Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Gazele combustibile sunt utilizate la: -nevoi menajere ( nc lzirea apei calde de consum , la ma ini de g tit ,etc) -instala ii de ardere pentru ob inerea energiei termice necesare nc lzirii . -n procese tehnologice. Cele mai utilizate gaze combustibile sunt : -gazele naturale -gazele petroliere lichefiate .
1-coloana de exploatare 2-orificii 3-coloana de captare 4-conducta exterioar 5-coloana de foraj 6,7-manometre 8-regulator de presiune
Astfel: -vaporii de ap produc coroziunea , deci g urirea conductelor ,deci pierderi de gaze, deci pericol de explozie -prin condensarea vaporilor de ap n interiorul conductei, scade debitul de gaz ce poate fi transportat -moleculele de ap se pot combina cu cele de gaz, formnd criohidra i-care seam n cu chiciura i care, depunndu-se pe pere ii conductelor le reduce sec iunea de trecere
-praful produce eroziunea orificiilor de trecere ale ventilelor, arz toarelor, contoarelor; -compu ii cu sulf sunt corozivi pentru conducte Instala iile pentru eliminarea apei se numesc separatoare. Ele pot fi: -gravita ionale -centrifugale.
SEPARATORUL CENTRIFUGAL
1-coloan metalic cilindric 2- tu lateral pentru intrarea gazelor 3-partea inferioar tronconic 4-conduct de evacuare 5-conducta de ie ire a gazelor Gazele intr cu vitez mare, cap t o mi care elicoidal , apa fiind mai grea dect aerul se separ din gaz, fiind colectate n partea inferioar , de unde se evacueaz periodic.
Instala iile pentru eliminarea prafului Instala iile pentru eliminarea prafului sunt: -filtrele -decantoarele -separatoarele centrifugale. Filtrele -re in praful din gaz folosind un material filtrant. Materiale filtrante: - es turi( fetru) -materiale ceramice.
1-carcas 2-racord intrare gaz 3-racord ie ire gaz 4-cartu filtrant 5-cadru din tabl perforat 6-capac demontabil 7- uruburi 8-flan a 9-capac cur ire 10-flan a tu ului de evacuare 11 12-garnituri trapezoidale 13-mner 14-ghidaj-caset 15-flan e
Pentru cur irea filtrului este necesar scoaterea cartu ului filtrant, care se scutur sau se folose te un jet de aer comprimat. Pentru a nu ntrerupe alimentarea cu gaz pe timpul cur irii filtrului , se recomand montarea a dou filtre n paralel. Filtrarea se poate face i n dou trepte montate n serie.
Sta iile de predare Sunt alc tuite din toate instala iile de reducere i reglare a presiunii,m surarea debitelor i odorizarea gazelor. Ele pot fi: -sta ii de predare la consumator important(2) (platforme industriale) ce alimenteaz instala iile de utilizare (4) -sta ii de predare pentru alimentarea cu gaze a localit ilor (3)
Sistemul de distribu ie Preia gazele de la sta ia de predare 3 i le transport printr-un sistem de conducte pn la robinetele de bran ament ale consumatorilor. Este alc tuit din urm toarele tipuri de re ele: -re eaua de reparti ie 5 -re eaua de distribu ie 10
Re eaua de reparti ie 5 -preia gazele la presiune medie de la sta ia de predare 3, le transport pn la sta iile de reducere i reglare : 6-sta ii de reglare la consumatori industriali unde presiunea se reduce de la presiune medie la redus necesar n instala iile de utilizare industrial 7 8-sta ie de reglare de sector unde presiunea se reduce de la presiune medie la redus 9-sta ie de reglare de sector unde presiunea se reduce de la presiune medie la joas
Re eaua de distribu ie 10 Preia gazele de la presiune redus de la sta iile de reducere de sector 8 i le transport la bran amentele consumatorilor 11. Aici se g sesc posturile de reglare 12 care reduc presiunea redus la joas pentru a alimenta instala iile de utilizare 13. Re eaua de distribu ie 14 Preia gazele direct la presiune joas i alimenteaz bran amentele 15 pn la robinetele de bran ament 16.
