CIOCNIREA CIVILIZAiIILOR gI REFACEREA ORDINII MONDIALE ~ SAMUEL HUNTINGTON ~

DAROCZI SANDRA MAN IULIA Clasa a XI- a E Profesor Rus Vasile

SAMUEL HUNTINGTON
Samuel Phillips Huntington (n. 18 aprilie 1927, New York) este un politolog american, conoscut pentru teza sa referitoare la ciocnirea civiliza iilor. Samuel P. Huntington, supranumit un Machiavelli al vremurilor noastre, s-a impus pe plan mondial, în 1993, când a publicat Ciocnirea civilizaìiilor èi refacerea ordinii mondiale. O alt carte fundamental , Ordinea politic a societ ìilor în schimbare. În prezent pred la John M. Olin Institute for Strategic Studies al Universit ii Harvard i este consilier al Departamentului de Stat (Ministerul de Externe) al SUA. Tezele lui Huntington le contrazic pe cele ale lui Francis Fukuyama, exprimate în 1991, care preconizau succesul global al democra iei liberale dup sfâr itul R zboiului Rece.

SAMUEL HUNTINGTON

TEORII ASEM N TOARE
ARNOLD JOSEPH TOYNBEE - În scrierile sale a prezentat istoria ca pe un complex de elemente ale civiliza iilor, i nu neap rat ca o succesiune de evenimente dintr-un stat. Cea mai important lucrare a sa este ÄA Study of History³ (1934-1961), publicat în 12 volume i clasificând civiliza iile dup criterii culturale i religioase. S-a ar tat nepl cut surprins de impactul industrializ rii i al tehnologiei moderne asupra mediului fizic i social i a sus inut c trecutul nu determin viitorul, oamenii putând construi viitorul.

Astfel. de câteva sute de ani. Spengler a identificat opt culturi care au propiul ³stil´ sau ³suflet´. chinez . indian . clasic (civiliza ia greco-roman ). maturizare i moarte/declin. istoria este biografia general a acestor culturi care sunt asemeni unor organisme. babilonean . .aceea c toate culturile urmeaz un ciclu de dezvoltare analog evolu iei organice: na tere . Un rol însemnat îl are de asemenea compararea componentei clasice a civiliza iei cu cea faustic .TEORII ASEM N TOARE OSWALD SPENGLER ± Declinul Occidentului ± tema central . fiecare din acestea parcurgând un ciclu de via identic. arab i cultura vestic (faustic ). cultura: egiptean .

.Pe scurt. lumea este divizat între o lume occidental èi mai multe non-occidentale.1. Lumea este într-un sens bipolar . îns principala distincìie este între Occident ca civilizaìie dominanta pân în prezent èi toìi ceilalìi care.totuèi. au în comun mai mult decat nimic. O lume a civilizaìiilor Abordarea civilizaìionala asupra comparaìiei lumilor vine cu principiile: Forìele de integrare în lume sunt reale èi sunt exact ceea ce genereaza contraforìele revendic rilor culturale èi cunoètiinìelor civilizaìionale.

îns interesele lor.Statele-naìiuni sunt èi vor r mâne cei mai importanìi actori în afacerile internaìionale.potential. pres rat de conflicte tribale èi de naìionalitate.îns conflictele care pun cele mai mari pericole pentru stabilitate sunt cele între state sau grupuri provenind din diferite civilizaìii. grupuri etnice sau nationalitati´ Huntington . ÄLumea este oricare stat nu oricare 184 de state ori. asocierile èi conflictele între ele sunt din ce în ce mai mult limitate de factori culturali èi civilizaìionali. un aproape infinit numar de triburi. Lumea este într-adevar anarhica.

deopotriv ).. o înl nìuire special de viziuni asupra lumii. o colecìie de caracteristici èi fenomene culturale" Braudel . ale c rei forme reprezint într-un fel întregul istoric èi care coexist împreun cu alte variet ìi ale acestui fenomen"... structuri èi cultur (material èi spiritual .CIVILIZAiIE gI CULTUR ambele implic . regulile. Wallerstein . o arie cultural ".. valorile. . instituìiile èi modurile de gândire c rora generaìii succesive dintr-o societate dat le-au ataèat o importanì primar " Bozeman . obiceiuri.un spaìiu.

