ASISTENTA LA NASTERE

IN PREZENTATIA
CRANIANA
 Definiţie, determinismul naşterii
 CLASIFICARI
 fazele parturiţiei
 perioadele travaliului
 FENOMENELE TRAVALIULUI
 Fenomene active
 Fenomene pasive
 MECANISMUL DE NASTERE
 ASISTENTA LA NASTERE
 DEFINIŢIE

 Naşterea normală- totalitatea fenomenelor

mecanice, dinamice, biofizice, biochimice
şi metabolice prin care la termen are loc
expulzia fătului prin canalul pelvi-genital
DETERMINISMUL NASTERII

Fenomene care preced declanşarea

naşterii:
 Maturarea colului uterin
 Creşterea numărului de receptori

miometriali pentru oxitocină

 Formarea joncţiunilor

permeabile miometriale(joncţiuni gap)

DETERMINISMUL NASTERII
Factori implicaţi în declanşarea
naşterii:

 Factori endocrini:
 Oxitocina
 Nivelul ocitocinei este mai mare în faza precoce
a naşterii, dar nu există dovada unei creşteri
bruste
 Creşterea receptorilor la ocitocină
 Stimulează CU şi eliberarea de PG
 Hormonii estrogeni
 Progesteronul
 Vasopresina şi cortizolul fetal
 Prostaglandinele E2 şi F2α
 Locul sintezei- membrane fetale şi decidua vera
 Sinteza- ac. Arahidonic neesterificat →
ac.arahidonic esterificat
 Factori mecanici- distensia uterină
 Factori imunologici
 Factori genetici
 DETERMINISMUL NASTERII
 teoria pasivă a retragerii imbibiţiei progesteronice
 teoria activă a uterotropinelor

Factori implicaţi în Factori implicaţi în

menţinerea sarcinii declanşarea tavaliului

•Progesteron •Estrogeni
•GMPc •PGE
•Relaxina •Endotelina -1
•Enzime litice •Oxitocina/AMPc
Perioadele travaliului
Perioada travaliului durată
I. ştergere şi dilatarea 8-12 ore- primipare
colului uterin 4-8 ore multipare
II. expulzia 15 min→ 60 min

III. delivrenţa 10 min→ maxim 30

min

IV.lehuzia imediată 4 ore

Perioada I a travaliului:
Faza de latenţă- până la 2 cm
Faza activă- de la 2cm→ dilataţie completă
Faza de acceleraţie 2→ 4 -5 cm
Faza de pantă maximă 4-5 cm→ 8
cm
Faza de deceleraţie
Fenomenele travaliului
Fenomene active

o Contracţii uterine
o Contracţiile musculaturii
abdominale

Fenomene pasive

o Completarea formarii
segmentului inferior
o Ştergerea şi dilatarea colului
uterin
o Formarea pungii amniotice şi
ruperea membranelor
o Mecanismul de naştere
(progresia mobilului fetal)
 Progresia nasterii

1. dinamica uterine
2. dilatarea colului
3. formarea/ruperea mb.
4. mec. de nastere
Noţiunea de undă contractilă-
 zonele de origine ale undelor contractile sunt la coarnele
uterine în dreptul joncţiunilor utero-tubare (centrul drept şi
stâng) ce pot funcţiona separat sau împreună
 unda contractilă se generalizează:
 Viteză de 2 cm/sec (cuprinde întreg miometrul în 15 sec)
 Directia de propagare este cranio-caudală
 Intensitatea scade pe măsură ce unda se îndepărtează de centrul
de origine
 Caracteristicile contracţiilor
uterine
 involuntare
 intermitente şi ritmice
 durata CU creşte progresiv (10 sec→ 45-50 sec)
 intensitatea CU creste progresiv
 determină fenomene pasive
 sunt însoţite de durere
 Dinamica uterina