Gazul p trunde n regulator cu presiunea P1, ac ioneaz asupra ventilului 1 cu o for F1, tinznd s nchid sec iunea orificiului de laminare 2. Ventilul 1 este pus n leg tur prin tija 3 cu membrana elastic 4 , pe a c rei suprafa exterioar ac ioneaz for a elastic F2 a unui arc 5 , ndreptat n sens contrar for ei F1. Cele 2 for e opuse F1 i F2 se echilibreaz dinamic, men innd ventilul 1 ntr-o pozi ie anume.
Aceast pozi ie face ca gazul care p trunde prin orificiul 2 s fie laminat i presiunea sa scade la valoarea P2<P1. Reglarea presiunii gazului se realizeaz n func ie de presiunea P2 din aval de regulator. De aceea spa iul de sub membrana 4 este pus n leg tur prin conducta 6 cu racordul de ie ire a gazelor din regulator. Cnd presiunea P2 scade la o valoare P2<P2, (atunci cnd cre te debitul de gaz consumat n instala ie) echilibrul dintre for ele F1 i F2 este perturbat, F2 devine mai mare dect F1 , ventilul 1 se va deplasa n jos, m rind sec iunea de trecere a gazului spre orificiul 2. Presiunea P1 va cre te, pn la valoarea P2 i se va transmite i sub membrana 4 prin conducta 6, ceea ce restabile te echilibrul dintre F1 i F2. n concluzie, reducerea i reglarea presiunii gazului sunt realizate concomitent de regulatorul de presiune.
Func ionare Gazul intr n regulator prin racordul 1, prev zut cu sita 2. Aici este laminat prin sec iunea ngust a ventilului 3, reglat cu arcul 4. Datorit contrapresiunii exercitate de arcul 5 transmis prin intermediul membranei elastice 6, i al prghiei 7 la ventilul 3, se reduce presiunea gazului. Gazul iese prin racordul 8 spre instala ia de utilizare.
Pentru siguran sunt prev zute cu un ventil de siguran 9, care nu permite ca presiunea s se ridice peste o anumit valoare (dep ire cu 150 mm H2O). Prin deschiderea ventilului de siguran 9, gazele p trund sub capacul 10 i ies n atmosfer printr-o eav de evacuare 11 numit r sufl toare.
Treapt de reglare
Se compune din dou panouri de reglare, unul pentru var , unul pentru iarn , montate la un distribuitor i un colector, i o conduct de ocolire pe care se monteaz un robinet de laminare.
Sta ii cu dou sau mai multe trepte de reducere i reglare a presiunii gazelor
Se folosesc n special n industrie pentru c aici sunt necesare diferite trepte de presiuni n func ie de caracreristicile agregatelor, arz toarelor, aparatelor de utilizare. n aceste cazuri se prev d sta ii cu dou sau mai multe trepte de reducere i reglare a presiunii gazelor, treptele de reglare putnd fi montate n serie sau n paralel.
n cazul n care debitele de gaze naturale consumate sunt practic constante, treptele de reducere i reglare a presiunii se reduc , respectiv, la cte un singur panou de reglare, astfel c , alc tuirea sta iilor se simplific .
consumatorilor de gaze naturale din re eaua exterioar de distribu ie se realizeaz prin intermediul conductei de bran ament (fig. 2).
1 - conducta public 2 - bran ament 3 - limita de proprietate 4 - instala ia interioar 5 - aparat de utilizare 6 - contor Fig.2 Schem de legare a unui consumator la conducta public
Traseul conductei de bran ament trebuie ales perpendicular pe conducta de distribu ie, iar dac sunt motive speciale pentru racordare la un alt unghi, acesta nu poate fi mai mic de 60 de grade. Bran amentul se execut cu pant spre conducta public . Racordarea conductei de bran ament la re eaua de distribu ie exterioar se realizeaz prin sudur . n dreptul sudurii de racord, conducta de distribu ie se perforeaz pentru a permite accesul gazelor n bran ament.
