VICTOR GABRIEL CLĂTICI

 Pielea = cel mai mare organ al corpului

nostru,

 1,5-2 m2,

 1/7 – 1/6 din greutatea corpului,

1. Embriologia pielii,
2. Epidermul,
3. Membrana dermo-epidermică,
4. Dermul,
5. Hipodermul,
6. Vascularizația și inervația pielii,
7. Anexele cutanate,
8. Funcțiile pielii.
 Epidermul şi glandele anexe - ectoderm,

 Dermul şi hipodermul - mezoderm,

 Aparatul pigmentar - neuroectoderm,

 PATOLOGIE RELATIV COMUNĂ CU

STRUCTURILE DERIVATE DIN ACESTE
ELEMENTE!
 Mugurele epitelial primar - glandele sudoripare
apocrine şi aparatul pilosebaceu în luna a treia,

 Glandele sudoripare ecrine se dezvoltă

independent, luna a patra,

 Precursorul unghiei - sfârşitul lunii a treia,

 Adipogeneza - săptămâna a 20-a sub forma

grăsimii negre înlocuită treptat cu grăsimea
normală,
Strat cornos – strat granulos – strat spinos – strat bazal.
Fibre de colagen strâns împachetate la nivel joncțiune dermo-epidermică.
Fibre de colagen împachetate mai lax în dermul profund.
Vase de sânge și nervi la nivel derm.
 Epidermul = keratinocite, melanocite, celule Langherhans,
celule Merkel, celule dendritice nedeterminate.

 Keratinocitele – populația majoritară din epiderm,

 Condiții normale – 2 săptămâni pentru ,, parcurgerea,,
structurilor nucleate și 2 săptămâni pentru străbaterea
stratului cornos.

 Melanocitele, celule DOPA pozitive, singurele abilitate să

sintetizeze melanina ( pigment absorbant, rol în protecția față
de UV – NU ROL ESTETIC!!!)
 NU EXISTĂ BRONZ SĂNĂTOS, POATE FRUMOS!
 Melanozomii sunt transferați prin excreție și fagocitoză către
keratinocitele învecinate.
 Celulele Langerhans au capacitatea de a metaboliza
antigenele cu structuri complexe în peptide (unele cu efect
imunogen)
• Circulă către ganglionii limfatici regionali și au rol critic în
prezentarea de antigen,
• Celulă cu originea în măduva hematogenă,
• Prezintă pe suprafaţă antigene ale complexului major de
histocompatibilitate clasa II şi receptori pentru fracţiunea C3b
a complementului

 Celulele Merkel (aparțin sistemului APUD), care conțin

peptide neuroendocrine în granule intracitoplasmatice, se
găsesc de asemenea la nivelul stratului bazal al epidermului.
 Celule dendritice nedeterminate – înrudite cu celula
Langhans..
Melanocit Celula Langherhans
Keratinocitele sunt organizate în mai multe
rânduri:

 Stratul bazal (germinativ),

 Stratul spinos (corpul mucos, stratul malphigian),
 Stratul granulos (Langhans),
 Stratul lucidum: strict la nivelul palmelor şi
plantelor,
 Stratul cornos,
- Un singur rând de celule cilindrice dispuse în palisadă cu
axul longitudinal perpendicular pe membrana bazală,
- Bogat în mitoze,
- Celulele stratului bazal sunt legate între ele şi cu celulele
din stratul spinos prin dezmozomi, iar de membrana
bazală prin hemidesmozomi,
- Printre celulele bazale neregulat intercalate se găsesc
celulele dendritice,

 30-40% dintre celule sunt mitotic active,

 Stimuli care recrutează celule pentru diviziune :
1. Factori mitogeni, EGF
2. Factori hormonali (estrogen, progesteron),
3. Factori mecanici care induc plăgi, leziuni etc.
4. Carcinogeni.
- Este format din 6- 20 rânduri de celule
poliedrice interconectate prin desmozomi,

- Tonofibrilele sunt mai numeroase şi formează

un schelet de susţinere a citoplasmei,

- În acest strat apar corpii Odland al căror

număr şi dimensiuni cresc în straturile
superficiale,
– Este constituit din 5-6 rânduri de celule
romboidale, turtite cu nuclei picnotici,

– Sunt bogate în granule de keratohialină cu rol

de cimentare a tonofilamentelor în fascicule
compacte,

– Lipseşte la nivelul mucoaselor.

