Tehnologii de epurare a apelor uzate

Coordonator: Studenți:
Șef lucr. dr. ing. Narcis Bârsan Dosoftei Cosmin
Ficău Iuliana Daniela

Bacău
2017
Apele uzate municipale
Cuprins:
Capitolul I. Aspecte generale ale apelor uzate orășenești
1.1 Proprietățile apelor uzate
1.2. Procedee și tehnici de epurare ale apelor uzate
1.2.1 Epurarea fizico-mecanică
1.2.2 Epurarea chimică
1.2.3 Epurarea biologică
Capitolul II. Legislația calității apei uzate
2.1. Reglementari pentru protecția apelor
Capitolul III. Studiul de caz – Posibilități de utilizare a apei uzate după epurare
Capitolul IV. Aspecte de mediu generate de avacuarea apelor uzate de la stația de epurare
4.1 Lista aspectelor de mediu
Concluzii

Bibliografie
 Capitolul 1. Aspecte generale ale apelor uzate orășenești

Prin termenul de ape uzate orăşeneşti se înţelege amestecul de ape menajere, industriale, de drenaj şi de
suprafaţă. Pe langa apele uzate menajere se mai strang prin sisteme de canalizare şi ape uzate cum ar fi [1] :

 Ape meteorice;

 Ape de suprafaţă;

 Ape uzate de la unităţi agricole;

 Ape subterane din desecări naturale sau artificiale [1] .

Majoritatea apelor prezentate mai sus sunt curate şi pot fi evacuate în emisar fară a fi epurate şi amestecul
lor cu apele uzate uşurează epurarea acestora. Cele mai mari cantităţi de apă sunt furnizate de fenomenele
meteorologice, de apele de suprafaţă şi ape subterane [1].

1.1. Proprietățile apelor uzate

Apele uzate sunt clasificate ca fiind, ape uzate menajere şi industriale în funcţie de compoziţia
caracteristicilor fizico-chimice particulare, raportat la numărul de locuitori, pe zi [2].

Apele uzate sunt rezultate din anumite activităţi ale oamenilor, mai exact din satisfacera nevoilor
gospodăreşti a locuinţelor, a centrelor populate şi alte activităţilor industriale[2].
 După folosire, apa prezintă caracteristici schimbate fată de cele inițiale, mai ales din cauza adăugării de materiale
străine sau de căldură [2,3] .
Apa care prin folosire și-a modificat proprietățile inițiale se numește apă uzată, iar agenții care i-au schimbat
însușirile făcând-o improprie unei anumite utilizări, se numesc poluanți [2,3].
Proprietățile fizice
1. Turbiditatea apelor uzate este dată de particulele foarte fine aflate în suspensie, care nu sedimentează în timp.
Analizele de laborator se exprimă în grade de turbitate [3,7].

[5]

2. Culoarea apelor uzate este deobicei gri deschis, iar culoarea gri închis indică începutul procesului de fermentare a
materiilor organice existente în aceste ape [3,7].
 Fig.2. Culoarea apei [6]

3. Mirosul. Apele uzate au un miros specific care indică, faptul că materia organică din acea apă uzată a
intrat in procesul de descompunere, sau prezenţa unor substanţe chimice aduse de apele industriale[3,7].

4. Temperatura apelor uzate influenţează aproape toate reacţiile fizice şi biochimice, care au loc în procesul
de epurare. Temperatura se menţine constantă pana in staţia de epurare [3,7].

5. Materiile solide în suspensie prezintă caracteristici importante care servesc la stabilirea eficienţei
procesului de epurare în diferite etape. Materiile solide în suspensie, la rândul lor, pot fi separabile prin
decantare şi materii coloidale [3,7].
1.2 Procedee si tehnici de epurare

Epurarea apelor se realizează prin două procedee[8]:

 epurarea naturală (autoepurarea);

 epurarea artificială, care are la baza aceleaşi procese ca în cazul autoepurării, numai că sunt dirijate de către
om şi se desfăşoară cu o viteză mult mai mare.

