ALCANI

PROPRIETĂȚI CHIMICE
Prof. Niazi Șeila -Denis
Alcanii se mai numesc și parafine.
Parum affinis (lat.) = lipsa afinitate
Alcanii au o mare stabilitate
chimică deoarece moleculele lor
conțin doar legături covalente simple
C-C și C-H.
Proprietățile chimice ale
alcanilor pot fi grupate în funcție de
tipul de legătură care se scindează .
 REACȚIA DE SUBSTITUȚIE
 Reacția de halogenare X2 (X = Cl, Br, I)
 Alcani reacționează diferit cu clorul și cu
bromul la lumină (fotochimic) sau prin încălzire
(termic la 300-400˚C)

H H
H C H +X X H C X+H X
H halogen H
alcan derivat halogenat
Clorurarea fotochimică a CH 4

hν
 CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl
clorometan
(clorură de metil)
hν
 CH4 + 2Cl2 CH2Cl2 + 2HCl
diclorometan
(clorură de metilen)
hν
 CH4 + 3Cl2 CHCl3 + 3HCl
triclorometan
(clorură de metin, cloroform)

hν
 CH4 + 4Cl2 CCl4 + 4HCl
tetraclorometan
(tetraclorură de carbon)
Reacția de izomerizare
 Reacțiile prin care normalalcanii se
transformă în izoalcani și invers, obținându-se
un amestec de hidrocarburi izomere se
numesc reacții de izomerizare.
 Catalizatori: - AlCl3 sau AlBr3 umedă la temp.
50-100˚C
-Zeoliți (silicați de aluminiu
naturali sau sintetici) la temp. De 250-300˚C
AlCl3 50-100 ˚C

CH3-CH2-CH2-CH3 CH3-CH-CH3
CH3
n-butan i-butan
Reacția de izomerizare a fost
studiată de savantul român C.
D. Nenițescu și poartă numele
acestuia.

C. D. Nenițescu
(1902 -1970)
 Dintre aplicațiile practice ale reacțiilor
de izomerizare, cea mai importantă este
obținerea benzinelor de calitate
superioară care conțin izoalcani.
 Calitatea benzinei se apreciază prin cifra
octanică (C.O.)
 Cifra octanică reprezintă procentul
masic de izooctan dintr-un amestec cu n
– heptan, care are aceeași rezistență la
detonație ca și benzina examinată.
Reacția de descompunere termică
 Descompunerea termică a alcanilor la temperaturi
de până la 650 ˚C se numește cracare.
 Descompunerea termică a alcanilor la temperaturi
la peste 650 ˚C se numește piroliză.
 La descompunerea termică a butanului la 600 ˚C au
loc următoarele reacții:
 - reacții de cracare
CH3-CH2-CH2-CH3 => CH2=CH-CH3 + CH4
n – butan propenă metan

CH3-CH2-CH2-CH3 => CH2=CH2 + CH3-CH3

n – butan etenă etan

 - reacții de dehidrogenare
CH3-CH2-CH2-CH3 => CH2=CH-CH2-CH3 + H2
n – butan 1-butenă
CH3-CH2-CH2-CH3 => CH3-CH=CH-CH3 + H2
n – butan 2-butenă
Piroliza metanului
1500 ˚C

2 CH4 HC CH + 3H2
metan acetilenă

Ca produs secundar la piroliza metanului se

obține negru de fum.
t˚C

CH4 C + 3H2
negru de fum
Oxidarea completă(Arderea)
Prin ardere în oxigen sau în aer orice
alcan se transformă în dioxid de carbon și
apă.
CH4 + 2O2 => CO2 + 2H2O + Q
Cantitatea de căldură mare
degajată la arderea în aer a alcanilor a
determinat utilizarea acestora drept
combustibili.
 Căldura de ardere, Q reprezintă
cantitatea de căldură degajată la
arderea unui mol de substanță și se
măsoară în KJ/mol sau Kcal.
 Puterea calorică a unui combustibil
este cantitatea de căldură degajată la
arderea completă a unei mase de 1kg
de combustibil solid sau lichid sau a
unui volum de un metru cub de
combustibil gazos.