Inhibatorii pompei de protoni sunt cele mai puternice

antisecretoare cunoscute până în prezent. Medicamentele din

această clasă inhibatoare finală a secreţiei de HCl, indiferent
de stimulul iniţial. Aceasta a fost denumită “pompa de acid”,
cunoscută în prezent ca fiind H+/K+-ATP-aza.
Inhibarea secreţiei de HCl este mai mare de 90% şi durează
peste 24 ore. La o săptămână de la întreruperea tratamentului
există încă o inhibiţie de 20-26%.
ATP-aza H+K+ - dependentă sau pompa acidă este
considerată ca ultima etapă a secreţiei acide produsă de
celula parietală. Aceasta este o pompă care scoate H+ din
celula parietală şi introduce K+ folosind energia ATP, ea
găsindu-se depozitată în tubulo veziculele din citoplasma
celulei parietale. Transportul ionilor de H+ către ATP-aza
gastrică este pasul final în secreţia acidă, deci inhibarea
acestei enzime are un rol foarte important în reglarea
secreţiei gastrice acide. Pasul cheie este reprezentat de
transformarea în mediul acid, a IPP într-o sulfenamidă plană
tetraciclică.
Boala ulceroasă este o ulceraţie pe stomac(pe mica ,marea
curbură,antrul piloric), pe o porţiune inferioară a esofagului
sau pe duoden.Boala interesează întreg organismul.Ulceraţia
e favorizată de secreţia gastrică crescută de HCL şi aproape
întotdeauna de infecţia cu Helicobacter pylori.
Ulcerul gastric - subcardial şi prepiloric-reprezintă leziuni
apărute în apropierea cardiei.
* Ulcerul duodenal - este cel mai des întâlnit tip de ulcer.
La bărbaţi,spre deosebire de ulcerul gastric,apariţia ulcerului
duodenal se produce într-o perioadă mai timpurie a vieţii,de
obicei în jurul vârstei de 25 de ani,maximum până la 45 de
ani.
La femei, ulcerul duodenal apare mai târziu,de obicei la 45
de ani şi peste.
După gradul de penetrare distingem:
* eroziunea-limitată numai la mucoasă
* exulceraţia-unde leziunea pătrunde şi-n
submucoasă
* gastrita erozi-eroziuni multiple ale mucoasei
* leziuni acute-fară reacţie inflamatorie locală
* leziuni de stress
După gradul de îmbolnăvire a organismului deosebim:
* ulcerul şi bolile endocrine
* ulcerul şi bolile reumatice
* ulcerul de stress
* ulcerul şi sarcina
Factorii cauzali dovediţi ai unui ulcer, sunt practic în număr
de trei:
* Helicobacter Pylori,
* antiinflamatoriile nesteroidiene
* factorul genetic.

Geneza ulcerului are la bază dezechilibrul între factorii

agresori asupra mucoasei gastrice şi factorii de apărare,
protecţie ai acesteia. Protecţia mucoasei constă în stratul
de mucus şi din bariera epitelială (epiteliul mucoasei) care
nu permit ionilor de hidrogen (H+) din acidul clorhidric şi
pepsinei să pătrundă în profunzime.
Integritatea apărării mucoasei depinde de prezenţa
prostaglandinei E. Dacă bariera mucoasă este ruptă, H+ şi
pepsina pătrund în profunzime şi digeră, distrug, ţesutul
gastric generând ulcerul.
Două din cele mai frecvente cauze de ulcer sunt infecţia cu
bacteria numită
Helicobacter pylori (H. pylori) şi abuzul de antiinflamatoare
nestroidiene (AINS), cum ar fi Aspirina.
Stresul psihologic, adăugat la alţi factori de risc, poate
creste sansele de a dezvolta un ulcer peptic.
Stres-ul psihic este incriminant în special în determinismul
ulcerului duodenal, la fel ca şi distoniile neurovegetative.
