ANALIZE – VALORI NORMALE

ERITROCITE

• Eritrocitele sunt cele mai numeroase celule din sânge, sunt anucleate, fiind
necesarepentrurespiraţia tisulară.
• Forma eritrocitelor de disc biconcav conferă raportul volum/suprafaţă optim
pentruschimbuldegazeşile asigurăacestoradeformabilitatea în timpultraversării
microcirculaţiei.
• Principala funcţie constă în transportul 02de la plămân la ţesuturi şi
transferul CO2de la ţesuturi la plămân.
 ERITROCITE

• Scăderea numărului de eritrocite - anemie.

• Anemia (funcţional) - masăeritrocitară insuficientă pentru asigurarea unei cantităţi
adecvatedeoxigenţesuturilor periferice.
• In practică, se consideră anemie atunci când concentraţia de hemoglobină,
hematocritulşi/saunumăruldeeritrocite suntsub valorile dereferinţă.
 ERITROCITE

• Anemia acută - datorată hemoragiei, numărul de eritrocite şi concentraţia de

hemoglobină rămânnemodificate în primele ore datorită pierderii
concomitente de plasmă; ele încep săscadăpe măsurăce seproduce
corecţia deficitului volumic.
• In anemiile cronice volumul sanguin este aproape normal prin creşterea
compensatorie avolumului plasmatic, iar numărul de eritrocite şi
hematocritul sunt de obicei scăzute.
 ERITROCITE

• Creşterea numărului de eritrocite (concentraţiei de hemoglobină şi/sau

hematocritului) determină eritrocitoza.
• Eritrocitoza poate fi rezultatul creşterii masei eritrocitare totale
(policitemie/eritrocitoza absoluta) ori poate fi consecinţa reducerii volumului
plasmatic (eritrocitoza relativă/falsă).
Clasificarea eritrocitozei
A. Eritrocitoza/policitemie relativă (peudoeritrocitoza):
hemoconcentratie;
B. Policitemie (eritrocitoză absolută)
• Policitemie primară: policitemia vera; policitemia primară familială
• Policitemie secundară:
• Secundarăscăderii oxigenării tisulare (eritrocitoza
fiziologică/hipoxică):
• eritrocitoză dealtitudine;
• boli pulmonare: cord pulmonar cronic; hipertensiune pulmonară primară;
• boli congenitale de cordcianogene;
• sindroame de hipoventilatie: hipoventilatie alveolară primară; sindromul Pickwick;
apneea desomn;
• hemoglobine anormale: ereditare/dobandite (medicamente, substante chimice,
fumat:carboxihemoglobină);
• policitemia familială.
• Secundarăproducţiei aberante de eritropoietină (eritrocitoză
nefiziologică):

• boli renale: carcinomul renal şi alte tumori renale; rinichiul polichistic; rinichiul in
potcoavă; hidronefroză; stenoză de arteră renală;
• carcinomul hepatocelular şi alte tumorihepatice;
• tumori vascularecerebeloase;
• leiomiomul şi tumori fibroideuterine;
• boli endocrine: sindrom Cushing, hiperaldosteronism primar, tumori ovariene virilizante,
sindrom Barter,feocromocitom;
• medicamente:androgeni, abuz de eritropoietina;
• policitemia familială.
3. Policitemie idiopatică.
• Valorinormale:
- bărbați : 4,2 – 5,6 x106
- femei : 3,8 – 5,2 x106
 HEMOGLOBINA
• Hemoglobina reprezintă componentul
principal al eritrocitelor (95% din
proteinele citoplasmatice eritrocitare) şi serveşte
cavehicul pentrutransportul O2şi CO2.
• Scăderea hemoglobineisub nivelurile de
referintădeterminăaparitia anemiei.
• Creşterea hemoglobinei apare in
eritrocitoză/policitemie. După

convietuirea un timp indelungat la

altitudine survine o creştere a Hb
corespunzătoare la 1g/dL pentru 2000 m.
 HEMOGLOBINA
Valorinormale:
- bărbați : 13– 17g/dl
- femei : 12– 15,5g/dl