Att la sudura efectuat pe conducta de distribu ie, ct i la cap tul bran amentului (lng cl dire), se monteaz obligatoriu o r sufl toare pentru eliminarea n atmosfer a eventualelor sc p ri de gaze prin neetan eit ile conductelor.
La cap tul conductei de bran ament se monteaz un robinet de bran ament, care permite scoaterea din func iune a ntregii instala ii. n general, orice proprietar este legat la conducta public printr-un singur bran ament.
Conditiile tehnice pentru functionarea in siguranta a instalatiilor interioare sunt urmatoarele: -volumul interior minim al incaperilor: 18 m3 pentru incaperi curente si 7,5 m3pentru bucatarii, bai,oficii -ventilare naturala -evacuarea totala a gazelor de ardere in exterior -suprafete vitrate pentru decompresie Pentru cazurile in care nu se pot indeplini aceste conditii, se vor folosi numai aparate de utilizare la care, prin tubulatura etansa, se asigura din exterior al aerului necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere.
Instalatia interioara de utilizare menajera a gazelor dintr-o cladire de locuit (Fig.3) se compune din: Coloana montanta1 , alimentata cu gaze la presiune joasa din postul de reglare 2 prin conducta exterioara 3, pe care se monteaza robinetul de incendiu 4. La coloana montanta 1 se monteaza reteaua instalatiei interioare. Intre coloana montanta 1 si reteaua interioara se monteaza contorul 5 pentru masurarea si inregistrarea debitului de gaze, prevazut cu robinetul de contor 6. Din contorul 5 gazele trec prin conducta de distributie 7 si prin conductele de derivatie 8 la aparatele de utilizare 9 cu flacara libera si 10 pentru apa calda legat la cosul de fum 11. Fiecare aparat de utilizare este prevazut cu doua robinete montate pe conducta de racord si anume, un robinet de siguranta 12 si unul de manevra 13. In portiunea de traversare prin elementele de constructie conductele de gaze se introduc in tuburi de protectie 14.
Conductele instala iilor interioare de utilizare a gazelor naturale se amplaseaz : aparent n spa iile uscate, ventilate, luminate i circulate, cu acces permanent, inclusiv n subsolurile care ndeplinesc aceste condi ii; pe cat posibil,pe elemente de rezistenta ale constructiei:pereti, stalpi,grinzi, plafoane; Cnd trecerea conductelor prin nc peri cu umiditate pronun at sau atmosfer corosiv este inevitabil , se vor folosi evi zincate sau protejate cu lacuri anticorozive i tuburi de protec ie. Nu este permis utilizarea n instala iile interioare a unor conducte din o el cu diametrul mai mic de 1/2 oli.
Conductele de gaz se vor dimensiona n raport cu prescrip iile de proiectare astfel nct s asigure alimentarea cu gaz n condi iile estimate de cerere maxim . Sus inerea conductelor de gaz se va face cu cleme, bride sau crlige de dimensiuni potrivite, de bun calitate i montate la distan e adecvate, astfel nct instala ia s nu poat fi mi cat accidental din pozi ia de montaj.
Desigur, trebuie avut grij ca integritatea structural a cl dirii s nu aib de suferit n urma mont rii instala iei de gaz. Conductele de gaz nu trebuie s se sprijine pe nici un alt tip de instala ie interioar . n interiorul cl dirilor, conductele de gaz nu trebuie s intersecteze sau s treac prin canale de aerisire, canale de ventilare, usc torii, servante sau prin pu ul liftului. Schimb rile de direc ie ale conductelor de gaz trebuie f cute cu ajutorul fitingurilor i curbelor prefabricate sau realizate la locul de montaj.