Factorul genetic deţine o importanţă tot mai mult susţinută
de observaţiile clinice. Astfel, ulcerul apare de 2-3 ori mai
frecvent la descendenţii bolnavilor de ulcer. De asemenea,
boala ulceroasă se întâlneşte mai frecvent la indivizii cu grupă
sanguină 01.
Agresiunea acidului clorhidric şi a pepsinei reprezintă cauza
principală a ulcerului duodenal, prezenţa acesteia apărând
obligatoriu după unii autori, ba chiar fiind o condiţie sine qua
non după alţi autori.
OMEPRAZOLUM
Farmacodinamica
Blochează sistemul hidrogen/potasiu adenozin trifosfat (pompa de
protoni) din celulele parietale gastrice, inhibând secreţia acidă.
Farmacocinetica
Nestabil în mediul acid gastric. Absorbţie din intestin completă în 3-6 ore.
T ½ 40 minute Metabolizat aproape complet în ficat, 80% din metaboliţi
sunt eliminaţi prin urină, 20% prin fecale.
Indicaţii
Ulcer gastro-duodenal, monoterapie sau în asociere cu antibiotice, pentru
eradicarea H-pylori. Reflux gastro-esofagian, pirozis, sindrom
Zollinger-Ellison. Leziuni gastroduodenale asociate administrării cu
AINS (tratament preventiv şi curativ). În ulcerul gastroduodenal, după
eradicarea H-pylori, nu este justificată administrarea inhibatorilor de
pompă de protoni pentru a evita o recidivă.
Administrare
20 mg o dată pe zi, 2-4 săptămâni în ulcer duodenal maximum 8 săptămâni
în ulcer gastric.
În cazuri grave 40 mg pe zi;
Sindrom Zollinger-Ellison 60 mg o dată pe zi iniţial, apoi 20-120 mg/zi
Esofagita de reflux erozivă 20mg/zi 4 săptămâni, prelungit cu cel mult încă
4 săptămâni la nevoie;
În cazuri grave 40 mg/zi, în 2 prize, 7-10 zile;
În insuficienţă hepatică 20 mg/zi. La pacienţii la care nu se poate
administra omeprazol oral, se injectează 40 mg în prizî unică. Durata,
înainte de a se trece la tratamentul oral, este de 2-3 zile.
ESOMEPRAZOLUM
Farmacodinamica
Izomerul b al omeprazolului
Farmacocinetica
Substanţă labilă în mediul acid. Se administrează sub formă de
granule enterosolubile. Absorbţie rapidă. Pic seric la 1-2 ore.
Biotransformare totală metaboliţi inactivi. Excreţie prin urină (80%)
şi fecale.
Indicaţii
Boala de reflux gastroesofagian. Eradicarea Helicobacter pylori în
cadrul schemelor terapeutice
Administrare
Comprimatele se înghit întregi, cu lichid sau se desfac în ½ pahar
cu apă necarbogazoasă, amastecând până la desfacerea completă
şi bând conţinutul imediat sau până la 30 minute.Granulele nu se
mestecă sau divizează. În boala de reflux gastroesofagian, pentru
vindecarea eroziunilor, 40 mg o dată pe zi, timp de 4 săptămâni. Se
poate prelungi cu încă 4 săptămâni. Pentru tratamentul
simptomelor şi profilaxia recidivelor, 20 mg o dată pe zi. Eradicarea
H pylori 20 mg x2/zi, asociat cu antibiotice, timp de 7-10 zile. Nu se
ajustează dozele la vârsnici, în insuficienţa renală şi hepatică.
Injectabil I.V. în minim 3 minute 20-40 mg o dată pe zi.
Soluţia preparată pentru injecţii/perfuzii se păstrează cel mult 12
ore sub 250C.
LANSOPRAZOLUM
Farmacodinamica
Blochează sistemul hidrogen/potasiu adenozin trifosfat (pompa de
protoni) din celulele parietale gastrice, inhibând secreţia acidă.
Farmacocinetica
Nestabil în mediul acid gastric. Absorbţie din intestin, completă în 3-
6 ore. T 1/2 40 minute. Metabolizat aproape complet în ficat. 80% din
metaboliţi sunt eliminaţi prin urină, 20% prin fecale.
Indicaţii
Ulcer gastroduodenal, monoterapie sau în asociere cu antibiotice,
pentru eradicarea H pylori. Reflux gastro-esofagian, pirozis, sindrom
Zollinger-Ellison. Leziuni gastroduodenale asociate administrării de
AINS (tratament preventiv şi curativ). În ulcerul gastroduodenal,
după eradicarea H pylori, nu este justificată administrarea
inhibatorilor de pompă de protoni pentru a evita o recidivă..
Administrare
Ulcer duodenal 30 mg/zi, 2-4 săptămâni; ulcer gastric şi esofagită de
reflux 30mg/zi, 4-8 săptămâni; prevenirea recidivelor esofagitei de
reflux15-30 mg/zi; eradicarea H pylori, în asociere cu antibiotice, 60
mg/zi, în două prize, minimum 7-10 zile.
PANTOPRAZOLUM
Farmacodinamica
Derivat de benzimidozol, este convertit în formă activă în celula
parietală, la pH‹3. Durata orală de 40 mg produce o inhibiţie a H+K+-
ATP-azei de 51% în prima zi şi de 85% după 7 zile de tratament
(similar Omeprazol). La pH neutru este mai stabil (chimic) decât
omeprazolul.
Farmacocinetica
După admistrarea orală, pic plasmatic la 2,5 ore. Alimentele ‚întârzie
absorbţia cu 2 ore, dar nu influenţează picul. Inactivat în ficat.
Metaboliţii excretaţi urinar. T ½ 1-2 ore.
Indicaţii
Ulcer gastroduodenal, monoterapie sau în asociere cu antibiotice,
pentru eradicarea H pylori. Reflux gastroesofagian, pirozis, sindrom
Zollinger-Ellison. Leziuni gastroduodenale asociate administrării de
AINS (tratament preventiv şi curariv) în ulcerul gastroduodenal, după
eradicarea H pylori nu este justificată administrarea inhibatorilor de
pompă de protoni pentru a evita o recidivă.
Administrare
Oral. Ulcer duodenal 40 mg/zi, 2-4 săptămâni; ulcer gastric şi
esofagită de reflux 40 mg/zi, 4-8 săptămâni; prevenirea recidivelor
esofagitei de reflux 20-40 mg/zi; eradicarea H pylori, în asociere cu
antibiotice, 80 mg/zi, în două prize, minimum 7-10 zile.
RABEPRAZOLUM
Farmacodinamica
Aparţine clasei de compuşi inhibatori ai secreţiei gastrice, derivaţi de
benzimidazol care nu prezintă proprietăţi anticolinergice sau de blocare a
receptorilor H2, dar scad secreţia gastrică acidă prin inhibarea specifică a
enzimei ATP-oza H+/K+ - (pompa de protoni). Fiind bază slabă, este rapid
absorbită după toate dozele şi este concentrat în mediul acid al celulelor
parietale.
Rabeprazoluleste transformat în formă sulfamidă activă prin adiţie de protoni
şi ulterior reacţionează cu cisteina pompei de protoni.
Farmacocinetica
Absorbţie rapidă, concentraţia plasmatică maximă se atinge la aproximativ
3,5 ore după administrarea dozei de 20 mg.
Indicaţii
Ulcer duodenal activ, ulcer gastric activ, esofagită de reflux. În asociere cu
un tratament antibacterian adecvat în eradicarea H. Pylori.
Administrare
Adulţi şi vârsnici. Ulcer duodenal activ şi ulcer gastric activ: 20 mg o dată pe
zi, dimineaţa, 2 – 4 săptămâni. Esofagită de reflux: 20 mg o dată pe zi, 4 – 8
săptămâni. Eradicarea H. Pylori: asocierile următoare, timp de 7 zile: 20 mg
rabeprazol de 2 ori pe zi, claritromicină 500 mg de 2 ori pe zi şi amoxicilină 1
g de 2 ori pe zi; 20 mg rabeprazol de 2 ori pe zi, claritromicină 500 mg de 2
ori pe zi şi metronidazol 400 mg de 2 ori pe zi. Comprimatele filmate
gastrorezistente nu se mestecă sau sfărâmă, ci se înghit întregi.
 CONCLUZII
CONCLUZII
Inhibatorii pompei de protoni reprezintă cea mai nouă şi mai modernă
atitudine terapeutică în ulcerele gastroduodenale . Administraţi în doze
terapeutice, prin efectul lor dublu, de inhibatori a ATP_azei K+/H+ dependentă
şi de inhibiţie a izoenzimelor AICI, ACII şi ACIV ale anhidrozei carbonice, ei
duc lao stare de anaciditate gastrică, cu efect extrem de favorabil în
cicatrizarea ulcerelor. La grăbirea procesului de vindecare a ulcerelor, un rol
foarte important îl are efectul IPP asupra microcirculaţiei de la nivelul
craterului ulceros, prin ameliorarea acestuia.
Lucrarea de fata abordeaza o tema de mare interes, data fiind frecventa tot
mai crescuta a ulcerului gastric si duodenal in randul populatiei. Ulcerul
gastric si duodenal cuprinde persoane de toate varstele (de la tineri pana la
batrani) din diferite medii sociale.
Statisticile demonstrează ca e
xistă însa unele profesii în care indivizii au o predispoziţie mai mare la
boala ulceroasă (profesiile cu risc mare se stres) şi zone geografice în care
populaţia are un anume mod de a pregăti hrana, precum şi consumul excesiv
de tutun, cafea şi alcool.
Farmacoterapia antiulceroasă presupune cunoaşterea tuturor
medicamentelor de care dispunem şi aceasta este posibil numai prin
cunoaşterea modului de acţiune a medicamentelor antiulceroase şi a valorii
reale a fiecaruia, a administrării în dozele cele mai potrivite, la orele indicate
şi făcând acele asocieri care să prevină apariţia complicaţiilor, a
contraindicaţiilor şi a reacţiilor adverse.
 De asemenea, trebuie să reţinem ca medicamentele
antiulceroase, cu exceptia antiacidelor, se eliberează pe baza de
prescriptie medicala. Pacientul trebuie informat corect asupra
modului de administrare şi asupra precauţiilor ce trebuie avute în
vedere.
Atat datele din literatură, cât şi experienta medicala arată că
nu există o schemă fixă cu cea mai bună terapie antiulceroasă.
Există numai numeroase posibilităţi de a interveni prin
medicamente pentru vindecarea ulcerului.
Uneori, simptomatologia clinică dispare, dar leziunile persistă
la examenul de control clinic. Recăderile apar mai ales la bolnavii
care nu fac tratament suficient.
Totuşi se poate afirma că:
- tratamentul exclusiv cu antiacide nu este suficient;
- tratamentul complex vizând utilizarea întregii game de produse
se soldează cu cele mai bune rezultate;
- dintre antisecretori, se bucura de cea mai mare apreciere
produsele care conţin blocante ale receptorilor H2 (
antihistaminice H2 ), de tipul ranitidinei, famotidinei, cimetidinei.
- pentru ulcerul de etiologie bacteriană, pentru eradicarea
Helicobacter Pylori, se folosec cu rezultate foarte bune:
claritromicina, metronidazol, amoxicilina.
BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

DENUMIREA AUTORUL EDITURA ANUL

CĂRŢII APARIŢIEI
Farmacologie Ion Fulga şi Medicală 2004
colab.
Memomed 2011 Prof. Dumitru Univresală 2011
Dobrescu
www.efarma.ro
www.boli-medicina.ro
www.sfatulmedicului.ro
VA MULTUMESC!