Epurarea apelor uzate se poate realiza prin metode ce se bazează pe procese fizice, chimice şi biologice, care
diferă în funcţie de tipul poluanţilor şi concentraţia lor în apa uzată [8].

Epurarea apelor uzate se face în trei etape: epurare primară

epurare secundară

epurare tertiară
1.2.1 Epurarea fizico-mecanică (primară)
Epurarea fizico-mecanică a apelor uzate constituie prima treaptă de epurare a apelor uzate (primary
treatment) şi se bazează pe procese fizice de separare a poluanţilor din apele uzate. În această treaptă se
îndepărtează, în special, materiile solide (cu densitatea mai mare de 1g/cm3 ) sau cele solide şi lichide cu
densităţi mai mici decât 1 g/cm3 . De asemenea sunt reţinute şi substanţele organice, dar cu o eficienţă relativ
redusă (între 20 şi 30%) [9] .
Retinerea
suspensiilor
mari

Prelucrarea
Decanta- depunerilor
rea de pe gratar
Etape si site

Deznisipa Sedimen-
-rea tarea
 Instalaţia pentru epurarea fizico-mecanică se amplasează astfel încât apa să treacă prin ele succesiv şi pe

cea mai scurtă cale, ca în (figura 3). Această instalaţie se compune din [15]:

 Grătare;

 Deznisipator;

 Separator de grasimi;

 Decantor.

Apa
Apa
G/S Dz D.P. tratată
uzată
mecanic

Fig.3. Schema procesului de epurare mecanica

G/S – grătare/separatoare;
Dz – deznisipator;
D.P. – decantor primar.
Funcţionarea gratarelor

Grătarele sunt formate din bare paralele, echidistante prinse rigid pe suporţi transversali, cu spaţii între ele.
Spaţiile dintre grătare se aleg în funcţie de caracteristicile apelor uzate, respectiv a dimensiunilor corpurilor
plutituare, spaţierea se alege astfel: 1 = 30 – 100 mm pentru grătare rare;

l = 10 – 25 mm pentru grătare mijlocii;

l = 3 -10 mm pentru grătare dese.

În figura 4 este prezentat grătarul cu curăţire mecanică [10].
[11]
 Gratare rare

Gratare fine
Funcţionarea deznisipatorului
Apele uzate conţin mici particule plutitoare, de regulă sub formă de emulsii şi care sunt formate din materii
organice plutitoare, grăsimi, uleiuri, precum şi hidrocarburi se impune reţinerea acestora. Deznisipatoarele se
utilizează pentru separarea particolelor solide, din apa uzată, mai mari de 0,2 mm [12].

1 - pompă evacuare nisip;

2 - reţea pentru insuflare aer;
3 - conductă aer comprimat;
4 - cale de rulare;
5 - pod raclor;
6 - motor antrenare pod raclor;
7 - balustradă;
8 - canal pentru evacuare a nisipului extras;
9 - raclor pentru colectarea grăsimilor;
10 - perete despărţitor

Fig.5. Bazin deznisipator combinat cu

separator de ulei
Deznisipator
Funcţionarea separatoarelor de grasimi
Separatorul de grăsimi pentru fiecare linie constă în principal din două bazine aeratoare, cu scopul de a
permite grăsimii și altor materiale, să plutească. Odată ce o cantitate suficientă de material plutitor se
acumulează în bazin, el poate fi trimis în puțul colector de grăsimi prin creșterea nivelului de apă. De aceea,
panourile de control al circulației trebuiesc închise încet, până când apare o mică circulație pentru lamelele
crestate. Putul colector poate fi golit cu ajutorul a doua pompe submersibile, prevăzute, într-un camion. Apa
din putul colector poate fi pompată înapoi, manual, în intrarea deznisipatorului [12].