– Este format din 4-10 rânduri de celule turtite,
suprapuse lipsite de nuclei sub formă de scuame,

– Citoplasma lor a fost complet înlocuită de

tonofibrile groase de keratină , dispuse într-0
matrice alcătuită din granulele de keratohialină,

– Partea cea mai superficială, zona disjunctă, se

detaşează la traumatisme minore.
 După o singură expunere la UV se observă o
creștere a mărimii melanocitelor și a
activității tirozinazei,

 Expuneri repetate la UV determină creșterea

numărului de melanozomi în stadiul IV care
vor fi transferați keratinocitelor și creșterea
numărului de melanocite active (în zonele
expuse cronic la soare numărul de melanocite
poate fi dublu comparativ cu zonele protejate
natural de soare).
 După expunerea la UVA se observă o reacție imediată de accentuare a
pigmentării care apare în câteva minute și se atenuează în circa 6-8 ore,

 Această reacție este mai accentuată la persoanele cu o piele mai închisă

la culoare și se consideră că este oxidarea melaninei preexistente sau a
precursorilor de melanină,

 Reacția întârziată de pigmentare este evidentă în 48-72 de ore de la

expunerea la UVA/UVB și reprezintă sinteza de nou pigment prin
creșterea activității tirozinazei,

 Expunerea la UVA :
1. Creșterea mărimii și numărului de melanozomi,
2. Creșterea activității tirozinazei,
3. Creșterea transferului de melanozomi către keratinocite,
4. Alterarea mărimii și patternului de agregare al melanozomilor.
 Transcripția tirozinazei,
 Numărul și activitatea receptorilor MC1-R de pe
melanocite,
 Expresia POMC și a peptidelor derivate ce către
keratinocite și alte celule din derm,
 Eliberarea de DAC (Diacyl glicerol) de către membrana
plasmatică, ceea ce va conduce la activarea protein
kinazei C,
 Activarea NO / calea cGMP,
 Producția de citokine / factori de creștere de către
keratinocite,
 Inducția unui răspuns de tip SOS la efectele
destructive ale UVR față de ADN,
 Interfaţa dintre epiderm şi derm,

 Papile dermice-prelungiri trimise dinspre

derm spre epiderm,

 Creste interpapilare - prelungiri trimise

dinspre epiderm spre derm,
 ME:- membranele plasmatice ale keratinocitelor
stratului bazal,

- lamina lucida, zonă electronotransparentă,

care conţine cel puţin patru macromolecule
distincte: laminina, entactina, niacina şi antigenul
pemfigoidului bulos,

- lamina densa, zonă electronodensă, alcătuită

din colagen tip IV,

- sublamina densa, care conţine fibrile de

ancorare, mănunchiuri de microfibrile dermice şi
fibrile colagene,
 Substrat pentru atașarea celulelor,

 ,,Model,, pentru repararea tisulară,

 Matrice pentru migrarea celulară,

 Substrat / factor de influență pentru

diferențierea, morfogeneza și apoptoza celulelor
supraiacente,

 Barieră de permeabilitate pentru celule și

macromolecule,
 Situat imediat sub epiderm,
 Structură vascularizată,
 Asigură suport structural și nutrițional,
 Combinație de structuri,

 Structuri vasculare,
 Structuri fibrilare,
 Structuri nervoase,
 Structuri celulare – fibroblaste, macrofage,
celule dendritice dermice.
 Este alcătuit din celule, fibre şi substanţa
fundamentală