. lucrul devenit in succesiunea lucrului ce devine" Spengler .o concluzie. in special de creativitate culturala..CIVILIZAiIE gI CULTUR produsul unui .cele exterioare si mai artificiale stari de care umanitatea dezvoltata este capabila. fiecare cultura nationala fiind doar o forma specifica a intregului" Durkheim si Mauss ..proces original... un fel de milieu (mediu) moral ce inconjoara un anumit numar de natiuni. care este opera unui anume popor" Dawson .. inevitabilul destin al culturii..

MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE .2.

. Termenul sinic devine într-un mod potrivit cultura comuna a Chinei èi a comunit ìilor chineze din S-E Asiei èi de oriunde în afara Chinei. 2.MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE 1. cum este cazul culturilor înrudite ale Vietnamului èi Coreei. ce a aparut în perioada 100-400 d.Japonez .este o civilizaìie distinct deèi este urmaèa civilizaìiei chinezeèti.Sinic (chinezeasc )-supranumit èi civilizaìia confucianist .Hr.

4.On History.d. Subcontinent.. S-E Asiei. .Mai mult decât o religie sau un sistem social.MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE 3.în Asia central .Hr.Hindus .hinduismul a fost cultura central a Subcontinentului(India) începand cu al II-lea mileniu î. ea este miezul civilizaìiei indiene"(Braudel.Islamic ..p.Hr.226).originar din peninsula arab în sec VII d. peninsulei iberice..Islamul s-a r spândit rapid de-a lungul Africii de Nord.

Hr.Ortodox . èi este vazut în general ca având trei componente majore: în Europa. America de Nord èi în America Latina. .savanìii fac o distincìie în cadrul acesteia:o civilizaìie ortodox centrat în Rusia èi una in Occident.MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE 5. 6.datat ca perioad între 700-800 d.Occidental .

originar din civilizaìia european . se dezvolt într-o civilizaìie distinct de Occident 8.African (posibil ). acest fapt datorânduse trecutului istoric al Africii.Latino-american .savantul Ferdinand Braudel este printre puìinii care recunosc aceast civilizaìie.MARI CIVILIZAiII CONTEMPORANE 7. .

Ideologiile ce au întruchipat Occidentul sunt în declin.r zboaiele religiilor au luat sfârèit. Palmer . conservatorismul.Occidentul a reuèit s creeze ideologii politice semnificative îns nu a creat niciodata o mare religie.Toate acestea sunt produsele civilizaìiei occidentale.. . raìionalismul. corporatismul. comunismul. socialismul. cele ale popoarelor au început" R. Ciocnirea intracivilizaìional a ideilor politice inventate de Occident este înlocuit de o ciocnire intracivilizaìionala a culturii èi religiei.R.iar locul lor este luat de religii èi alte forme culturale de baz ale identit ìii. fascismul èi democraìia creètin .Mari ideologii politice ale secolului al XX-lea includ: liberalismul. marxismul. anarhismul. social-democraìia.

La sfârèitul secolului XX. . conceptul de civilizaìie universal ajut la justificarea dominaìiei culturale a Occidentului asupra altor societ ìi èi nevoia acestor societ ìi de a maimuì ri practicile èi instituìiile occidentale.CIVILIZAiIE UNIVERSAL Conceptul de civilizaìie universal este un produs distinct al civilizaìiei occidentale.3.