Apartamentele din cl dirile de locuit sunt racordate la coloana montant printr-o deriva ie proprie. Nu este permisa trecerea conductelor care alimenteaz un apartament prin alt apartament .
Instala ie de utilizare a gazelor naturale la buc tariile unui bloc de locuin e cu nc lzire central 1.contor comun 2.conducte de distributie 3.coloane 4.derivatii 5.robinet de incendiu 6.robinet de manevr
Instala ie interioar de gaze naturale pentru o central termic 1.conducta exterioara 2.robinet de incendiu 3.contor 4.conducta de distributie 5.deriva ii 6.distribuitor 7.cazane 8.conducte de racord 9.robinet de siguran 10 robinet de manevra 11.canal de fum 12.co de fum 13 canal de tabl
Alc tuirea instala iilor de gaze: conducte, arm turi, sta ii i posturi de reglarem surare gaze, contoare de m surare, arz toare, regulatoare de debit, supape de blocare La realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt admise numai materiale si aparate standardizate, omologate si care, dupa caz, au agrement tehnic.
Conductele subterane sau supraterane ale sistemului de alimentare cu gaze naturale se realizeaza cu urmatoarele categorii de tevi metalice: tevi din otel fara sudura laminate la cald tevi din otel fara sudura trase la rece tevi din otel trase pentru industria petroliera tevi din otel sudate elicoidal pentru conducte petroliere tevi din otel sudate elicoidal tevi sudate longitudinal pentru instalatii, negre sau zincate, numai pentru conducte supraterane
Pentru etansarea acestor imbinari, se folosesc: -fuior de canepa si vopsea de miniu de plumb; -banda din teflon; -garnitura din klingherit ; -alte materile de etansare agrementate.
Imbinarile nedemontabile ale conductelor se realizeaza cu: -fitinguri pentru sudare din otel; -electrozi pentru sudura; -sarma pentru sudura.
Tevi si fitinguri din polietilena de inalta densitate Tevile si fitingurile de inalta densitate se pot folosi numai la executarea retelelor exterioare ingropate in sol. Conductele din polietilena se folosesc in sistemele de alimentare cu gaze cu presiuni pana la 4 bar. Ele se monteaza doar subteran si numai in soluri care nu contin produse petroliere. Se livreaza in tronsoane drepte, colaci sau roluite pe tamburi.
Moduri de imbinare:
sudura cap la cap polifuziune electrofitinguri
Pentru aceste imbinari se folosesc fitinguri speciale(de culoare neagra sau galbena)
Armaturi
Cel mai simplu i obi nuit mod de a controla o instala ie de gaz se face prin intermediul robinetului de nchidere / separare. Acesta este format dintr-un corp i un cep, suprafe ele de contact de form tronconic fiind fin prelucrate pentru a asigura o etan are eficient . Cele dou suprafe e de contact sunt unse cu un lubrifiant, pentru o manevrare u oar .
Robine ii de nchidere se prev d: -naintea fiec rui contor; pe fiecare ramifica ie important , -pe fiecare conduct care alimenteaz grupuri de arz toare -montate la aparate, mese de lucru, laboratoare, etc., -la baza fiec rei coloane n cl diri cu peste 5 nivele Inaintea fiec rui arz tor, astfel: - doi robine i monta i pe conduct , pentru cazul arz toarelor i aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevr propriu sau n cazul celor care au racord flexibil; - un singur robinet pentru cazul arz toarelor i aparatelor care au racord rigid i au robinet de manevr propriu.
Robinetul cu cep- este prevazut cu filet interior la racordul de intrare si de iesire a gazului. Corpul robinetului se termina la partea superioara cu un cap de sectiune patrata, astfel ca pentru actionarea lui este necesara o cheie speciala cu orificiu patrat si maner.