 Se subîmparte topografic în:

 derm papilar,
 derm reticular,
 derm profund
 Celulele dermului:
 fibroblaste şi fibrocite-principala lor funcţie fiind
sinteza componentei fibrilare şi a substanţei
fundamentale;
 fagocite mononucleare- produc citokine şi au rol
de fagocitoză;
 mastocite- eliberează mediatori: histamina,
heparina, PG, LT, factorii chemotactici pentru
eozinofile şi neutrofile
 Fibrele dermului:
 fibrele de colagen (60-70%)- alcătuite din fibre-
fibrile- molecule (sunt alcătuite din trei catene
polipeptidice);
 fibrele elastice (2%)- alcătuite dintr-un miez
central amorf de elastină şi o componentă
microfibrilară;
 fibrele de reticulină- se găsesc mai ales în jurul
vaselor şi anexelor din pielea adultului
 Substanţa fundamentală:

 două tipuri de glicozaminoglicani (acidul hialuronic

şi dermatan sulfatul),

 cantităţi mici de heparan sulfat şi condroitin sulfat

 Colagen – 28 tipuri,
 Elastină,
 Fibriline – 2 tipuri,
 LTBPs - latent TGF-b binding protein – 4 tipuri,
 Fibuline – 5 tipuri,
 Laminine – 15 tipuri,
 Proteoglicani ,
 Glicoproteine,
 Integrine,
 Variate tipuri de enzime.
 Vascularizaţia sanguină: formează două
reţele, una la nivelul dermului profund, care
formează un plex din ramurile vaselor
hipodermice; a doua reţea se arborizează în
papilele dermice, după care sângele se
reîntoarce prin structuri venoase similare
 Vascularizaţia limfatică: vasele limfatice aferente
încep orb la nivelul papilelor dermice şi apoi
formează un plex limfatic superficial, situat în
dermul papilar; există şi două plexuri profunde
 Inervaţia: receptorii sunt terminaţiuni nervoase
nespecializate (libere sau asociate corpusculilor
Merkel) sau specializate: corpusculii Meissner şi
Pacini
 Reprezintă stratul cel mai profund al pielii,

 Lobuli adiposi, separati de septuri

conjunctive,

 La nivelul septurilor conjunctive se afla

pachete vasculo-nervoase,
 Sunt reprezentate de : glandele sebacee si
sudoripare, firul de păr, unghiile,

 Localizarea este la nivelul dermului, cu

exceptia unghiilor,
 Foarte numeroase, 2-5 milioane,
 Raspandite pe intreaga suprafata cutanata,
 Densitate mare la nivel palmar, plantar,
axilar,
 Structura:
1. Glomerul glandular, situat la nivelul
dermului inferior,
2. Canal sudoripar dermic
3. Canal sudoripar intraepidermic.
 Orificiul de deschidere = por sudoripar.
 Secretie merocrina, 99% apa, ph acid,
hipotona,

 Reglarea secretiei glandelor ecrine:

1. Factori extrinseci : temperatura, umiditate,
2. Factori intrinseci : hormonali (ADH,
aldosteron), nervosi (inervate de fibre
simpatice colinergice).
 Devin active dupa pubertate,

 Prezente numai in anumite regiuni : axilar,

perimamelonar, perigenital, perianal,

 Dispozitie particulara : glandele Moll

(pleoape), glandele ceruminoase din
conductul auditiv extern,
 Orificiul de secretie este la nivelul foliculului
pilosebaceu – PSU,

 Secretie alcalina, redusa cantitativ,

intermitenta, fara influente din partea
stimulilor termici,

 Controlul secretiei : hormonala, nervoasa

(fibre adrenergice)
 Axile,
 Combinație între structuri ecrine și apocrine,
 Inervație – fibre simpatice / aceticolină,
 Probabil NU sunt prezente înainte de
adolescență,
 Nu au legături cu PSU,
 Rol în termoreglare.
 Produs de secreție = sebum, prin secreție
holocrină,
 În general sunt asociate cu firul de păr =
unitate pilo-sebacee,
 Glande sebacee libere / ectopice – la nivelul
buzelor sau ale mucoase,

 Sebumul = acizi grași liberi, ceruri, esteri de

steroli, trigliceride, scualeni,
 Producția de sebum este un bun indicator
pentru activitatea androgenică,

 Producția de sebum crește la pubertate,

 Floră rezidentă bogată = Malassezia spp.,

Staphylococcus epidermidis,
Propionibacterium spp.
 Se dezvolta impreuna cu foliculul pilos in
general,