Valori critice – la Hb < 5g/dL apare insuficienta cardiacă şi poate

surveni decesul;
– o concentratie de Hb >20 g/dL poate duce la blocarea
capilarelor caurmare a hemoconcentratiei.
 HEMATOCRIT
• Hematocritul măsoară raportul dintre volumul ocupat de eritrocite şi
volumul sanguintotal.
• Hematocritul depinde de masaeritrocitară, volumul eritrocitarmediu
şi volumul plasmatic.
• De obicei, atunci cand hematiile sunt de mărime normală, modificările
hematocrituluile urmeazăpecele alenumăruluide eritrocite.
• Totuşiîn anemiamicro-/macrocitarărelaţia poatesănusepăstreze. Deexemplu,în
talasemiehematocritul scadedeoarece hematiile microcitare ocupăunvolummai
mic,în timpcenumăruldeeritrocite poatefi normal/crescut.
 HEMATOCRIT

cădereahematocritului:
S
–anemie; la un Hct <30%(0.30) un pacient este moderat
– severanemic
–creşterea volumului plasmatic (sarcină)
reştereahematocritului:
C
–eritrocitoză/policitemie
–hemoconcentratie (ex.: şoc; aport insuficient de
lichide: copii mici, varstnici; poliurie etc.)
 HEMATOCRIT
Valorinormale:
- bărbați : 39– 50%
- femei : 35– 47%

Valori critice -un Hct <20% poate determina insuficienţă cardiacă şi

deces
-un Hct >60% seasociază cu coagularea spontană a
sângelui
 Volumul eritrocitar mediu(VEM)
• Volumul ocupat de un singur eritrocit.

• VEM este calculat după următoarea formulă:

Hct (%)x10
VEM= ——————–
Nr.Er.(x106/μL)
1. VEM normal (80-100 fL): anemie normocitară

Clasificarea anemiilor normocitare

I. Anemie asociată cu răspuns eritropoietic adecvat:
• Anemieposthemoragică
• Anemie hemolitică (poate fi şi uşor macrocitară)

II. Anemie asociată cu secretie scăzută de eritropoietină:

• Afectarea sursei de eritropoietină:
• Renală: anemia din insuficienta renală
• Hepatică: anemia din bolile hepatice
• Reducerea stimulului (scăderea nevoilor tisulare de oxigen):
• Anemia din insuficientele endocrine
• Malnutritia protein-calorică
III. Anemie asociată cu răspuns medular
inadecvat:
• Aplazia eritroidă pură, anemia aplastică
(pancitopenie)
• Boli medulare infiltrative: primare
hematologice sau secundare (anemia
mieloftizică)
• Anemiimielodisplazice
• Anemii diseritropoietice (anemia
diseritropoietică congenitală tip II)
• Deficit de fier precoce
2. VEM scăzut(<80 fL): anemie microcitară.
• Majoritatea anemiilor microcitare sedatoreazăsintezei deficitare de hemoglobină,
adesea asociată cu deficitul de fier sau cu alterarea utilizării fierului, precum şi cu
uneleconditii ereditare.
• Datorită acestei deficiente precursorii eritroizi parcurg mai multe diviziuni decat in
modnormal,ducandlaformareadeeritrocite maturededimensiunimai mici.
Clasificarea anemiilor microcitare
I. Afectiuni ale metabolismului fierului:
• Anemiaferiprivă
• Anemia din bolile cornice
II. Boli ale sintezei moleculelor deglobină:
• Alfa- şi beta-talasemia
• Hemoglobinele instabile
III. Boli ale sintezei de hemşi porfirină:
• Anemia sideroblastică ereditară (X-linkata, autosomala)
• Anemia sideroblastică dobandită (anemia sideroblastică idiopatică cu sideroblasti
inelari, anemia sideroblastică asociată cu boli mieloproliferative sau alte boli
maligne)
• Anemia sideroblastică dobandită reversibilă (din alcoolism, indusă de
medicamente: izoniazida, cloramfenicol, din intoxicatia cu plumb – de obicei
normocitară)

• Ceamaifrecventăcauzăestedeficitul defier,anemiaferiprivăfiind ceamaiintalnită

formădeanemiedepeglob.
3. VEM crescut(>100 fL): anemia macrocitară. Pe bazacriteriilor biochimice şi
morfologice anemiile macrocitare sepot imparti in două grupuri: anemii
megaloblastice şi non-megaloblastice.
• In anemiile megaloblasticemarcamorfologică este reprezentată de prezenta
precursorilor eritroizi anormali in măduvaosoasă, caracterizati prin dimensiuni
crescute şi alterări specifice in aspectul cromatinei nucleare.
• Cele două modificări caracteristice de pe frotiul de sangecare permit
diferentierea anemiilor megaloblastice sunt prezenta macroovalocitelor şi a
neutrofilelor cu nucleu hipersegmentat. In anemia megaloblastică VEM este de
obicei >110fL (110 – 130fL, chiar pană la 160 fL).
Clasificarea patogenică a anemiilor
megaloblastice