Separator de
grăsimi
 Procedeele de reținere sunt în funcție de natura grăsimilor, respectiv[12]:

 grăsimi libere, care au tendință de a se ridica la suprafața apei;

 grăsimi sau săpunuri, aflate în dispersie coloidală sau sub formă de emulsii, care în mod normal nu au
tendință de a se ridica la suprafață;

 gudroane care au tendință de a se depune.

Pentru grăsimile din prima grupă, procedeul se bazează pe micșorarea vitezei de curgere a apei, grăsimile
separându-se la suprafață, într-un spațiu amenajat în acest scop. Bazinele sunt, în general, de formă
dreptunghiulară. Evacuarea grăsimilor se face manual, iar apa iese prin sifonare[12].

Pentru grăsimile din grupa a doua, bazinele sunt formate din trei compartimente, în bazinul central se face
insuflarea cu aer și separarea grăsimilor, care sunt dirijate spre un jgheab colector. Apa se evacuează în
compartimentele laterale [12]..

Separator de grăsimi
Funcţionarea decantoarelor primare
Decantoarele primare au rolul de a reţine particulele mai mici de 0,2 mm şi care nu au fost reţinute de
deznisipatoare. Aceste particule se găsesc sub forma unor flocoane sau stau în suspensie în apă întrucât, au o
densitate mult apropiată de densitatea apei [12].

În funcţie de modul de alimentare şi de evacuare a apei uzate, decantoarele se pot clasifica în, decantoare
rectangurale, circulare cu alimentare central radială, cu alimentare periferică radială şi cu alimentare periferica
tangenţială [12].

Fig. 6. Decantor primar

Decantor
primar
1.2.2 Epurarea chimică
Această metodă de epurare chimică este în general asociată cu metoda mecanică formând metoda ”mecano-
chimică”. Această metodă asigură eliminarea impurităților nedizolvate, parțial a impurităților dizolvate,
precum și a coloizilor, folosind procedura de coagulare cu adaos de reactivi chimici (coagulanți).

Înafară de tehnologiile folosite în epurarea mecanică, epurarea chimică folosește anumite instalații
suplimentare [15]:

 instalații de amestec al reactivilor cu ape uzate;

 bazine de reacție în care au loc flocoanele care sedimentează;

 instalații de neutralizare sau corectare a pH-ului [13]

Cele mai folosite procedee de epurare chimică sunt următoarele: neutralizarea, oxidarea și reducerea,
precipitarea, coagularea și flocularea, schimbul ionic, cataliza și fotocataliza [14].

Apa
Apa
G/S Dz Sg D.P
uzată epurată

G/S – grătare/separatoare Fig. 7. Schema procesului de tratare chimică

Dz – deznisipator
Sg – separator grasimi
D.P. – decantor primar
 1.2.3 Epurarea biologică
Procedeele de epurare mecano – biologică se bazează pe acțiunea comună a proceselor mecanice, chimice și
biologice și pot avea loc în condiții naturale (câmpuri de irigare și de infiltrare, iazuri biologice etc), sau în
bazine de aerare cu nămol activ de mică sau de mare încărcare, cu aerare normală sau prelungită. Pentru apele
uzate industriale în compoziția cărora lipsesc substanțele nutritive (azot și fosfor) necesare bacteriilor aerobe,
se prevăd bazine speciale pentru introducerea acestor substanțe chimice (este mai economică soluția de epurare
în comun a acestor ape industriale cu apele uzate menajere, deoarece deșeurile orășenești conțin suficiente
cantități de azot și fosfor) [15].

Apa
G/S Dz D.P. B.N.A
uzată

G/S – grătare/site; D.S.

Dz – deznisipator;
D.P. – decantor primar;
B.N.A. – bazin cu nămol activ;
D.S. – decantor secundar.
B.D.A. – Bazin de aerare.
B.D.A. Apa
epurată
Fig.8. Schema procesului de tratare biologică
 Capitolul 2. Legislația calității apei uzate

2.Reglementări pentru protecția apelor

Pe plan național au fost impuse o serie de condiții restrictive cu privire la evacuarea apelor în emisari.
Aceste condiții sunt stipulate prin “Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor
uzate evacuate în resursele de apă, NTPA-001” și prin “ Normativul privind condițiile de evacuare a apelor
uzate în rețelele de canalizare ale localităților, NTPA-002”.