care le disting de societ ìile primitive èi de barbari Presupoziìiile.Acest argument nu este nici profund.Aceasta ar putea fi numita cultura Davos (Forumul Mondial de la Davos . în toat lumea a creat o civilizaìie universal .valorile èi doctrinele ce au fost în mod curent deìinute de c tre mulìi oameni în cadrul civilizaìiei occidentale èi de c tre unii oameni în cadrul altor civilizaìii. lucru ce poate fi explicat printr-o constant a comportamentului uman ceea ce societ ìile civilizate au în comun.) avansarea ideii conform c reia r spândirea modelelor de consum èi a culturii populare occidentale. nici relevant.CIVILIZAiIE UNIVERSAL Termenul poate face referire la: Fiinìele umane din toate societ ìile care împ rt èesc unele valori de baz . precum èi a mass-mediei. .în Elveìia. unde peste 1000 de intelectuali din toat lumea se întâlnesc anual.

.

.

4.DECLINUL OCCIDENTULUI Naìiunile occidentale : Deìin èi opereaz în sistemul bancar internaìional Controleaz toate valutele puternice Sunt principalul client al lumii Procur majoritatea produselor finite din lume Domin pieìele internaìionale de capital Exercit o considerabil influenì moral în untrul mai multor societ ìi Sunt capabile de intervenìii militare masive Controleaz strâmtorile maritime Dirijeaz cele mai înalte cercet ri tehnice èi dezvoltarea Controleaz principalele domenii de vârf ale înv ì mântului tehnic Domin accesul în spaìiul cosmic Domin comunicaìiile internaìionale Domin industria armelor de înalt tehnologie .

.The Case for Orthodoxylucrurile revenite pe f gaèul natural.sunetul clopotelor de biserica se propag din nou. a unor noi forme de comunitate stabil si noi grupuri de precepte morale pentru a-i înzestra cu un sens al semnificaìiilor èi scopurilor. .în urma c derii ideologiei stricte a totalitarismului. Bisericile sunt cele mai ocupate locuri din oraè" James Billington. Noi cupole aurite str lucesc în soare.. ca urmare a indigeniz rii de a doua generaìie. ca urmare a necesit ìii unei identit ìi.Vom asista la o renaètere religioas .Biserici c zute nu demult în ruin se reflect în cântece splendide.

5. DEMOGRAFIE .

teama èi lipsa de încredere faì de asemenea popoare.6. lipsa de familiaritate cu presupoziìiile.èi extracivilizaìional descind din: sentimente de superioritate (èi. în mod ocazional. RECONFIGURAREA CULTURAL A POLITICII GLOBALE Diferenìele de comportament intra. de inferioritate) faì de popoare care sunt percepute ca fiind foarte diferite. . ca rezultat al diferenìelor de limb èi de ceea ce se consider a fi comportament civil. motivaìiile. leg turile èi practicile sociale ale altor popoare. dificultatea de comunicare cu acestea.

Lumea va fi ordonat pe bazele civilizaìiilor sau nu va fi deloc ordonat . i rile cu cultur similar tind s se al ture èi s echilibreze ì rile cu care nu formeaz o cumunitate cultural. Un stat de nucleu îèi poate efectua funcìia de ordine deoarece statele membre îl percep ca pe o rud cultural . În lipsa unui stat nucleu recunoscut. Islamul èi-a intensificat conètiinìa comun îns a construit doar o rudimentar structur politic comun .7.STATE DE NUCLEU. CERCURI CONCENTRICE gI ORDINEA CIVILIZAiIONAL Statele nucleu ale marilor civilizaìii înlocuiesc cele dou superputeri ale R zboiului Rece.

Frontiera estic a civilizaìiei occidentale .

O ìar non-occdidental este membr a U.A.T.A.O. Republicile baltice sunt singurele republici foste sovietice care.O reprezint organizaìia de securitate a civilizaìiei occidentale . iar destinul lor a fost o preocupare major a Occidentului. sunt occidentale în ceea ce priveète istoria. în mod clar.E. ± GRECIA . cultura èi religia .T. N. èi a N.În lumea posterioar R zboiului Rece .

