
 terenuri aflate permanent sub * ape 888,3 3,7 9,8
ape;
* drumuri 392,5 1,6 4,3
 terenuri din intravilan;
* curţi + construcţii 629,6 2,5 7,0
 terenuri cu destinaţii speciale.
* teren neproductiv 451,0 2,0 5,0
Clasificarea solurilor

RSCS - 1980 Simbol SRTS - 2003 Simbol

MOLISOLURI SB CERNISOLURI KZ
Sol bălan CZ Kastanoziom CZ
Cernoziom CC Cernoziom FZ
Cernoziom cambic CI Faeoziom RZ
Cernoziom argiloiluvial CM Rendzină
Sol cernoziomoid CN
Sol cenuşiu RZ
Rendzină PR
Pseudorendzină

ARGILUVISOLURI BR LUVISOLURI EL
Sol brun-roşcat BD Preluvosol LV
Sol brun argiloiluvial RP Luvosol PL
Sol brun-roşcat luvic BP Planosol AL
Sol brun luvic SP Alosol
Luvisol albic PL
Planosol

CAMBISOLURI BM CAMBISOLURI EC
Sol brun eu-mezobazic TR Eutricambosol DC
Sol roşu BO Districambosol
Sol brun acid

SPODOSOLURI PB SPODISOLURI EP
Sol brun feriiluvial PD Prepodzol PD
Podzol Podzol PD
Criptopodzol
UMBRISOLURI NO UMBRISOLURI NS
Sol negru acid AN Nigrosol HS
Andosol HS Humosiosol
Sol humicosilicatic

SOLURI HIDROMORFE LC HIDRISOLURI GS

Lăcovişte GC Gleisol SG
Sol gleic NF Stagnosol LM
Sol negru clinohidromorf PG Limnosol
Sol pseudogleic

SOLURI HALOMORFE SC SALSODISOLURI SC

Solonceac SN Solonceac SN
Soloneţ Soloneţ

VERTISOLURI VS VERTISOLURI VS
Vertisol Vertisol PE
Pelosol

SOLURI NEEVOLUAT LS PROTISOLURI LS

Litosol RS Litosol RS
Regosol PS Regosol AS
Psamosol PA Aluviosol ET
Protosol aluvial SA Entiantrosol PS
Sol alluvial ER Psamosol ER
Erodisol CO ANTRISOLURI AT
Coluvisol SD Erodosol
Sol desfundat AP Antrosol
Protocol antropic
 Alcătuirea generala a solului

 Solul este stratul afânat,

moale şi friabil, care se Orizonturi
găseşte la suprafaţa pedogenetice
scoarţei terestre, şi care
împreună cu atmosfera
constituie mediul de viaţă
al plantelor.

 Este alcăuit din trei parţi:

 A. parte solida
(minerala si organica)
 B. Parte lichida: apa din
sol (soluţia solului)
 C. Partea
gazoasă:aerul din sol

 Cea mai importanta

propriete a sa este
fertilitatea
 Profile de sol

p2

p1
Profile de sol
 Profil 3 - Cernoziom cambic gleizat (CZ-cb-gz)
Roca mamă: marne argiloase
Relief: versant ondulat, în apropierea talvegului, cu izvoare de
coastă
Categoria de pantă: 10-15 %
Folosinţa: păşune
Apa freatica :> 10 m
Orizont Amt (0-28 cm) orizont înţelenit, lutos, având
nuanţe de 10 YR 2/1 la umed şi 10 YR 2/2 la uscat,
structură glomerulară bine dezvoltată cu agregate mici
şi medii, pâslă de rădăcini fine şi mari provenite de la
vegetaţia lemnoasă arborescentă, friabil la umed,
moderat coeziv la uscat, slab plastic, slab adeziv,
efervescenţă slabă de la suprafaţă;

Orizont Bv (28-72 cm) lutos, cu nuanţe de 5 Y 4/2 la

umed şi 5Y 5/3 la uscat, structură poliedrică angulară
moderat dezvoltată, agregate mari şi compacte,
moderat plastic, slab adeziv, efervescenţă slabă;

Orizont CGo (72-95 cm) lutos, cu nuanţe de 2,5 Y 2/1

la umed şi 2,5 Y 3/3 la uscat, nestructurat, foarte tare în
stare umedă şi foarte dur în stare uscată, moderat
plastic şi adeziv, foarte compact, efervescenţă
moderată, frecvente concreţiuni de CaCO3

Orizont Gr (95-150) lut-argilos, cu nuanţe de 7,5 Y

5/1 la umed şi 7,5 Y 6/2 la uscat, nestructurat, compact,
tare în stare umedă şi dur în stare uscată, prezintă o
bandă specifică orizontului Go interpusă peste Gr la
adâncimea de 110-120 cm, efervescenţă puternică,
trecere clară dreaptă.
 Analize fizice şi chimice la solul CZ-cb-gz , profil 3