I. Deficitul de vitamină B12

A.Dieta deficitară (rară: vegetarianismul strict, de
lungă durată, fără ouă şi produse lactate; mai
frecventă la copiii născuti din mamestrict
vegetariene sau la cei cu diete restrictive in
fenilcetonurie).
B.Defecte in tranportul şi metabolismul
intracelular al vitaminei B12:
• Boli genetice: mutatii genetice care
afectează metabolismul intracelular al
cobalaminei
C. Malabsorbtie de vitamină B12:
• Anemia pernicioasă (boala autoimună caracterizată prin atrofie
gastrică şi pierderea factorului intrinsec)
• Deficienta ereditară de factor intrinsec (anemia pernicioasă ereditară)
• Malabsorbtia vitaminei B12din alimente (chirurgia gastrică, pacienti cu gastrită şi
aclorhidrie, infectia cu Helicobacter Pylori)
• Competitia biologică pentru vitamina B12: proliferarea bacteriană a intestinului
subtire (anomalii structurale: diverticuli, stricturi, fistule, ansaoarbă sauale
motilitatii: disfunctia autonomă din diabet);
• Boli ileale: sprue tropical, boli intestinale inflamatorii, boala celiacă, rezectii
ileale, by-passjejuno-ileal pentru obezitate, radioterapia cu afectarea ileonului,
boli ilealeinfiltrative (limfom,sclerodermie).
• Malabsorbtia vitaminei B12indusă de toxice si medicamente:alcool, colchicina,
metformin, neomicina, colestiramina, acid paraaminosalicilic
II. Deficitul de folati
A.Dieta deficitară (prematuri, dieta exclusiv
lactată la sugari fără suplimentare cu folati,
dieta restrictivă din fenilcetonurie, abuzul de
alcool)
B.Nevoi crescute: sarcină, alăptare, copii in
perioada de crestere, anemia hemolitica
cronică, boli neoplazice, hipertiroidism
C.Pierderi crescute: dializă cronică
D. Malabsorbtie de folati:
• Boli intestinale: sprue tropical, boala celiacă, boli intestinale
inflamatorii, rezectiijejunale
• Aclorhidria endogenăsau iatrogenică
• Insuficienta pancreatică in care seadministrează terapie de substitutie
orală
E. Deficit de folati indus toxic/medicamentos: abuzul de alcool,
sulfasalazina, anticonvulsivante (in special hidantoinele; acidul valproic),
antifolati (metotrexat, trimetoprim-sulfametoxazol, pirimetamina),
contraceptiveleorale.
Anemiile macrocitarenon-megaloblastice
I.Asociate cu eritropoieza accelerată: anemia hemolitică şi
posthemoragică
II.Alcoolism (creşterea medie este ~5fL, adică 5-10%peste valoarea medie a
subiectilor de control; normalizarea VEM seproduce dupa 3-4 săptămani de
abstinentă); VEM reprezintă un test screening util pentru depistarea alcoolismului
ocult.
III. Boli hepatice
IV. Sindroamemielodisplazice
V. Anemiaaplastică
VI. Hipotiroidism
 Hemoglobina eritrocitară medie(HEM)
• Măsoara continutul mediu de hemoglobină pe eritrocit
• Valorile normale la adult sunt 26–34 pg

HEM este calculat de analizorul automat conform formulei:

Hb(g/dL) x10
HEM= ——————–
Nr.Er.(x106/μL)
 In majoritatea anemiilor HEM se corelează cu VEM, astfel anemiile
microcitare sunt de obicei hipocrome (uneori hipocromia poate preceda
microcitoza), cele normocitare sunt de obicei normocrome, iar conditiile care cresc
HEM determinăin general,dacă nuintotdeauna,VEM crescut,deoarececontinutul
eritrocitar normal de Hb este ~95%din concentratia de Hb maxim posibilă (anemiile
macrocitare,anemia regenerativa observată deexemplu in timpul substitutieicufier
aanemieiferiprive, la nou-născut).
 Concentratia eritrocitară mediede
hemoglobină (CHEM)
• Concentratia medie de Hb dintr-un volum dat de eritrocite (sau raportul
dintre masăde Hb şi volumul deeritrocite)
• Valorile normale la adult sunt 32-36 g/dL
• CHEM este calculat de analizorul automat conform formulei:

Hb (g/dL) x100
CHEM= ——————–
Hct(%)
 1. CHEM scăzut(<30g/dL): apare in anemiile hipocrome (anemia
feriprivă, uneletalasemii)

2. CHEM crescut: sferocitozei ereditare şi in unele cazuri homozigote de siclemie şi

hemoglobina C

Copy protected with Online-PDF-No-Copy.com