Aceste acte normative au drept scop stabilirea atât a condițiilor de calitate a apelor uzate înainte de
evacuarea lor în resursele de apă sau în rețelele de canalizare, cât şi valorile limită admisibile ale principalilor
indicatori de calitate.

NTPA-001/2005 se referă la ape uzate de orice natură: meteorice, industriale, agrozootehnice, de mină sau
de zăcământ (evacuate prin sisteme amenajate), de incendiu, provenite din procese tehnologice proprii, precum
şi ape uzate mixte, care au fost sau nu epurate. Valorile prevăzute de acest normativ sunt valori maxime
admisibile. Normativul prevede şi restricții privind evacuarea apelor.
 NTPA-002/2005 se referă la calitatea apelor uzate, provenite atât din activități sociale sau cu

caracter economic, ce urmează a fi evacuate în reţele de canalizare ale localităților, cât și la cele
evacuate direct în staţiile de epurare. Valorile prevăzute în acest normativ sunt valori maxime
admisibile.NTPA-002 stabilește în plus condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de
canalizare ale localităților şi restricțiile privind evacuarea apelor uzate în aceste reţele de
canalizare.
Directiva Consiliului CEE 91/271 se referă la colectarea, tratarea şi deversarea apelor uzate
orăşeneşti, precum şi la tratarea şi descărcarea apelor uzate din anumite sectoare industriale.
Directiva Consiliului CEE 91/676 vizează reducerea poluării apelor provocată sau indusă de
nitraţi proveniţi din surse de natură agricolă, precum şi prevenirea unei noi poluări de acest tip.
Capitolul 3. Studiul de caz – Posibilități de utilizare a apei uzate după epurare

Studiul de caz a fost realizat în cadrul interprinderii S.C. C.R.A.B. S.A. filială Moinești.

Fig.9 Poziționarea pe hartă a municipiului Moinești

3.1 Staţia de epurare din Municipiul Moineşti
Staţia de epurare din municipiul Moineşti este amplasată în cartierul Lucăceşti, pe malul drept
al râului Tazlău Sărat, în bazinul hidrografic al râului Siret.

C.Lucăceşti Canalizarea M.Moineşti

Treapta mecanică Apa

Stația de uzată
epurare a Q=102
apelor l/s
uzate Treapta biologică

Apele uzate colectate în sistem separativ din municipiul Moinești și din cartierul
Lucăcești, ajung în stația de epurare prin două colectoare principale Dn 800 mm, respectiv
Dn 1000 mm. Cei doi colectori deversează apele uzate într-un cămin de intersecție prevăzut
cu vane pentru dirijarea debitului de apă uzată în stația de epurare, sau pe colectorul de avarie
pentru deversare direct în emisar.
3.1.1 Descrierea procedeelor şi tehnicilor folosite pentru epurarea apelor uzate din municipiul
Moinești

Staţia de epurare este compusă din următoarele obective:

 Camera de intersecție și deversor;

 Căminul distribuitor;

 Grătarele;

 Deznisipator;

 Debitmetru;

 Separator de grăsimi cu flotație;

 Decantoarele primare și secundare;

 Biofiltrele de mare încărcare;

 Stația de pompare;

 Îngrășorul de nămol;

 Stația de clorinare.
Fig.10 Schema tehnologică de epurare a apelor uzate din municipiul Moinești
a) Camera de intersecție și deversor se află la intrarea în stația de epurare, aceasta asigură preluarea debitelor
de apă uzată din municipiul Moinești. prin conductorul B cu Dn 800 mm și din zona Lucăcești prin colectorul
B cu Ø = 1000 mm. Deversorul este de tip lateral amplasat înaintea treptei de epurare mecanică, compus dintr-
o cameră de deversare cu prag lat și o cameră de evacuare a apei deversate, cu scopul de reglare a debitului
introdus în stație. Camera deversoare asigură admiterea în stație a unui debit constant la ploaie.

b) Grătarele sunt de tip rar și des, amplasat într-un canal de beton cu lățimea de 0,8 m și lungimea de 5 m,
acestea sunt amplasate la intrarea în stația de epurare după camera de deversare și camera de repartiție.
Grătarul este fixat într-o ramă de cronier montată în beton. Protejarea grătarului împotriva coroziunii a fost
realizată prin grunduire și vopsire.