Amt Bv CGo Gr
Orizont

Adâncimea (cm) 0-28 28-72 72-95 95-150

Nisip gr. (2-0,2 mm) 0.0 0.0 0.0 0.0
Nisip fin (0,2-0,02 mm) 30.6 23.9 43.8 4.0
Praf (0,02-0,002 mm) 24.8 20.4 32.3 76.5
Argilă (< 0,002 mm) 44.6 55.7 23.9 19.5
Textura TT AL LL SP
pH 8.0 8.5 8.7 8.8
Humus (%) 3.8 1.3 0.37 0.14
Densitatea aparentă (g/cm3) 1.23 1.49 1.34 1.53
Porozitatea totală (%) 53.5 43.7 49.4 42.2
Grad de tasare 2.3 19.2 1.0 12.4
Carbonaţi (%) 3.29 8.3 10.6 14.3
P mobil (ppm) 17.5 36 50 54
K mobil (ppm) 400 148 69 183
Coeficient de ofilire (CO) % 15.7 16.5 8.4 6.9
Capacitate de câmp (CC) % 23.6 22.3 21.6 19.3
Capacitatea de apă utilă (CU) % 7.9 5.8 13.2 13.3
1. Recoltarea probelor de sol

2. Determinarea umidităţii solului

3. Determinarea densităţii aparente, a

porozităţii totale şi a gradului de tasare
Recoltarea şi pregătirea probelor de sol

În aşezare naturală
Am

AB
Probe de sol
Bt

Cca În aşezare deranjată

C
Determinarea umidităţii solului
Umiditatea reprezintă cantitatea
de apă din 100 g sol uscat.
Principiul de derminare se
bazează pe măsurarea cantităţii
de apă dintr-o probă de sol, prin
cântăriri succesive şi uscare în
etuvă până la masă constantă.
Modul de lucru:
- sondă pedologică
- fiole de aluminiu
Calcule

b–c
U= 100 %
c-a

unde:
a – tara fiolei (cm)
b – tara fiolei + solul umed (cm)
c – tara fiolei + solul uscat (cm)

Rezerva de umiditate = h Da u (t/ha)

 Să se calculeze umiditatea din cele 3 profile de sol
Profilul 1 Profilul 2
Adâncime a b c U Adânci a b c U
me (g) (g) (g) (%)
(cm) (%)
(cm)
0-5 17,01 37,38 34,14
0-5 17,11 38,19 35,38
5-10 17,59 42,59 39,55
5-10 18,47 44,73 42,19
10-15 18,67 30,77 29,49
15-20 17,25 33,70 32,32 10-15 17,28 37,55 33,95

20-25 17,64 28,58 27,53 15-20 18,72 37,27 32,23

25-30 19,24 30,02 29,20 20-25 17,22 43,83 41,37

Profilul 3 25-30 18,93 39,78 35,26

Adăncimea a b c U
(cm) (%)
0-5 17,31 37,10 33,06

5-10 16,86 32,72 31,35

10-15 17,87 33,99 31,75

15-20 18,61 34,71 30,52

20-25 18,21 41,21 30,13

25-30 17,08 33,73 32,12

Variaţia umidităţii pe profil

Adăncimea U
(cm) (%)
0-5 26

5-10 22

10-15 20

15-20 16

20-25 15

25-30 14
Determinarea densităţii aparente, a porozităţii totale şi a gradului de tasare

unde:
Da – densitatea aparentă
M
Da= g/cm3 M – masa solului uscat
Vt Vt – volumul total al solului
Vt = Vs + Vp = 100 cm3
Vs – volumul părţii solide
Vp – volumul porilor

Da unde:

PT =( 1 - ) 100 % PT – porozitate totală

D D – densitatea solului

Gt = PT / Da
Calcule

M1 = 118 g
M2 = 126 g D = 2,68 g/cm3

M3 = 139 g
M4 = 142 g
M5 = 151 g
M6 = 159 g
Să se calculeze PT şi Gt pentru cele 6 determinări (pentru textura T)
Folosind cele 6 valorile Da calculaţi rezerva de apă, pe adâncimeade 30
cm la fiecare profil.
Clase de porozitate totală şi densitate aparentă

Porozitate totală (% v/v)

Densitate aparentă (g/cm3)
Denumire Limite
Orizonturi cu Orizonturi Alte orizonturi cu textură
material organic
Gt amorf e şi
inclusiv organo-
(grad de spodice mineral N U S L T A
tsare) e

Extrem de > 85 > 90 > 53 > 55 > 56 > 58 > 61 > 65

mare < 0,41 < 0,21 < 1,28 < 1,21 < 1,18 < 1,13 < 1,05 < 0,94
Extrem de
mică

Foarte 81 – 85 86-90 49-53 51-55 52-56 54-58 57-61 61-65

mare 0,41-050 0,21-0,30 1,28-1,40 1,21-1,34 1,18-1,35 1,13-1,25 1,05-1,18 0,94-1,07
Foarte
mică
Mare 76 – 80 81-90 44-48 46-50 47-51 49-53 52-56 56-60
Mică 051-060 0,26-0,50 1,41-1,53 1,35-1,47 1,32-1,45 1,26-1,39 1,19-1,31 1,08-1,20
Mijlocie 71 –75 71-80 39-43 41-45 42-46 44-48 47-51 51-55
Mijlocie 0,61-0,75 051-075 1,54-1,66 1,48-1,61 1,46-1,58 1,40-1,53 1,32-1,45 1,21-1,34
Mică 61 –70 34-38 36-40 37-41 39-43 42-46 46-50
Mare 0,76-0,90 1,67-1,79 1,62-1,75 1,59-1,72 1,54-1,66 1,46-1,58 1,35-1,47
Foarte ≤ 60 ≤33 ≤35 ≤36 ≤38 ≤41 ≤45
mică ≥ 0,91 ≥1,80 ≥1,76 ≥1,73 ≥1,67 ≥1,59 ≥1,48
Foarte
mare