Arzatoare
Arzatoarele sunt dispozitive care servesc la realizarea amestecului gaz-aer si la introducerea lui in spatiul de ardere numit focar, pentru o ardere completa si in deplina siguranta. Arzatoarele se clasifica dupa urmatoarele criterii: -destinatie:-arzatoare de uz casnic si arzatoare de uz industrial -modul de realizare a amestecului gaz-aer: arzatoare cu amestec prealabil, arzatoare fara amestec prealabil -dupa modul de introducere a aerului: -cu aer aspirat, cu aer insuflat
Arzatoare de uz casnic
Arzator de uz casnic Tip A II 400 putere termica: 3400 kcal/h debit nominal: 0,4 m / h Tip ALL 600 putere termica: 5100 kcal/h debit nominal: 0,6 m / h
Arzator de uz casnic Tip B 600 putere termica: 5100 kcal/h debit nominal: 0,6 m / h Tip B 1000 putere termica: 8500 kcal/h debit nominal: 1 m / h
Arzator de uz industrial
Arzator de uz industrial Tip TD 2 putere termica: 17000 kcal/h debit nominal: 2 m / h Tip TD 3 putere termica: 25500 kcal/h debit nominal: 3 m / h
Contoare de gaz
Aparatele pentru m surarea i nregistrarea debitelor de gaze combustibile naturale se numesc contoare. Dup modul de m surare i nregistrare, contoarele pot fi: volumetrice (cu nregistrare direct , la care m surarea are loc prin umplerea i golirea succesiv a unor compartimente cu volum determinat). Exist dou tipuri: -contoare cu camere i membrane, respectiv contoare cu pistoane rotative; diferen iale (cu nregistrare indirect , determinndu-se diferen a de presiune ntre sec iunile amonte i aval ale unei diafragme de diametru cunoscut i calculnduse debitul de gaz pe baza acestei diferen e de presiune m surate)
Detectoarele de gaze permit, fie semnalizarea prezentei gazelor indiferent de concentratia lor in aer, fie masurarea concentratiilor de gaze in aer (analizoare de gaze).
Dispozitivele uzuale de siguranta folosite in cazul scaderii presiunii sau intreruperii alimentarii cu gaze sunt : -supapele de blocare (in cazul intreruperii gazului sau presiune scazuta)
-incercarea de rezistenta a conductelor , se executa fara armaturi ,la presiunea de1bar repetand proba de casa . Se face in prezenta unui delegat de la intreprinderea distribuitoare de gaze . Proba se face cu aer comprimat , introdus cu un compresor sau o pompa manuala . Capetele conductelor se astupa cu dopuri metalice filetate , in punctele de racordare a robinetelor aparatelor de utilizare. Durata probei min. 30 minute . Presiunea aerului se cireste pe manometru, nu se admite scaderea presiunii in reteaua de conducte.
-incercarea de etanseitate , in cursul careia se probeaza instalatia cu robinetele de siguranta si manevra . Presiunea de proba este presiunea de regim a instalatiei ( 0,02 bar ~200mmH2O).
Proba de etanseitate a instalatiilor interioare de gaze naturale 1.retea de conducte 2.pompa manuala 5 robinet de siguranta 6.robinet de manevra
Verificarea etanseitatii instalatiei interioare de gaze naturale . 1.robinet 2.contor 3.mufa 4. cot 5 teu 6 , 7. aparate de utilizare 8 vas _ emulsie de sapun 9. pensula
Ultima verificare a instalatiei , se face la presiunea de utilizare , dupa racordarea consumatorilor . Verificare etanseitatii se face prin ungere cu emulsie de apa si sapun .
Dupa terminarea probelor se incheie un procesverbal intre delegatul intreprinderii distribuitoare de gaze , unitatea care a executat lucrarea si beneficiar. Beneficiarul primeste cheile robinetului de incendiu si ale armaturilor de siguranta si inchidere. La predarea instalatiei beneficiarului , acesta primeste un exemplar cu instructiuni de utilizare a gazelor . Instalatia va fi pusa in functiune dupa evacuarea aerului din instalatie . La punerea in functiune se controleaza comportarea arzatoarelor aparatelor de utilizare .