Fig.11 Grătar
c) Deznisipatorul orizontal longitudinal, prezentat in fig. 12. este de tip orizontal și este folosit pentru
separarea din apele uzate a nisipurilor, adică a particulelor minerale având dimensiuni cuprinse între 0,2 – 20
mm, curățirea acesteia se face manual.

Fig. 12 Deznisipator
d) Debitmetru, este folosit pentru măsurarea debitelor de apă uzată ce intră în stația de epurare.

Pentru masurarea debitului este prevăzut un cămin alăturat canalului ce are legătura cu aceasta printr-o
conductă cu Ø = 10 cm peste cota terenului natural.

e) Separator de grăsimi, se foloseşte pentru înlăturarea nisipului şi a materiilor organice, precum: ulei,
grăsimi, este construită o unitate combinată de deznisipare şi separarea grăsimi din două camere (linii) duble
prevăzute cu sisteme de aerare. Fiecare linie a acestei unităţi este dimensionată pentru a trata debitul maxim al
staţiei de epurare de 6000 m3/h. Acest separator de grăsimi este reprezentat in figura nr. 13.

Fig.13 Separator de grasimi

f) Decantor primar şi secundar. Apa pătrunde în decantor printr-un tub central prevăzut la partea inferioară
cu un deversor metalic. Timpul de staționare al apei în decantor este de 1,5 ore. Nămolul este evacuat prin
pâlnia colectoare şi se face hidraulic datorită presiunii hidrostatice.

Fig.14 Decantor
g) Biofiltrele de mare încărcare, sunt construcții din beton armat cu diametrul D = 20 m și înălțimea H = 4 m
și cuprinde stratul filtrant cu înălțimea de 3 m, conductele de alimentare sunt din țevi de tip greu, din
polietilenă densă ți distribuitoarele fixe, cu o capacitate de preluare și epurare cu Q = 2 x 65 L/s.

Stratul filtrant este format din trei straturi de piatră astfel: stratul de bază, stratul de lucru și stratul de uzură cu
înălțimea de 30 cm și granulația sub 30 mm.

h) Stația de pompare a apei decantate este echipată cu patru pompe cu instalația hidraulică, rezolvată astfel ca
să poată funcţiona separat sau împreună și cu refulare separată la cele două hidrofiltre.Staţia de pompare este
prezentată în figura nr. 15.

Fig. 15 Statia de pompare

i) Îngroșătorul de nămol are scopul de reducere a volumului de nămol cu aproximativ 50 % și fermentarea
parțială a nămolului într-o perioadă de 12 zile. Îngroşatorul de nămol este prezentat in figura nr. 16.
Îngroșătorul de nămol are: două compartimente centrale în care are loc fermentarea criofilă a nămolului în 12
zile și două compartimente laterale care au rol de decantor, unde apa decantată este colectată în jgheaburi
laterale de unde ajunde din nou în decantorul primar.

Fig. 16. Îngroșătorul de nămol

j) Stația de clorinare este echipată cu trei dozatoare. Circulația apei menajere gravitațional se face prin tuburi,
iar circulația apei uzate se face prin tuburi sub presiune ce este efectuată din oțel. Circulația gravitațională a
nămolului se face prin tuburi din beton, iar cea sub presiune prin conducte din oțel. Aerul comprimat de la
suflante circulă prin țevi de oțel. Gurile de vărsare sunt realizare din două jgheaburi din beton care au rolul de a
duce apa la râul Tazlăul Sărat. Staţia de clorinare este reprezentată în figura nr. 17.