- tonus bazal
Cu: tocometrie manuala: - durata
- frecv
-tocografie externa
- tocografie interna
- electrohisterografie
Activitatea uterină se exprimă în unităţi
Montevideo(frecvenţă x amplitudine CU) timp
de 10 min. (70UM → 260 UM)
 Fenomene pasive ale
naşterii:
 Completarea formării segementului inferior- se
finalizează în cursul travaliului
 Dilatarea colului uterin (prin intervenţia factorului
mecanic în corelaţie cu modificările acestuia în
perioada premergătoare travaliului)
 Eliminarea dopului gelatinos
 La primipare se dilată întâi OI apoi OE
 La multipare cele două orificii se dilată simultan
 Durata- la primipare 10-12 ore, la multipare 2-6 ore
 Formarea şi ruperea pungii amniotice - spontan la 6-8
cm
 Mecanismul de naştere
 2.Scurtare/dilatarea col la ex.
local
primipare: scurtare→stergere→dilatare
multipare: simultan
EVV 1/h
EVD: -debut
-exam. 3 in 3h
 3.Formarea/ruperea mb.
formarea: - sec. contr. ut.→punga
- acomod. craniului la str. Super
ruperea: - spontan 6-7cm
- artif. cu gheara+degete in vagin?
- modelarea scurgerii
- nu antreneaza CO
- verif. claritatii LA
- ascult. BCF
 Mecanismul de naştere-

Mecanismul de naştere- traversarea

canalului dur şi moale de către prezentaţie
şi cuprinde 3 timpi:
 Angajarea

 Coborârea

 Degajarea
 Mecanismul de naştere a
extremităţii cefalice
Timp principal Timp complementar
Angajarea- parcurgerea Accentuarea flexiei EC
str.sup de prezentaţie

Coborârea- parcurgerea Rotaţia ant. Cu 1/8 cerc

escavaţiei de către Deflexie moderată a EC
prezentaţie
Degajarea- traversarea Accentuarea deflexiei
str.inf de către prezentaţie
Mecanismul de naştere a
umerilor
Timp principal Timp complementar
Angajarea- parcurgerea Tasarea moderată a
str.sup umerilor
Coborârea- parcurgerea Rotaţia ant. Cu 1/8 cerc
escavaţiei
Degajarea- traversarea Umăr ant se fixează la
str.inf simfiza pubiană, trunchiul
inflexiune în jurul simfizei
pubiene
Mecanism naştere PC OISA

 Angajarea- parcurgerea st.sup. de

circumferinţa de trece prin extrem.
Diametrului fronto- occipital
 Timp complementar: accentuarea flexiei
EC
Mecanism naştere PC OISA

Coborârea
 Timpi complementari:
 Rotaţie internă cu 1/8 cerc
 Deflexie moderată a EC
Mecanism naştere PC OISA

 Degajarea – accentuare deflexiei EC

 Situaţia prezentaţiei
faţă de planurile
bazinului
Situaţia Papare Tact vaginal Manevra
prezentaţiei abdominală Farabeuf
Mobilă Craniu se palpează în
totalitate, se
mobilizează
transversal
Aplicată Craniu se palpează Prezentatia are
cu dificultate, se contact cu str.sup.,
mobiliyează poate fi mobilizată în
transversal cu afara CU care tind să
dificultate o fixeze
Fixată Craniu palpabil cu Prez. În contact cu Între prez. şi faţa ant.
dificultate în str.sup. nu se mai A sacru pătrund 3
totalitate, nu se mai mobilizează degete
mobilizează
Angajată Craniu palpabil≤2,5, Prez. Ocupă partea Între prez. şi faţa ant.
nu se mobilizează sup a escavatiei, nu A sacru pătrund 2
poate fi mbilizată degete
Coborâtă Suprasimfizar se Escavaţia ocupată de Între prez. şi faţa ant.
palpează umărul prezentaţie în A sacru pătrund
anterior întregime 1deget
 Situaţia prezentaţiei faţă de
planurile bazinului
 Prezentaţia angajată- partea cea mai de jos a pezentaţiei se află în
dreptul spinelor sciatice (nivel 0); dacă se află deasupra → nivel -1, -2,
-3, -4, -5 ; dacă se află dedesubt atunci nivel + 1,+2, +3, +4, +5
 Dg. Este dificil în cazul boselor sanguinolente→ palparea pavilionului
auricular poate ajuta dg de angajare(dacă se află în escavatie) si de
rotaţie)
 ASISTENTA LA NASTEREA
NATURALĂ-
conduita la internare
Pregătirea şi evaluarea iniţială

