SCREENING

POPULAŢIONAL
 PLANUL CURSULUI

A. SCREENING POPULAŢIONAL
 Definiţie, obiective
 Cerinţele de realizare ale screening-ului
populaţional
 Sensibilitate şi specificitate
 Valori predictive

B. Măsuri de frecvenţă a bolilor

 Screening populaţional

definiţie, scop

 Un screenig populaţional reprezintă

examinarea unei populaţii prin aplicarea
unor metode si tehnici de diagnostic cu
scopul de a depista persoanele bolnave
înainte ca simptomele să fie vizibile.
 Criterii obligatorii pentru
derularea unui screening
populaţional
 OMS a definit 10 criterii obligatorii pentru a putea
realiza un screening populaţional
Din punct de vedere al bolii analizate
1.Boala trebuie să fie o ameninţare pentru sănătatea
publică (prevalenţă, incidenţă şi mortalitate crescute)
2. Boala trebuie să aiba o perioada de latenţă lungă,
fără simptome clinice.
3.Trebuie cunoscută istoria naturală a bolii, pentru a
cunoaşte momentul optim de intervenţie
 Din punct de vedere al testului de
diagnostic utilizat:

4. Testul trebuie să fie acceptat de populaţie: să

fie simplu, uşor de aplicat, fără efecte
secundare, fără dureri…

5. Testul trebuie să fie eficient: să aibă valori

mari ale sensibilităţii şi specificităţii
 Din punct de vedere al
tratamentului:
 6. Trebuie să existe un tratament cu eficienţă demonstrată
pentru boala respectivă.

 7. Boala şi strategia de tratament trebuie să fie acceptate

de administraţia sanitară.

 8. Tratamentul să fie acceptat de pacienţi.

 9. Costul programului de screening să nu fie
exagerat de mare.

 10. Trebuie asigurată continuitatea acţiunilor de

supraveghere a pacienţilor.

 În practică, screening-ul este utilizat pentru acele boli

care prezintă teste paraclinice sigure pentru
diagnosticare, în special pentru cancere

 (ex: în prezent se derulează programul de screening

pentru depistarea cancerului colon)
1. Parametrii care caracterizează testul
de diagostic:
-Sensibilitate
-Specificitate

2. Parametrii care caracterizează

populaţia bolnavă
-Valoare predictivă pozitivă
- Valoare predictivă negativă
 Scopul unui test de diagnostic este de
confirma sau infirma prezenţa unei boli

 Validitatea unui test de diagnostic

reprezintă capacitatea lui de a diferenţia
dintr-o populatie asimptomatică
persoanele care sunt bolnave.

 Aceasta capacitate depinde de

performanţele testului de diagnostic
utilizat: sensibilitatea şi specificitatea
acestuia.
 Bolnavi Sănătosi

a
b a+b
Test Pozitiv
Fals pozitiv (total teste
pozitiv adevărat pozitive)

c d c+d
Test (total teste
Fals negativ Negativ negative)
negativ adevărat

a+c b+d
(total
(total sănătoşi)
bolnavi)
 Într-o situaţie ideală, un test pozitiv indică o
boală prezentă, iar un test negativ indică
absenţa bolii. Dar în practică există şi alte valori,
cele false.
Situaţiile posibile după un screening populaţional:
2 situaţii adevărate şi 2 false
 Pozitiv adevărat- reprezintă nr de bolnavi cu test
pozitiv
 Negativ adevărat- reprezintă nr de persoane
sănătoase cu test de diagnostic negativ
 Fals pozitiv- reprezintă nr de persoane
sănătoase cu test pozitiv
 Fals negativ- reprezintă nr de persoane bolnave
cu test negativ
Valorile false pot apare datorită:
1. Persoanei care realizează testul: nu are
competenţa necesară
2. Testul nu are precizie
3. Aparatura utilizată este uzată
 Din păcate, nici un test de diagnostic nu
este 100% precis!