Fig.17. Stația de clorinare

3.3. Folosirea apei uzate după epurare în cadrul staţiei de epurare din municipiul Moineşti

Apa ce reiese din sistemul de epurare este folosită în diferite locaţii a staţiei de epurare din municipiul
Moineşti cum ar fi: Spalarea pavelelor din cadrul staţiei de epurare;

Spălarea grătarelor;

Spălarea utilajelor de la tratarea nămolului.

Fig. 18. Reutilizarea apei uzate pentru spălarea pavajelor şi a grătarlor din incinta staţiei de epurare
Capitolul 4. Aspecte de mediu generate de evacuarea apelor uzate de la stația
de epurare din municipiul Moinești

Aspectul de mediu reprezintă un element al activităților, produselor sau serviciilor unei organizații care
poate să interacționeze cu mediul înconjurător. Receptorul natural şi efluentul epurat respectă limitele
reglementate prin NTPA 001/2005.

Pentru identificarea aspectelor de mediu sunt stabiliți următorii factori:

 Deversări în emisar;

 Contaminarea solului din aria respectivă

 Gestionarea deșeurilor;
4.1 Lista aspectelor de mediu

Tabelul 1. Lista aspectelor de mediu generate de procesul de epurare

Nr.crt. Denumire proces Aspect de mediu Impact asupra

mediului
1 Grătare Infiltrări de apă uzată Sol
2 Deznisipator Infiltrări de apă uzată Sol
3 Separator de grăsimi Mirosuri neplăcute Sănătatea umană
4 Decantor Scurgeri de apă uzată şi Sol, aer
nămol
5 Stație de pompare Scurgeri de apă uzată și Sol, aer
nămol
6 Biofiltru Agenți biologici Aer
7 Îngrășorul de nămol Scurgeri de apă uzată, Sol, aer și sănătatea
nămol și mirosuri umana
neplăcute
8 Stație de clorinare Reactivi chimici Aer, sănatatea
umană
 Grătarele au impact de mediu asupra factorului de sol, datorită apariției unor infiltrații de apă uzată
care pot să apărrea în urma fisurării canalului;

Deznisipa- au impact asupra factorului de mediu sol, datorită infiltrării apei uzate prin fisurările
toarele care pot apărea;

Separatorul
emană mirosuri neplacute care pot duce la afectarea sănatătii umane;
de grăsimi

Decantare ca efect de mediu sunt identificate scurgeri de apă uzată provenită de la eventualele
fisuri ale decantorului, dar și nămoluri, acestea având impact asupra solului cât și
asupra aerului prin emanarea de mirosuri neplacute;

Stația de presupune apariția unor scurgeri de apă uzată și nămol datorită fisurilor apărute în
pompare timp datorită uzurii, afectând solul și aerul prin degajare de mirosuri neplăcute
provenite de la nămol;

Biofiltrul se face în prezenţa agenţilor biologici, având impact asupra factorului de mediu aer;

prezintă impact asupra factorilor de mediu sol, aer și asupra sănătății umane
Îngrășătorul datorită infiltrării apei uzate si a nămolului în sol precum şi degajarea de mirosuri
de nămol
neplăcute provenite de la nămol.