Conduita la internare:
 înregistrarea datelor
 termometrizarea gravidei
 pregătirea pentru travaliu: toaletă vulvo-
perineală

Conduita în sala de naştere:

 măsurare TA, înălţime, greutate
 evaluarea stării generale(echilibrată sau nu) şi
identificarea stărilor de urgenţă(sângerare
abundentă, HTA severă cu iminenţă de criză
eclamptică; în caz de urgenţă → mobilizarea
echipei complete
 recoltare de probe biologice
 examen complet al gravidei- completarea FO şi
stabilirea unui dg complet
 CONDUITA LA
INTERNARE:DIAGNOSTIC
De sarcina
De VG
De prezentatie si pozitie (+/- varietate de
pozitie)
De declansare a nasterii
De perioada a nasterii
Stabilirea diagnosticului obstetrical complet
 Stabilirea diagnosticului de naştere declanşată
 fals travaliu
 faza latentă a travaliului
 travaliu activ- CU sistematizate
 Diagnosticul de naştere declanşată- CU sistematizate +/- dilataţie col >2 cm

Travaliu Travaliu fals

adevărat

Contracţii Sitematizate Neregulate intensitate

constantă
Disconfort Spate, abdomen Abdomen inferior

Dilataţie Progresivă Fără modif.cervix

Efectul CU neafectate CU se opresc

sedării
Diagnosticul complet:

 Istoric obstetrical
 Examen pe aparate şi sisteme
 Examene paraclinice de bază: grup sanguin, Rh, hemoleucogramă,
VDRL, sumar urină, culturi col
 Examen obstetrical iniţial-
 stabilire prezentaţie, pozitie,
 starea membranelor; dg incert → proba torşonului, proba Zeiwang, ph
vaginal
 aprecierea LA
 pelvimetrie externă, internă
 aprecierea mecanismului de naştere
Conduita in perioada I a nasterii
Monitorizare:
I. St. mamei:TA, puls, respiratii, tegumente, comportament
la durere.
II. St. fatului: -BCF: ν=120-140b/mm
-MAF
→EKG/CTG
- frecv ritm
- ascultatie sufluri supraad.
-LA –aspect
-pH scalp fetal -μF
-eco:scor biofizic Manning? : -μcf
-TF
-LA
 Progresia nasterii

1. dinamica uterine
2. dilatarea colului
3. formarea/ruperea mb.
4. mec. de nastere
Conduita obstetricală în perioada de
dilataţie
1.Monitorizare stare generală maternă- puls, TA, temperatură,
intensitatea durerii, comportamentul parturientei
2. Monitorizare DU-
 tocometrie,
 tocografie externă sau internă(intra/extraamniotică)
3. Monitorizare stare făt:
 ritm cardiac fetal
 ph scalp
 LA
 Puloximetrie
 Mişcărif fetale
4. EVV, EVD- aprecierea:
 Starea colului şi segmentul inferior
 Strarea pungii amniotice- ruptură spontană sau artificală a
membranelor(la o dilataţie col de 5-7 cm)
 Progresiunea prezentaţiei(mecanismul de naştere)
 Conduita obstetricală în
perioada de dilataţie

Evaluarea dinamicii uterine:

