Analiza juridică a contravenției prevăzută în art. 251 alin.

(3)
Cod Contravențional al RM

Autor: Guțu Andrei

Inspector, pl. 89
Conducător: Maftea Serghei
Comisar principal

Chișinău, 2018
 Conform legislației în vigoare, autoritatatea responsabilă de supravegherea respectării și
aplicării prevederilor actelor normative în domeniul comunicaţiilor electronice, constatarea
contravenţiile în sectorul comunicaţiilor electronice, poştale şi a tehnologiei informaţiei prin
încheierea proceselor verbale corespunzătoare și remiterea spre examinare instanţei de judecată
este Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației
a RM (ANRCETI).
Contravențiile în domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor poștale și al tehnologiei
informației sunt cuprinse în Cap. XIV Cod Contravențional al RM

Prin comunicație înțelegem o transmitere de date și informații deci de natură tehnică,

implicând o conexiune între două sau mai multe puncte distincte. În mass-media de exemplu
există numeroase tipuri de comunicații: prin ziare, postere, TV, radio sau și prin Internet.

Art. 2 din Legea comunicațiilor electronice nr. 241 din 15.11.2007 definește comunicarea ca
orice informație trimisă sau transmisă între un număr finit de părți prin intermediul unui serviciu
de comunicații electronice accesibil publicului.
 În general, obiectul contravenției constituie valorile și relațiile sociale ocrotite de legea
contravențională, care sunt vătămate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. Obiectul
contravenției are diverse forme: obiect juridic și material.

Obiectul juridic se divizează în: obiect general, generic, nemijlocit.

Obiectul generic îl
formează relațiile sociale
din domeniul comunicațiilor
electronice care au fost
lezate în urma săvârșirii
contravenției.

Obiectul material
constitue mijloacele
tehnice de
radiocomunicatții care sunt
perturbate
 Latura obiectivă indică conținutul și modalitatea în care subiectul contravenției atentează
asupra obiectului, rerpezentând acțiunea sau inacțiunea ilicită socialmente periculoasă care
amenință sau lezeză anumite valori , relații sociale.
În cazul respectiv, latura obiectivă se manifestă prin acțiune, adică emisia electromagnetică
intenționată, care produce perturbații prejudiciabile altor mijloace tehnice de radiocomunicații
Prin emisie putem înțelege radiație produsă, sau producerea unei radiații de către o stație
radioemițătoare. De exemplu, energia radiată de către oscilatorul local al unui receptor radio, nu
este o emisie, ci o radiație.
Perturbație reprezintă efectul, asupra recepției într-un sistem de radiocomunicații, al unei
energii nedorite datorate unei emisii, unei radiații sau unei inducții manifestîndu-se printr-o
degradare a calității transmisiei, o deformare sau o pierdere a informației.
Perturbații prejudiciabile înseamnă perturbațiile care compromit funcționarea unui serviciu
de radionavigație sau a altor servicii de securitate sau care cauzează o gravă deteriorare a calității
unui serviciu de radiocomunicații funcționînd conform prevederilor regulamentelor în vigoare, îl
jenează sau îl întrerupe în mod repetat.
Conform art. 2 din din Legea comunicațiilor electronice, prin radiocomunicații înțelegem
comunicaţii electronice care se realizează prin intermediul undelor radio; undele radio reprezintă
unde electromagnetice care se propagă în spaţiu fără ghidare artificială.
 Subiectul contravenției poate fi persoană fizică, persoană cu funcție de răspundere și persoana
juridică.

Pentru ca o persoană fizică să poată fi trasă la răspundere contravențională pentru fapta

comisă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
 Persoana cu funcţie de răspundere (persoană căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie,
indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-o autoritate publică centrală sau
locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei
însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a
acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice ori economice) este pasibilă de răspundere
contravenţională pentru săvîrşirea unei fapte prevăzute de prezentul cod în cazul:

a) folosirii intenţionate a atribuţiilor sale contrar obligaţiilor

de serviciu

b) depăşirii vădite a drepturilor şi atribuţiilor acordate prin

lege

c) neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a

obligaţiilor de serviciu
 O persoană juridică, cu excepția autorităților publice, este pasibilă de răspundere contravenţională
pentru o faptă prevăzută de prezentul cod dacă:

a) aceasta nu a îndeplinit sau a îndeplinit necorespunzător dispozițiile directe ale legii ce stabilesc
îndatoriri sau interdicții privind efectuarea unei anumite activități sau a efectuat o activitate ce nu
corespunde actelor sale de constituire sau scopurilor sale declarate;

b) fapta a fost săvîrșită în interesul persoanei juridice respective de către o persoană fizică împuternicită
cu funcții de conducere, care a acționat independent sau ca parte a unui organ al persoanei juridice;

c) fapta a fost admisă sau autorizată, sau aprobată, sau utilizată de către persoana împuternicită cu
funcții de conducere;

d) fapta a fost săvîrșită datorită lipsei de supraveghere și control din partea persoanei împuternicite cu
funcții de conducere.
 Latura subiectivă ca element component al conținutului contravenției se referă la atitudinea
psihică a făptuitorului față de fapta săvârșită și consecințele ei. Elementul principal este vinovăția
și formele ei.

Conform art. 14 din Codul Contravențional al RM, vinovăția are două forme: intenția și
imprudența.

În cazul nostru, latura obiectivă se exprimă doar prin intenție.

Contravenţia se consideră săvîrşită cu intenţie dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama
de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, a
dorit sau a admis în mod conştient survenirea acestor urmări.

Contravenția prevăzute în art. 251 alin.(3) este materială întrucât se consumă din momentul
survenirii consecințelor, adică din momentul ce emisia eletromagnetică a produs perturbații
prejudiciabile mijloacelor tehnice de radiocomunicații.
1. Bujor Valeriu, Buga Larisa. Teoria Generală a Dreptului. Inst. De Științe Penale și
Criminologie Aplicată. Chișinău: S.n., (Tipogr. “Print Caro”), 2014, 112 p.

2. Codul Contravețional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 3 - 6 din 31.05.2009.

3. Guțuleac Victor, Comarnițcaia Elena. Drept Contravențional. Inst. De Științe Penale și

Criminologie Aplicată. Chișinău: S. n. (Tipogr. “Primex Com”), 2014, 200 p.

4. Legea comunicațiilor electronice nr. 241 din 15.11.2007. În: Monitorul Oficial nr. 51 -
54 din 14.03.2008.

5. Ordin cu privire la aprobarea a două reglementări tehnice nr. 52 din 28.04.2007. În:
Monitorul Oficial nr. 74 – 77/353 din 01.06.2007