Stația de s-au identificat reactivi chimici care pot afecta factorul de mediu aer și sănătatea
clorinare umana.
Un robinet defect (din care curge o picatură de apă pe secundă) poate pierde până la 25 de litri de apă pe zi,
lucru care nu numai că risipește apa, dar și energia folosită pentru a epura acea cantitate de apă potabilă?
95% dintr-o roșie este apă?
Peștii de apă sărată beau apă, iar cei de apă dulce nu?
Consumul de apă al unui duș este de 19 litri de apă pe minut?
Consumul de apă pentru spălarea mâinilor sau a dinţilor este de 11 litri de apă?
Consumul de apă al unei îmbăieri este de 136 litri?
Scurtarea timpului de duş cu un minut poate economisi cca. 1653 de litri de apă pe lună?
Intr-o viata de circa 70 de ani, un om consuma in medie 115 tone de apa, echivalentul a peste 2 vagoane
cisterna?
Fiecare persoana foloseste cca. 475 de litri de apa pe zi?
Stiati ca o picatura de ulei poate face pana la 25 de litri de apa improprii pentru consum?
Stiati ca volumul de apa intr-un bazin/o piscina de dimensiuni medii ar putea satisface cererea de apa, dintr-o
casa locuita de patru persoane, pe durata a 45 de zile?
 Concluzii
• Evacuararea apei uzate în emisarul natural se face pe baza condițiilor din
“Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate
evacuate în resursele de apă, NTPA-001”;
• Epurarea apei uzate pe cale artificială se realizează cu o viteză mult mai mare
decât epurarea naturală (autoepurarea);
Bibliografie
1. http://analizedemediu.ro/definitii;
2. Administrația Naționala „Apele Române”, Ministerul Mediului și Pădurilor (2010), Situația in Romania a apelor
uzate urbane și a nămolului provenite din stațiile de epurare, broșura pentru public, București, (*** on-line
la:http://www.rowater.ro/TEST/Bro%C8%99UR%C4%83%20ape%20uzate%20pentru%20public%202010.pdf);
3. 12. Guvernul României (2007), Program Operațional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Versiunea finală, (*** on-
line la: http://www.portal.structuralfunds.ro/PO/POS_M.pdf);
4. 17.Ministerul Mediului și al Dezvoltării Durabile, Agenția Naționala pentru Protecția Mediului (2008), Planul
National de acțiune pentru protecția mediului, București, (***on-line
la:http://www.apmtm.ro/Dezbateri%20Publice/PNAPM.pdf );
5. https://www.google.com/search?q=turbiditatea+apei&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiZy9PlqOT
aAhUC3aQKHQIrC70Q_AUICigB&biw=1536&bih=684&dpr=1.25#imgrc=QkJQh3Clyx2ofM;
6. https://www.google.ro/search?q=culoarea+apei&rlz=1C1CHBF_enRO768RO768&source=lnms&tbm=isch&sa=
X&ved=0ahUKEwj2iNqoqeTaAhVFb1AKHcdRC5UQ_AUICigB&biw=1536&bih=684#imgrc=gYhQ20lQx1Be
UM;
7. Dima M. (2005), Epurarea apelor urbane, Editura Tehnopress, iasi;
8. http://novainstal.ro/tratarea-apelor-uzate/;
9. . Cocheci V., Popp V. I., Probleme actuale ale protecţiei, tratării şi epurării apelor, Simpozion p.9, Timişoara, 1984;
10. http://www.dfr.ro/detail/gratare_8/descriere_8;
11. https://www.google.com/search?biw=1536&bih=684&tbm=isch&sa=1&ei=v0boWpypLIeYkwWT5Z-
ICg&q=gratare+pentru+epurare&oq=gratare+pentru+epurare&gs_l=psy-
ab.3...1810.4211.0.4400.15.11.0.4.4.0.113.986.8j3.11.0....0...1c.1.64.psy-
ab..0.8.399...0j0i67k1j0i30k1.0.GFt_wycPKZo#imgrc=qg2Tok5y6WuftM;
12. http://aquamundus.ro/epurarea%20mecanica.php;
13. 13. Bârsan N., Moșneguțu E., Lazăr G. (2012), Epurarea apelor uzate în stații de epurare de captare mică, Editura
Alma Matter, Bacău, 2012;
14. 14. Cheremisinoff N. P. (1996), Biotehnology for Waste and Watewater Treatment, Editura Noyes Publication;
15. 15. http://www.filtre-apa-plata.ro/Documentatii-Info-epurarea-apei-uzate.php;
 SFÂRȘIT

Din greşeală calcă-n groapă

Toată plină ochi cu apă,
Dar cum talpa-i foarte lată
Apa a făcut-o plată!

Vă mulțumim pentru atenție!