Rusia èi fostele ì ri ale U.R.S.S. Ucraina : o ìar sfâèiat .

. Relaìiile dintre China èi populaìiile chineze din exteriorul continentelor ± în 1992 80% din investiìiile str ine directe în China proveneau din teritoriile chineze de peste m ri. statul de nucleu.Marea Chin èi sfera sa de co-prosperitate China urm reète dou scopuri : s devin campionul culturii chineze. magnet civilizaìional înspre care toate celelate comunit ìi chineze ar trebui s se orienteze èi s îèi reia poziìia istoric de putere hegemonic în Asia de Est .

religie èi imperiu pe o scar mai larg pe de alt parte . mai mult decât puterea emirului. pe de o parte èi unit ìile de cultur . faì de familia restrâns . clanul èi tribul .´ Organizaìia Conferinìei Islamice. Ä Loialitatea se manifest faì de trib. religia.ISLAMUL : conètiinì f r coeziune În cadrul Islamului cele dou structuri fundamentale. reèedinìa la Jiddahorganizaìie interstatal în care calitatea de membru este bazat pe religie. originale èi persistente au fost familia.´ La cealalt extrem oamenii au avut Älimba . cultura èi felul de viaì ´ în comun .1972. clan. nu faì de stat . iar Ä Islamul a reprezentat cea mai puternic forì unificatoare a oamenilor . .

.Absenìa unui stat islamic de nucleu are o contribuìie major la importantele conflicte interne èi externe ce caracterizeaz Islamul. Arabia Saudit . State islamice care ar fi putut fi nucleul Islamului : Iran. Conètiinìa f r coeziune este o surs de slabiciune a Islamului èi o surs de ameninìare a altor civilizaìii. Pakistan. Turcia.

hinduèi. pe de o parte èi Occident pe da alt parte. cele mai violente linii de falie sunt între Islam èi vecinii s i ortodocèi. africani èi creètini occidentali. .8. Occidentul èi restul La nivel micro. cele mai intense conflicte având loc între societ ìile musulmane èi asiatice. La nivel macro diviziunea dominant este între Occident èi restul.

biologice èi chimice èi mijloacele folosite pentru a le lansa. a menìine superioritatea sa militar prin intermediul politicilor de proliferare èi contraproliferare în legatur cu armele nucleare.Chestiunile care divizeaz Occidentul èi alte societ ìi sunt din ce în ce mai importante pe agenda internaìional .Trei asemenea probleme implic eforturile Occidentului : 1. 2. forìarea altor societ ìi la respectarea drepturilor omului 3. migraìia .

Problemele ridicate de aceste conflicte includ: 1. Politica global a civilizaìiilor La nivel global sau macro.U.9. 2. bun starea èi puterea economic 4. puterea militar 3. excludere. discriminare. valori èi cultur ( impunere èi încurajare) 6.I. F. .N. acìiunile organizaìiilor globale de tipul O.M. protecìionism 5. Banca Mondial . teritoriul în care statele de nucleu devin participanìii din linia întâi în conflictele liniilor de falie. conflictele statelor de nucleu se produc între marile state ale diferitelor civilizaìii.

au fost deseori furtunoase. Islamul este singura civilizaìie care a pus la îndoial supravieìuirea Occidentului èi a facut-o de cel puìin dou ori.Islamul èi Occidentul Relaìiile între Islam èi creètinism. deopotriv ortodox èi occidental.KTO? Cine conduce ? . Fiecare a fost Cel lalt al celuilalt.KOVO? Cine este condus ? Ä un r zboi rece societal cu Islamul va servi pentru afirmarea identit ìii europene în aceast perioad crucial a procesului de înt rire a Uniunii Europene´ ( Barry Buzan ) . Cauzele conflictului reînnoit între Islam èi Occident se g sesc astfel în întreb rile fundamentale legate de putere èi cultur : .