 Tocometrie manuală

 Tocografie externă

 Tocografie internă- intraamniotică sau

extraamniotică
 Conduita obstetricală în perioada de
dilataţie- monitorizarea dinamicii uterine
Avantaje dezavantaje
Tocografie externă  Simplă  Nu măsoară
 Neinvazivă intensitatea cu
 Independentă de precizie
dilataţia colului sau  Pot apare
de starea perturbări dat.
membranelor Schimbării
 Măsoarăfrecvenţa, pozitiei materne
durata, alura, intent  Dificultăţi la
relativă CU, obeze
variaţiile relative ale
tonusului debază
Tocografie internă  Măsoară precis  Montare
 Intramnio tonusul şi int.CU complexă
tică  Miscariel matene nu  Necesită mb.
perturba Rupte
înregistrarea  Risc infecţios
 Fidela şi la obeze
Tocografie internă  Idem ca mai sus  Idem , adr nu
 Extramni necesita mb.
otică rupte
 Conduita obstetricală în perioada de
dilataţie- monitorizarea dinamicii uterine

 DU insuficientă-
 Perfuzie oxitocin (dacă mb. rupte)
 DU excesivă-
 Scobutil sau sulfat de magneziu
 RAM dacă dilataţie col > 4-5 cm
 DU neregulată-
 RAM şi apoi perfuzie oxitocin
 Monitorizarea stării fătului
Indicaţii pentru monit. continuă a RCF:
Sarcini cu risc crescut:
 Oligohidramnios
 Hipertensiune
 Anomalii BCF detectate
 Prezentaţii patologice
 Sarcina multiplă
 Uter cicatricial
 Traumatism abdominal
 DZ
 MRP > 6 ore
 LA verde
 Monitorizarea stării fătului
BCF- Ritm normal 120-160/min cu variaţii 5-35/min

Anomalii ale ritmului fetal:

 Bradicardia fetală

 Tahicardie fetală- semn de corioamniotită sau SF dacă

se asociază cu alte anomalii

 Ritm de bază plat (cu oscilaţii < 5 bt/ min) dacă sunt
asociate şi alte anomalii(tahicardie, bradicardie,
deceleraţii)= semn de SF gravă<
-dacă sunt izolalate nu sunt totdeauna patologice

 În timpul expulziei- deceleraţiile simultane cu CU nu

traduc SF;
 Semne de SF sunt- bradicardia permanetă sau
asociată cu acceleraţii în timpul CU
 Monitorizare RCF
 Deceleraţii: scăderea
RCF cu > 15b/min şi > 15
sec
 Precoce -coincid cu CU se
termină odată cu ea- suspecte
când amplitudinea > 60 bătăi
 Tardive- apar după debutul CU
şi persistă după terminarea
CU(fază reziduală); semne de
hipoxie şi acidoză fetală;
gravitatea este direct
proporţională cu amplitudinea,
durata fazei reziduale a
anomaliilor asociate
 Variabile- (cele mai frecvente)-
au amplitudine variabilă şi debut
fără legătură cu CU. Dacă
amplitudinea > 60 bătăi şi
durata > 60 sec → hipoxie
Ph-ul din scalpul fetal

 pHmetria – se efectuează:
 în timpul travaliului - indicaţii:
 ritm cardiac suspect(inerpretare dificila): ritm
de bază cu oscilaţii reduse,tahicardii,
bradicardii moderate
 ritm cardiac patologic(deceleraţii reziduale,
tahicardii amjore)→ stabilirea gradului
acidozei
 postapartum din CO- orientarea
neonatologului în privinţa reanimării NN
 pH-ul din scalpul fetal
Interpretarea rezultatelor:
 Normal- 7,25-7,35(mai mic decât cel matern cu 0,10-0,15
 pH < 7,20 – asfixie importantă
 pH 7,20- 7,24- preacidoză
 Valori fals scăzute ale pH-
 Acidoză maternă
 Edem local al scalpului sau vasoconstricţie
 Reechilibrarea fătului in utero după un episod dovedit de acidoză,
chiar înaintea naşterii
 Valori fals normale ale Ph cu scor Apgar scăzut:
 Sedative, analgetice
 Prematuritate, leziune traumatică
 Episod hipoxic ce a survenit după recoltare
 ECG scalp fetal