 Glande sebacee libere : glande meimobiene

pe pleoape, glandele de la nivelul
semimucoaselor,glandele din regiunea
mamelonara, perianala, genitala,

 Mai frecvente pe scalp, fata, torace si

absente pe palme, plante, interdigital,
 Secretie holocrina, produsul de secretie= sebum
(trigliceride, AGL, squaleni, colesterol), rol
antimicrobian, antiparazitar, fungistatic,
piloprotector,

 Reglarea secretiei : factori hormonali(androgeni,

estrogeni), nervoși, exogeni (temperatura,
umiditate),

 Dieta are rol controversat in reglarea secretiei

glandelor sebacee.
 Comunicare sexuală și socială,
 Camuflaj,
 Protecția împotriva agresiunilor chimice și
fizice,
 Protecție împotriva insectelor,
 Asigură sensibilitate senzorială (,,antene,,),
 ,,izolare,, față de pierderea de căldură,
supraîncălzire, deshidratare,
 ,,curățarea,, suprafeței cutanate de paraziți,
mizerie, resturi celulare, scuame prin
mișcarea spre exterior a firului de păr,
 Facilitarea secreției de sebum, secreție
apocrină și feromoni,
 Organ de excreție (arsenic),
 Medulara firului de păr servește ca fibră
optică pentru conversia UVR în căldură (urșii
polari).
  Structura:
1. Papila foliculara, bogat vascularizata, continut
ridicat de GAG,
2. Bulbul, continer matricea sau centrul
germinativ,cu celule nediferentiate, care prin
diferentiere formeaza tija firului de par si teaca
epiteliala interna,
3. Radacina, formata din straturi concentrice :
medulara, corticala, epidermiculul, teaca
epiteliala interna(cuticula, stratul Huxley, stratul
Henle), teaca epiteliala exsterna,
4. Tija, portiunea libera a firului de par
  Culoarea parului este determinata genetic,
depinde de variati pigmenti(eumelanina,
feomelanina, tricosiderina),
 Tipuri de par:
1. Lanugo, peri lungi, fini, hipopigmentati, dispar
cu aproximativ 1 luna inainte de nastere,
2. Vellus, peri scurti, suubtiri, fara medulara,
3. Peri terminali, lungi, grosi, au medulara, in
regiunea scalpului, axilar, pubian, regiunile
androgen-dependente,
 Ciclul firului de par = anagen, catagen, telogen
 Rezervor de celule stem esențiale
(keratinocite, melanocite ),

 Rezervor de celule Langherhans,

 Organ senzitiv,

 Producție de sebum, secreție apocrină și

feromoni.
 Comunicare socială și sexuală (culoare, lungime,
formă) și aspect estetic,

 Protecția falangei distale a degetelor de traume

mecanice, chimice și biologice,

 Discriminare tactilă și capacități motorii fine ale

vârfurilor degetelor,

 Armă biologică naturală rudimentară și unealtă de

lucru,

 Esențiale pentru funcția motorie completă la nivelul

plantelor.
 Structuri intens keratinizate, localizate pe
falanga distala a fiecarui deget,
 Portiunea proximala=matrice, zona
generatoare a lamei unghiale,
 Matricea este acoperita de repliul unghial
proxima, zona vizibila = lunula,
 Patul unghial este situat sub lama unghiala,
 Ritm de crestere = 0,5-1,5 mm/saptamina,
mai lent la nivelul unghiilor de la picioare
 I. Funcții care asigură regenarare și conservarea pielii :
keratinocitul , melanocitul,
 II. Funcții de aparare:
1. Mecanica, keratina, dermul, tesutul celular subcutanat,
2. Fotoprotectie, melanina,
3. Termica, vascularizatia cutanata, glandele sudoripare ecrine,
tesutul celular subcutanat,
4. Mentinerea homeostaziei mediului intern, stratul cornos,
5. Protecție antiinfectioasa nespecifica, glandele sebacee,
glandele sudoripare, descuamarea continua,
6. Analizator senzitiv si de protectie,
 III Functie imunologica,
 IV Functie endocrina,
 V Functie psihosociala.