U. în special cele din estul Asiei reprezint unul din cele mai semnificative evenimente din lume în a doua jum tate a secolului XX.A. .Asia . Afirmarea Chinei constituie o provocare fundamental pentru Statele Unite. nu doresc s accepte conducerea sau hegemonia chinez în Asia. China èi America Schimb rile economice din Asia. China nu doreète s accepte conducerea sau hegemonia american în lume. drepturile omului èi proliferarea armelor. îns nu-i pot face s se înìeleag . S. Conflictele S.A cu China acoper mai multe domenii. altereaz echilibrul de putere între ì ri èi regiuni. incluzând chestiuni economice.U. Schimburile economice fac posibile contactele între oameni. Creèterea economic creeaz instabilitate politic în interiorul ì rilor èi între ì ri .

Conexiunea confucianisto-islamic va continua èi probabil se va l rgi èi se va adânci. drepturile omului èi alte chestiuni. În aceast conexiune elementul central a fost cooperarea societ ìilor musulmane èi civice. opuse Occidentului în ceea ce priveète proliferarea armelor. .Cu timp expansiunea demografic musulman èi cea economic asiatic vor continua. conflictele între Occident èi civilizaìiile provocatoare vor fi totuèi mai importante decât alte linii de clivaj.

Alinieri pe cale de apariìie Japonez African Ortodox ( Rusia) Islam Occidental Latino-american Hindus ( India ) Mai conflictuale Mai puìin conflictuale Sinic ( China) .

Acestea reprezint uneori lupte pentru controlul popoarelor. indigestibilitatea èi proximitatea de anumite civilizaìii ) . triburi. Ele sunt coflicte prelungite care tind astfel s produc multe vistine èi refugiaìi. Aceste r zboaie îèi au r d cinile în istorie ( memoria prezent a trecutului ) . comunit ìi religioase èi naìiuni au fost dominante în orice er èi în orice civilizaìie. în schimb rile echilibrului demografic èi în politic ( militarism. R zboaiele liniilor de falie R zboaiele între clanuri. deoarece ele sunt înr d cinate în identit ìile oamenilor. Conflictele liniilor de falie sunt conflicte comune între state sau grupuri din civilizaìii diferite. grupuri etnice.10. R zboaiele liniilor de falie au loc întotdeauna între popoare de religii diferite.

Dinamica r zboaielor liniilor de falie R zboaiele liniilor de falie trec prin procese de intensificare. . extindere.11. soluìionare. îns rareori ia sfârèit în permanenì . foarte rar. èi . Din punct de vedere psihologic religia procur cea mai sigur èi cea mai bun justificare pentru lupta împotriva forìelor f r Dumnezeu. Violenìa r zboaielor de falie se poate opri în întregime pentru o perioad de timp. În cadrul unui r zboi de falie exist participanìi primari . secundari èi terìiari. întrerupere.

naìionale. . gândirea politic extern american sufer de asemenea de o rezistenì de a-èi abandona èi modifica politicile adoptate pentru a corespunde cerinìelor R zboiului Rece. Viitorul civilizaìiei O lume în care identit ìile culturale ( etnice . diversitatea civilizaìional èi cultural contest încrederea occidental în importanìa universal a culturii occidentale.12. 3. religioase. civilizaìionale) sunt centrale. iar afinit ìile culturale èi diferenìele configureaz alianìele. antagonismele èi politicile statale are 3 mari implicaìii pentru Occident : 1. 2. oamenii de stat pot modifica constructiv realitatea doar dac o recunosc èi o înìeleg.

ciocnirile dintre civilizaìii reprezint cele mai mari ameninì ri la adresa p cii mondiale.spirituali èi intelectuali ai marilor civilizaìii ale lumii. . iar o ordine mondial bazat pe civilizaìii este cea mai sigur paz împotriva r zboiului mondial.Concluzii Atât viitorul p cii. cât èi cel al civilizaìiei depind de înìelegerea èi cooperarea dintre liderii politici . În era pe cale de a se naète.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful