ALIMENTAŢIA ŞI HIDRATAREA

BOLNAVILOR.
 A – Alimentaţia şi hidratarea bolnavului.
 Alimentele = materiale necesare înlocuirii pierderilor suferite prin
activităţi fizice precum şi pentru furnizarea energiei necesare
proceselor vitale ( respiraţie, circulaţie, digestie ).
- componente alimentare netransformate de organism : apa,
mineralele, vitaminele.
- componente alimentare transformate în produşi mai simpli, uşor de
asimilat : proteine, lipide, glucide.
 Alimentaţia raţională asigură aportul caloric necesar în funcţie de :
vârstă, sex, activitate fizică, stări fiziologice ( sarcină, lăuzie ).
 Principiile alimentare : proteine, lipide, glucide, săruri minerale,
vitamine, oligoelemente şi apa.
 Glucidele  au rol energetic şi prin oxidare la nivelul celulelor şi
ţesuturilor eliberează energie pentru funcţionarea organismului .
Alimente care conţin glucide : pâine, cartofi, făinoase, fructe,
legume, zahăr + produse zaharoase.
 A – Alimentaţia şi hidratarea bolnavului.
 Lipidele = grăsimile  acizi graşi + glicerină cu rol energetic :
a) provenienta animală : unt, smântână, frişcă, untură, gălbenuş de
ou, caşcaval
b) provenienta vegetală : ulei de floarea soarelui, măsline.
 Proteine  aminoacizi necesari sintetizării proteine proprii
sursa proteinelor :
a) animală – carne, mezeluri, brânzeturi, lactate, ouă
b) vegetală – orez, pâine, paste făinoase, mazăre, fasole, linte
- necesarul de proteine este în funcţie de : vârstă, sex, stare
fiziologică ( sarcină, lehuzie, naştere )
 Vitaminele = necesare în funcţionarea organismului în procesele
biologice, naşterea şi diviziunea celulelor
a) liposolubile : A, D, E, K
b) hidrosolubile : C, + complexul B ( 1, 2, 6, 12 )
 A – Alimentaţia şi hidratarea bolnavului.
 Sărurile minerale = pentru funcţionarea organismului, 4% din
greutatea corpului
1) NaCl : 6 – 8 g/zi ( sarea )
2) săruri de Ca şi Ph  dezvoltare de oase + dinţi
- deficit de Ca şi Mg  rahitism la copii şi osteoporoză la adulţi
 Alimentaţia raţională alimente bogate în săruri minerale : carne,
lapte, brânzeturi, legume, cereale, fructe
 Apa are rol plastic, solvent al sărurilor minerale, intrând în
compoziţia citoplasmei celulare
2.300 ml / zi normal  echilibru între aport şi eliminare ( urină,
transpiraţie, fecale )
- pierderi > 20% din greutatea corpului, duc la deces
- din 2.200 ml / zi : 1.500 ml = apă, ceai, suc, lapte, supă
700 ml = alte alimente
 B – Grupe de alimente.

- Alimentele sunt combinaţii ale principiilor nutritive : glucide,

lipide, proteine, săruri minerale
- Din punct de vedere nutritiv, alimentele sunt :
1. carne şi derivate
2. lapte şi derivate
3. ouă
4. grăsimi
5. cereale şi derivate
6. legume şi leguminoase uscate
7. fructe
8. zahăr şi produse zaharoase
9. băuturi nealcoolice
10. condimente
 B – Grupe de alimente.

- Alimentaţia cuprinde preparate : a) proaspete

b) procesate

- Gastronomia = arta preparării alimentelor

- Gastrotehnia = transformări suferite de alimente în timpul pregătirii

+ influenţa asupra corpului.
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.

Dietoterapia = tratamentul bolilor prin alimente  trebuie să

asigure necesarul caloric.

- dieta în funcţie de cantitate : a) hipocalorică

b) hipercalorică

- dieta din punct de vedere calitativ, este adaptată în funcţie de

boala tratată ( categorii de îmbolnăviri ).
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.
Regimuri :
1. Hidric
2. Hidrozaharat
3. Hipocaloric
4. Hipercaloric
5. Lactat
6. Lacto – făinos
7. Diabet zaharat
8. Hepatic
9. Cardiovascular
10. Renal
11. Ulcer gastro – duodenal
12. Pre şi post interventii abdominale
13. Regim ptr. Reacţia Adler ( hemoragii oculte )
14. Regim complet : a) cu sare sau b) fără sare
15. Regim pentru femei : a) însărcinate sau b) lehuze
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.
1. Regimul hidric :
- 2 l / zi în prize mici, fracţionate
- 2 – 3 zile, pacient la pat
- post-operator, diaree acută, gastrită ac. sau litiază
renală
- alim. permise : supă de legume
ceai neândulcit / zaharină
zeamă de orez
bulion de legume

2. Regimul hidro-zaharat :
- hepatită epidemică
- insuficienţă hepatică
- boli infecţioase ( perioada febrila )
- alim. permise : suc, ceai îndulcit
zeamă compot / orez
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.
3. Regimul hipocaloric :
- afecţiuni cardio – vasculare
- obezitate
- alim. permise : brânză de vaci, lapte, carne alba , legume,
mere
- alim. interzise : zahăr, dulciuri, paste făinoase, carne grasă,
struguri, prune

4. Regimul hipercaloric :
- diaree acută
- stări febrile prelungite
- neoplasme
- T.B.C.
- perioada de creştere la copii, sarcină, lehuzie
- alim. permise : glucide, grăsimi, unt, făinoase, dulciuri
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.

5. Regimul lactat :
- în primele 3 – 5 zile ale fazei acute în boala
ulceroasă + hemoragii digestive superioare.

- alim. permise : lapte, frişcă, smântână

6. Regimul lacto – făinos :

- în ulcer
- operaţii pe stomac

- alim. permise : brânză de vaci, piureuri de legume, făinoase,

ouă moi, caş, lapte, smântână, frişcă.
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.
7. Regimul diabet zaharat :
- DZ tip I = diabet insulino – dependent  tratat cu insulină
- 3 mese principale + 2 gustări, la aceeaşi oră
conform tratament insulinic
- DZ tip II = diabet insulino – independent  tratat cu
medicamente orale + regim alimentar
- 3 mese / zi - majoritatea obezi  obectivul dietei
este scăderea în greutate
- alim. permise : carne de vacă, viţel, pasăre, peşte, brânzeturi,
varză, conopidă, spanac, dovleac, salată,
vinete, ardei gras, castraveţi, roşii
- alim. cântărite : fructe, lactate, cartofi, orez, griş, paste
făinoase ( fierte ), pâine, mămăligă
- alim. interzise : biscuiţi, legume uscate, fasole, mazăre, linte,
zahăr, dulciuri, bere, vin, ţuică, struguri, prune,
miere, banane, curmale
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.

8. Regimul hepatic :
- hepatita cronică agresivă
- ciroza hepatică decompensată
- neoplasm hepatic
- alim. permise : carne slabă fiartă, brânză de vaci, caş, urdă,
iaurt
- pâine albă prăjită, legume
- făinoase, supe de făinoase
- fructe coapte, biscuiţi
- alim. interzise : carne grasă de orice fel
- viscere, conserve, prăjeli, rântaşuri
- unt, alune, nuci, cafea
- condimente, băuturi alcoolice
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.

9. Regimul cardio – vascular :

- insuficienţă cardiacă
- hipertensiune arteriala
- I.M. acut

- alim. permise : supe de zarzavat, făinoase în cantităţi limitate,

1 – 2 ouă / săptămână, carne slabă fiartă,
legume + zarzavaturi crude + fierte, lapte +
brânzeturi degresate, compot, dulceaţă,
marmelada
- alim. interzise : lapte integral, brânzeturi sărate, grase, carne
grasă, viscere, băuturi alcoolice, condimente,
sare.
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.

10. Regimul renal :

- insuficienţă renală
- glomerulonefrită acută difuză

- alim. permise : salată de crudităţi cu untdelemn, fructe crude

coapte, supă de legume + făinoase, prăjituri cu
mere coapte, caş, urdă, brânză de vaci,
gălbenuş de ou, pâine fără sare.

- alim. interzise : alimente sărate, brânzeturi, conserve,

mezeluri, restricţie la carne.
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.
11. Regimul ulcer gastro – duodenal :
- alim. permise : carne slabă de vacă, viţel, pasăre, peşte slab,
şuncă slabă, parizer, crenvurşti, legume fierte, piure, sufleu,
budincă, lapte dulce, smântână, unt, brânză de vaci, caş, urdă, ouă
fierte moi, griş, orez, paste făinoase, pâine de o zi, biscuiţi, ceai
( mentă, muşeţel, sunătoare şi tei ) , apă plată, suc morcovi, mere,
piersici.
- alim. interzise : alcool, cafea, ceai negru, băuturi carbogazoase,
acre, fierbinţi, carne grasă, afumată, prăjită, peşte gras,
afumat, conserve de peşte, brânzeturi fermentate, lapte bătut,
iaurt, slănină, rântaş, maioneză, dulciuri concentrate ( marmeladă,
dulceaţă, ciocolată, aluat, foietaje ), fructe crude, acre, alune,
migdale, condimente.
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.

12. Regimul pre şi post-operator :

- intervenţii intra-abdobinale : stomac, ficat, vezică
biliară, intestin subţire şi gros

A) pre-operator  dietă hidrică

B) post-operator ( 3 – 4 zile )  nu se administrează lichide îndulcite
sau lapte care produc prin fermentaţie balonare
- în rezecţie, anastomoză jejunală pacientul va fi hrănit 2 zile
parenteral, a treia zi ceai îndulcit ½ kg / 24 ore, apoi ouă ( nu în
intervenţii pe căi biliare ), bulion carne, iaurt, după o săptămână
carne de viţel tocată, friptă.
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.

13. Regimul pentru determinarea hemoragiilor oculte = Reacţia Adler

- 3 zile înainte de recoltarea materiilor fecale, se recomandă

lapte, făinoase, fără carne sau alimente care conţin sânge, fructe,
legume verzi, ciocolată, cacao
- cantitate mică de sânge în scaun determinată prin Reacţia
Adler, apare în ulcer sau neoplasm.

14. Regimul complet ( cu sau fără sare ) : se recomandă pacienţilor

cu afecţiuni metabolice, organice.
- regimul complet poate fi : normosodat
hiposodat
fără sare
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.
15. Regimul femei însărcinate : tendinţă la supra-alimentaţie sau
subnutriţie
- regimul alimentar trebuie să fie bogat în substanţe
nutritive : proteine ( carne, peşte, ouă, lapte ), glucide (
dulciuri, cereale, paste făinoase ), grăsimi ( unt,
smântână ), săruri minerale ( Ca, Fe ), vitamine ( A, B,
C, D, E, K )
- la începutul sarcinii alimente uşoare + multe lichide
- 100 gr. proteine / zi din carne, peşte, ouă, lapte,
brânză, soia ( ptr. muşchi, ţesuturi, păr, sistem imun +
hormonal )
- 20 gr. proteine se obţin din 400 gr. orez, 100 gr.
sardine sau 2 ouă
- lichidele consumate în cantitate mai mare cresc
volumul sângelui ( în sarcină )
- carbohidraţii necesari ptr. producerea de energie, se
obţin din : pâine, orez, fructe, cereale
 C – Noţiuni elementare de dietoterapie.
- Reduce sarea  evită edemele  uterul îmbibat cu apă se
contractă mai greu.

16. Alimentaţia lăuzei care alăptează : sunt esenţiale proteinele

şi calciul din cereale, carne, ouă, lactate, fructe.
 2000 calorii / zi : peşte pentru fier, lactate, briânzeturi, iaurt, 2-3
fructe / zi, lichide mai multe, fără bere.
- evită : fasole, varză, conopidă, mezeluri, condimente iuţi,
afumături.
 Hidratarea organismului

- depinde de : activitatea fizică

- mediul ambiant ( căldura creşte pierderea apei )
- vârsta persoanei ( copii pierd mai uşor apa )
- existenţa unor boli ( D.Z. 8 l / zi )
- vârstnicii se deshidratează mai uşor, reacţiile biochimice se
realizează mai greu, toxinele se elimină dificil
- un om elimină zilnic : 1,5 l pe cale renală
750 ml prin transpiraţie
400 ml prin respiraţie
Echilibrul între aport şi eliminare, orice reţinere de apă în
organism semnifică boala hepatică, cardiacă, renală etc.
Hidratarea insuficientă duce la constipaţie, infecţii urinare,
litiază renală.
 D – Hidratarea organismului.

- Apa se bea lent, cu înghiţituri mici si repetate.

- NU în timpul mesei sau imediat după masă
- Apa prea multă duce la “ intoxicaţie cu apă ” manifestată prin
semne ca ale deshidratării : apatie, confuzie mentală,
ameţeală, oboseală.

Căi de hidratare ale organismului.

1. Calea orală = calea fiziologică de administrare a lichidelor
- nu poate fi folosită în : vărsături
stenoză pilorică şi esofagian
refuzul pacientului
2. Calea duodenală = se administrează prin sondă duodenală,
picătură cu picătură în ritm de 60 – 100 ml / min.
 D – Hidratarea organismului.

3. Calea rectală = prin clismă, picătură cu picătură

4. Calea parenterală = prin perfuzie, picătură cu picătură

- în spital se pot face explorări de aparat renal
- probă : de concentraţie ( alim. solide fără lichide )
de diluţie
 Alimentarea pacientului.
1. - Activă
2. - Pasivă
3. - Artificială
Rolul infirmierei în servirea mesei :
- curat şi la timp : la sala de mese sau la salon
- alimentele nu se ating cu mâna
- sunt serviţi întâi pacienţii de la sala de mese, apoi cei din
saloane ( imobilizaţi )
1. Alim. activă  ptr. servirea mesei, infirmiera are nevoie de :
tăvi, tacâmuri, farfurii, şerveţele, pahare ptr. apă,
faţă de masă, coş ptr. pâine
- servirea mesei în salon : se îndepărtează tăviţele renale,
ploştile, urinarele, pacienţii cu aspect dezagreabil se separă cu
paravan  pacientul este invitat să se spele pe mâini.
 E – Alimentarea pacientului.
a) Alimentarea activă în salon, la pat, în poziţie şezândă :
- poziţie comodă şezând, semişezând
- sprijinit de perne sau pături
- masă de servit la pat, faţă de masă, şerveţel
- pătură acoperită cu muşama, aleză
- pacientul se spală pe mâini, prosop în jurul gâtului
b) Alimentarea activă, în decubit lateral stâng :
- pacientul se spală pe mâini
- stă în decubit lateral stâng cu capul pe pernă
- lenjeria se acoperă cu aleză, prosop în jurul gâtului
- mâncarea pe tavă acoperită, pe un taburet la nivelul patului
- ptr. lichide, căni cu cioc sau cu tuburi transparente
- se strânge vesela ( la sfârşitul mesei ) şi se spală pacientul
pe mâini
 E – Alimentarea pacientului.
2. Alim. pasivă : aferentă pacienţilor imobilizaţi, paralizaţi,
adinamici, epuizaţi, în stare gravă, cu tulburări de
deglutiţie
- poziţionarea în pat a pacientului
- lenjeria acoperită cu aleză
- prosop în jurul gâtului pacientului
- infirmiera serveşte din partea dreaptă a pacientului, cu
lingura, mâncarea la temperatură în limite normale
- atenţie la debitul lichidului ( ptr. evitarea înecării )
La sfârşitul mesei :
- se şterge pacientul la gură
- se îndepărtează resturile alimentare
- se schimbă lenjeria ( la nevoie )
- se aeriseşte salonul
- se transportă vesela la oficiu
 E – Alimentarea pacientului.

3. Alim. artificială : prin sondă gastrică

gastrostomă
parenteral
clismă

a) Alim. prin sondă gastrică :

- asistenta este ajutată de infirmieră să introducă
sonda gastrică
- se face o spălătură gastrică
- prin pâlnie ataşată la capătul sondei se toarnă lichid
alimentar 200 – 400 ml la temperatura corpului
- se introduc 200 – 300 ml apă + o mică cantitate de
aer ptr. golirea sondei
 E – Alimentarea pacientului.
b) Alim. prin gastrostomă : la pacienţi cu stricturi esofagiene ca
urmare a unor arsuri sau intoxicaţii cu substanţe caustice
- nu poate fi folosită sonda gastrică
- gastrostoma = comunicarea dintre stomac şi suprafaţa
peretelui abdominal, printr-o stomă ( fistulă ) realizată chirurgical
- în stomă se fixează o sondă sau pâlnie în care alimentele se
introduc cu o seringă în cantitate nu mai mare de 500 ml la
temperatura corpului ; la sfârşit sonda se închide ptr. a evita
refularea alimentelor.
- regiunea din jurul fistulei se păstrează uscată, curată, cu
unguent protector antimicrobian, cu pansament steril absorbant.
c) Alim. prin clismă : soluţie Ringer 47 ‰ ( rol hidratare )
- picătură cu picătură ( în loc de irigator, termos )