Parametrii care descriu precizia unui test

de diagnostic sunt sensibilitatea si
specificitatea.
 Aceştia sunt definiti şi calculaţi în conditii
experimentale şi sunt independenţi de
tipul de persoane testate
1. PARAMETRII TESTULUI DE
DIAGNOSTIC
 SENSIBILITATEA ŞI
SPECIFICITATEA

 Sensibilitatea reprezintă capacitatea

testului de diagnostic de a identifica
persoanele bolnave
 Specificitatea reprezintă capacitatea
testului de diagnostic de a identifica
persoanele sănătoase
 Bolnavi Sănătoşi

a
b a+b
Test Pozitiv
Fals pozitiv (total teste
pozitiv adevărat pozitive)

c d c+d
Test (total teste
Fals negativ Negativ negative)
negativ adevărat

a+c b+d
(total
(total sănătoşi)
bolnavi)
 1. SENSIBILITATEA

DEFINITIE:

REPREZINTA PROBABILITATEA UNUI TEST DE

DIAGNOSTIC POZITIV ATUNCI CÂND BOALA
ESTE PREZENTĂ

a
Sensibilitatea =
a+c
 2. SPECIFICITATEA

DEFINITIE:

REPREZINTĂ PROBABILITATEA UNUI TEST DE

DIAGNOSTIC NEGATIV ATUNCI CIND BOALA ESTE
ABSENTĂ

d
Specificitatea =
d+b
II. VALORI PREDICITIVE
 în cazul unui medic care trimite un pacient la un test de
diagnostic, el nu cunoaşte decit rezultatul acestuia: pozitiv sau
negativ.
 Trebuie cunoscuta şi probabilitatea ca persoana care are un
rezultat pozitiv sa fie chiar bolnavă:
 Este vorba de o predicţie a bolii, adică, valori predictive pozitive
sau negative
Acestea sunt calculate in timpul realizării screening-ului
populaţional
 Bolnavi Sănătoşi

a
b a+b
Test Pozitiv
Fals pozitiv (total teste
pozitiv adevărat pozitive)

c d c+d
Test (total teste
Fals negativ Negativ negative)
negativ adevărat

a+c b+d
(total
(total sănătoşi)
bolnavi)
 1. Valoare predictivă pozitivă (VP+)
•REPREZINTĂ PROBABILITATEA CA BOALA SA
FIE PREZENTĂ ATUNCI CIND TESTUL ESTE
POZITIV

a
VP+ =
a+b

Valoarea predictivă pozitivă corespunde nr de bolnavi cu

test pozitiv si boală prezentă din totalul persoanelor cu
test pozitiv.
 2. Valoare predictivă negativă (VP-)

REPREZINTĂ PROBABILITATEA CA BOALA

SĂ FIE ABSENTA ATUNCI CIND TESTUL
ESTE NEGATIV.

d
VP- = d+c

Valoarea predictivă negativă corespunde nr de persoane

sanatoase si cu testul negativ din totalul persoanelor cu
test negativ
 EXEMPLU

 Se studiaza validitatea unui nou test de

diagnostic si se urmăresc 115 persoane
bolnave şi 85 sănătoase

 Dupa test se constată că 90 sunt

persoane bolnave şi cu testul pozitiv, iar
75 sunt sănătoase cu testul negativ.
 Bolnavi Sănătoşi

90 10 100
Test Pozitiv
Fals pozitiv (total teste
pozitiv adevărat pozitive)

100
Test 25 75 (total teste
Fals negativ Negativ
negativ adevărat
negative)

115 85
(total (total
bolnavi) sănătoşi)
 90
Sensibilitatea = = 0,78
125

75 = 0,88
Specificitatea =
85

O sensibilitate de 0,78 arată că testul poate să confirme boala

doar în 78 % din cazuri, restul de 22% fiind valorile fals negative

 O specificiate de 0,88 arată că testul poate sa infirme boala doar

in 88% din cazuri , restul de 12% fiind valorile fals pozitive.
 90 = 0,90
VP+ =
90+10

O valoare predictivă de 0,90 arata ca 90% dintre cei cu testul

pozitiv , sunt într-adevăr bolnavi

75 = 0,75
VP- =
75+25

O valoare predictivă de 0,75 arata ca 75% dintre cei cu testul

negativ , sunt într- adevăr sănătosi.
 Concluzie:
 Alegerea unui program de screening
depinde de 4 criterii esenţiale :

1. Testul de screening:
trebuie sa aiba o sensibilitate si
specificitate cât mai aproape de
100%, sa fie uşor de utilizat, rapid, nu
foarte scump şi acceptat de populatie.
2. Boala depistată :
trebuie să fie o ameninţare pentru
sănătatea publică, să existe mijloace
de diagnostic şi tratament consacrat.
3. Populaţia ţintă :
 Dacă se doreşte creşterea randamentului (nr
de cazuri depistate) screening-ului , trebuie să
se aleagă o populaţie cu o prevalenţă mare a
bolii respective.
4.Noţiunea de prioritate :
 Un program de screening va fi realizat după
compararea cu alte programe alternative care
au un cost identic.
MĂSURI DE FRECVENŢĂ A BOLILOR
Prevalenţa

Incidenţa
 PREVALENŢA

•Definiţie:
Prevalenţa reprezintă proporţia de persoane bolnave dintr-o
populaţie, la un moment dat, incluzînd atit cazurile noi cât şi cele
vechi de boala.
Sau
•Numărul de persoane bolnave dintr-o populaţie.

Nr. cazuri de boala

Prevalenţa =
Nr. populatiei
 PREVALENŢA
Tipuri de prevalenţă:
 Prevalenţa instantanee = numărul de cazuri de boală la
un moment precis/numărul populaţiei
 Prevalenţa pe o perioadă de timp = numărul de cazuri
de boală la un moment precis / numărul populaţiei
calculate la mijlocul perioadei de timp
 Prevalenţa generală = cumulează toate cazurile de
îmbolnăvire
 Prevalenţa specifică =poate fi calculată pe sexe, grupe
de vârstă, medii de reşedinţă, grupe de boli.
 Prevalenţa depinde de perioada de timp
analizată si de incidenţa anterioară, deoarece
ţine cont atât de cazurile vechi cât şi de cele noi
de boală;
Atunci când prevalenţa este redusă (P < 5 %)
iar durata bolii şi incidenţa sunt constante în
timp, putem stabili prevalenţa după formula
anterioară:

Prevalenţa = Incidenţa x Durata bolii

 Factorii care influenţează
prevalenţa (O.M.S.)
PREVALENŢA CREŞTE

- Durata lungă a bolii

- Absenţa vindecarii
-Creşterea incidenţei
- Imigrarea subiecţilor bolnavi
-Emigrarea subiecţilor sănătoşi
- Ameliorarea mijloacelor de diagnostic
 Factorii care influenţează
prevalenţa (O.M.S.)
PREVALENŢA SCADE

•Durata scurtă a bolii

•Rata mare de mortalitate a bolii
•Scăderea incidenţei
•Imigrarea subiecţilor sănătoşi
•Emigrarea subiecţilor bolnavi
• Ameliorarea metodelor de tratament
INCIDENTA

Tipuri de incidenţă:
1. Incidenţa

1. Incidenţa cumulativă
 1. Incidenţa

•Reprezintă numărul de cazuri noi de

boală observate într-o populaţie, pe o
perioadă specifică de timp

Nr cazuri noi de boala pe o

Incidenţa = perioada de timp
Timp-persoana
Noţiunea de timp-persoană reprezintă durata totală
de urmărire a persoanelor cu risc din populaţia de
studiu.

•De exemplu: dacă 100 persoane cu risc au fost urmărite

timp de 2 ani, atunci durata totală de urmărire este de
200 timp-persoană.
•Dacă în acest exemplu au fost înregistrate 5 cazuri noi
de boală, atunci incidenţa este 5 cazuri / 200 timp-
persoană, sau mai simplu, 2,5 cazuri la 100 timp-
persoană

•Acea parte a populatiei care este susceptibila la o boala

este denumita populatie cu risc
• De exemplu, bolile profesionale nu se manifesta decât in rindul
celor care lucrează, astfel incât populatia cu risc este cea care
constituie forţa de munca;
2. Incidenţa cumulativă:
Numărul de cazuri noi de boală pe o
perioadă specifică de timp/Populaţia totală
la începutul studiului

Nr cazuri noi de boala pe o

Inc. cumulativă = perioada de timp
Nr. Populatiei la inceputul
studiului