Pulsoximetria scalp fetal

ASISTENTA IN PERIOADA II-III
SI IV A NASTERII
 Conduita în perioada de
expulzie
Parametrii urmăriţi:
 Starea parturientei
 Se notează ora inrtării expulzie
 Puls,nr. resp./min, intensitate durere, comportament parturientă
 Pregătirea parturientei
 Anestezie locală(tehnica Aburel sau Dobrovici)
 Starea fătului
 Monitorizare BCF
 Ph scalp
 Apreciere LA, MF
 Progresul naşterii
 Fenomene active
 Feomene pasive
 Mecanism d naştere
 Durata perioadei
 Conduita în perioada de
expulzie
Fenomene din perioada de expulzie:
 Active
 CU
 Contracţii ale musculaturii peretelui abdominal8eforturi
expulzive)
 In caz de DU insuf.→ perfuzie oxitocin
 Pasive
 Dilataţia perineului posterior- creşte distanţa anus-coccis
 Dilataţia perineului anterior- creşte distanţa anus- CVP 8-
10 cm
 Dilataţia inelului vulvar
 Mecanism de naştere- completarea coborârii şi degajarea
din canalul dur şi moale
 Conduita în perioada de
expulzie
 Are loc în sla de naştere, pe masa ginecologică

 Toaletă vulvo-vaginală
 Monitorizarea stării generale a parturientei(puls, TA, temperatură)
 Monitorizarea şi susţinerea DU
 Monitorizare stare fetală - BCF
 Anlagezia planşeului perineal (anestezia Aburel asu Dobrovici); nu se mai
suplimentează analgezia peridurală în acestă etapă
 Pregătirea medicului
 Pregătirea instrumentarului
 Urmărirea progresului naşterii:
 Distensia perineului posterior
 Distensia perineului anterior
 Distensia inelului vulvar
 Asitenţa naşterii EC
 Se ajută flexia EC pînă occiputul ia punct fix la simfiză
 Se ajută deflexia EC
 Asistenţa naşterii umerilor
 Pensarea şi secţionarea CO
 Epiziotomia- nu este obligatorie
 Tipuri de epiziotomii: mediană sau
mediolaterală
 Indicaţii absolute ale epiziotomiei
 Naşterea prematură
 Macrosomia fetală
 Expulzia în OS
 Expulzia prelungită
 Expulzia în prezentaţia pelvină
Perioada a III-a a naşterii- delivrarea
placentei şi membranelor

 monitorizare parturientă: TA, puls, tegumente,

stare generală, cantitate de sânge pierdută pe
cale genitală
 Îngrijiri acordate NN:
 aprecierea scorului
 evacure mucozităţi bucofaringiene
 ligatura CO
 aprecire greutate, lungime
 date de identificare
 3 subperioade:

 Repaus fiziologic
 Faza de decolare

 Delivrarea propriu-zisă
Subperioada I- repaus fiziologic- 3-5 min

 conduita – expectativă
 În paralel îngrijiri acordate NN
 Subperioada a II-a (decolare
placentară propriu-zisă) 15-20min;
Caracteristici:
 CU
 Decolarea placentei şi eliminarea ei în vagin
 Hemoragie 200-300 ml

Tipuri de decolare plancetară:

 centrală(mecanism Baudeloque)
 marginală(mecanism Duncan)

Fenomene implicate în hemostază:

 retracţia uterină (ligaturi vii Pinard)
 “tromboza fiziologică”
 Factori tisulari

Conduita:
 monitorizare parturientă
 apreciere hemoragie
 apreciere forma , dimensiuni uter
 Perioada a III-a a naşterii

Subperioada a III-a expulzia placentei

poate fi:

 spontană
 manevra Credee
 Delivrarea dirijată

Definiţie
dirijarea pe cale medicamentoasă a
delivrenţei în scopul scurtării perioadei
pentru a limita pierderile sanguine.

Tehnică-
 Oxitocin 5UI i.v. în momentul degajării
umărului anterior
 Ergomet- actual se evită (AVC, pusee
HTA)
 Delivrarea dirijată
Indicaţii

 supradistensie uterină
 mare multipară
 hemoragii în perioada III în antecedente
 expulzie prelungită
 fibroame uterine
 adm de βmimetice în orele precedente
 corioamniotită
 toxemie severă
 tulburări de coagulare
 anemie
 sistematic dupa unii autori
 Perioada a IV-a a naşterii-
lehuzia imediată
Caracteristici:

 retracţia musculaturii uterine

 hemostaza prin “ligaturi vii Pinard”
 glob de siguranţă Pinard

Conduită:

 monitorizare lehuză
 palpare uter- verificare glob de siguranţă
 apreciere hemoragie
 ANALGEZICE LA NASTERE

Met. psihologice:-atit. pasiva

-atit. active
1.Read/Jacobson – ex. de relaxare
2.Lamase: -resp. ritmice
-constientizare
-pres. punctelor dureroase
3.Bradley -sot prezent
4. Heyns – decompresia abdominala
5.audio-analgezice
6.hipnoza: constienta limitata
7.acupunctura
 Met. farmacologice

8.analgezice IV: -morfina

-petidine (mialgin?)
-pentazocina
-fentanyl
9.antispastice: -musculotrope: Papaverina
-vasculotrope: Scobutil
10.tranchilizante: -diazepam
-hidroxizin
11.analgezice inhalatorii: -protoxid de azot N2O
 Met. anestezice
-locale
-loco regionale
● locale
12.loco dolente
13.i. presacrala
14. i. suprasimfiza
15. i. parametrelor: -
suprapubiana A ● loco regionale
- perineala – 17. blocaj simpatico lombar
Henrie 18. bloc. paracervical
19. bloc. n. rusinos: -trans.
16. i. perineului – perineal
Aburel H1+H2 -trans.
vaginal
20.rahianestezia
21. a. peridurala
Protocol analgezie peridurala
Indicatii
Materne:
– micsorarea durerii (pentru o durere>5 pe
scala analog digitala)
– HTA indusa de sarcina, preeclampsie
– La cererea pacientei
– Nasteri anterioare dureroase
– Patologie cardio-vasculara
– DZ, boli cerebro-vasculare, boli respiratorii
Protocol analgezie peridurala
Indicatii
Fetale:
– Sarcina multipla
– Fat macrosom fara disproportie evidenta fat-bazin
– Prezentatii distocice cu mecanism de nastere
– Nastere prematura
– Aplicatie de forceps
– Fat malformat
– Fat mort antepartum
Protocol analgezie peridurala
Indicatii
Uterine:
– Hipertonie uterina/travaliu diskinetic
– Distocie de col
– Insuficienta placentara
– Uter cicatricial (indicatie limitata)
Protocol analgezie peridurala
Contraindicatii
Refuzul pacientei
Coagulopatie
Infectie locala
Instabilitate hemodinamica materna
Trombocitopenie
Paciente necooperante (nivel scazut de
educatie)
Mari multipare
 Criterii clinice de inserare a
cateterului de peridurala:
Dilatatie cervicala>3-4cm
Contractii uterine de nastere
Absenta contraindicatiilor obstetricale
 Tehnica si dozaje
Analgezie peridurala intermitenta:
– Bupivacaina (0,25%, 2,5mg/ml)-8-12ml pentru
fiecare injectare
– Bupivacaina (0,125%, 1,25mg/ml)-16-20ml
pentru fiecare injectare
– ropivacaina (0,2%, 2mg/ml)-8-10ml pentru
fiecare injectare
 Tehnica si dozaje
Analgezie peridurala continua:
– Doza de incarcare: bupivacaina 0,25%/fentanyl 50ŋg
– Perfuzie continua: bupivacaina 0,0625%-
0,125%+fentanyl 1-3ŋg/ml, ritm de perf. De 6-14ml/h
– Bolus de necesitate: bupivacaina 0,125%-0,25%, 5ml
Bolusul e necesar pentru a restabili nivelul de analgezie,
ocazie cu care se creste si ritmul de perfuzare
Pe cateter se administreaza in perfuzie continua
cu ritm de 8-12ml/h solutia anestezica continand
bupivacaina 0,0625%sau 0,125%+fentanil
1ŋg/ml
Evaluarea calitatii analgeziei:
Clinic, calitatea analgeziei se masoara pe
o scara cu 4 trepte:
– 0-fara durere
– 1-disconfort
– 2-durere abdominala moderata
– 3-durere abdominala severa
Aprecierea blocului motor se
face dupa scara Bromage
0-miscare nestanjenita a picioarelor
1-poate flecta genunchii/misca picioarele
2-incapabila sa flecteze genunchii/misca
picioarele
3-incapabila sa flecteze genunchii/ sa
miste picioarele
 Influienta analgeziei peridurale
asupra mecanismului de nastere
Cresterea latentei in perioada 1 a nasterii
Durata primei perioade si viteza de dilatare a colului nu
sunt modificate
Cateva studii au aratat ca activitatea contractila uterina
se opreste pentru o scurta perioada de timp (30-60min)
maiales acolo unde s-a administrat adrenalina peridural
Prelungirea perioadei a II-a a nasteii prin:
– Pierderea reflexului expulziv
– Pierderea tonusului planseului pelvin cu intarzierea rotatiei
anterioare a prezentatiei
– Scaderea presiunii intraabdominale
 Incidente/accidente ale
anesteziei peridurale
Ansetezie incompleta
Anestezie “in pete”
Esecul anesteziei prin folosirea unor
concientratii inadecvate
Injectarea in afara spatiului peridural, sau inj.
Unor doze insuficiente
Tahifilaxia (scaderea pana la disparitie a
efectului analgezic prin injectari repetate la
intervale tot mai scurte
 Incidente/accidente ale
anesteziei peridurale
Blocul subdural:
– Criterii majore de diagnostic:
Test de aspiratie negativ
Extensie crescuta a blocului senzitiv
– Criterii minore de diagnostic:
Aparitie tardiva, >10min, a blocului motor si
senzitiv
Bloc motor variabil la cantitati mici de droguri
Simpaticoliza exagerata in raport cu doza
Rahianestezie:trat consta in combaterea
hipoTA, administrare O2
 Incidente/accidente ale
anesteziei peridurale
Intoxicatie sistemica
Frison
Hematom epidural/subdural
Infectie locala: abces peridural
Simpaticoliza marcata: hTA, paloare,
transpiratii, greata, tahicardie
Lipsa de cooperare a pacientei
Se recomanda urmarirea pacientei in
perioada 1 si 2 prin CTG cu inregistrare
 Declaratia de nastere
Obligatorie in primele 72h dupa nastere
Nasterea unui produs de conceptie viu:
– Nn viu, >22sa si 500g-certificat de nn viu
– Copil mort postpartum,dar>22sa si 500g-act de
nastere-nn viu+act de deces
– Copil mort postpartum, neviabil, <22sa, <500g,
certificat de copil nascut viu si neviabil
Nasterea unui fat mort antepartum:
– >22sa si 500g-certificat de nastere nn mort
– <22sa si 500g-fara declaratie sau act de nastere
 Declaratia de nastere
Completata de medic
Ziua, ora, locul nasterii
Sexul copilului
Numele, prenumele, varsta, domiciliul mamei si
tatalui
Daca unul din parinti nu e cunoscut-se lasa liber
(e interzis de a scrie nascut din mama sau tata
necunoscut)
Daca sexul copilului e ambiguu-nu se
completeaza