SUEDIA

Denumire oficiala:Regatul Suediei

Cod international:S

Localizare geografica:Europa de Nord;intre 5520 si 6904 lat.N si 1058 si 2410 long.E

Suprafata:449 964 km Capitala:Stockholm

Clima:Climat rece moderat;Stockholm 7,4C/555 mm,Ume 2,9 C/538 mm

Fus orar:CET

Suedia (suedeza Sverige) sau Regatul Suediei este un stat n Europa de Nord, situat n partea estic a peninsulei Scandinave, la rmurile Mrii Baltice (Golful Botnic).Cuprinde i numeroase insule din Marea Baltic (Gtaland, land .a.).Are frontiera comun cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului mpreun cu stramtorile daneze la sud-vest i Marea Baltica la est. Coasta Suediei are 2400 km lungime.In nordul extrem,soarele verii nu apune vreme de doua luni.Noaptea polara din timpul iernii este corespondentul acestei zile polare,cu o perioada egala de intuneric.

Relieful
Ca parte din Fennoscandia (Scutul Baltic), Suedia are unul din cele mai vechi teritorii din Europa.Tara s-a conturat inca din Pleistocen,perioada care a inceput acum doua milioane de ani si s-a sfarsit cam acum 10 000 de ani.In tot acest timp,a fost acoperita in mai multe randuri de calote imense de gheata. Pe masura ce acesti ghetari inaintau catre Europa Centrala,solul Suediei se modela si se transforma. Numeroasele lacuri ale Suediei isi datoreaza existenta inaintarii sau retragerii acestor ghetari. In zilele noastre,apa umple bazinele si depresiunile sapate de masele de gheata.Un fenomen de luat in seama este si inaltarea continua a terenului,inceputa din momentul topirii unor mase mari de gheata.

Relief predominant de platou i de cmpie, cu urmtoarele particulariti: n vestul i nord-vestul rii se ntind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m). Alte vrfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m). Spre est munii sunt mrginii de un podi, care coboar n trepte spre litoralul cu fiorduri al Mrii Baltice, unde se afl Golful Botnic. n partea sudic a rii se ntind cmpii care nconjoar o mic regiune deluroas, podiul Smaland (alt. 377 m) i cmpia vlurit Skania, cu soluri fertile i peisaje asemanatoare Danemarcei nvencinate. Exist foarte multe lacuri de origine tectono-glaciar, mai ales in cmpia centralsudic a rii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vnern (5585 km), Vttern(1899 km) i Mlaren (1140 km). Zonele mltinoase acoper peste 10% din suprafaa rii.

Reeaua hidrografic
Hidrografia este reprezentat de numeroase ruri n general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate i un potenial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) i de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri i ruri sunt legate ntre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gta, care traverseaz partea de sud a Suediei i face legtura ntre lacuri si ruri pe o distan de 560 de kilometri, de la Gteborg la Stockholm. Fluvii i ruri principale: Klaralven, stardal, Indalslven, ngerman,Ume,Pite, Lule, Torne. Lacuri: Vnern, Vttern, Mlaren, Hjalmaren Storsjn, Siljan.

Caracteristici bioclimatice
Clima Suediei este relativ blanda in comparatie cu alte regiuni aflate la aceeasi latitudine.Un factor important al acestei diferente de clima il constituie intinderea mare a tarii de la nord catre sud.In sud,se fac simtite efectele Golstromului,iar in nord aceste influente maritime sunt mai putin importante din cauza efectului de scut al muntilor Scandinaviei,ceea ce face ca nordul Suediei sa aiba un climat mai degraba continental. In zilele foarte calde de vara,temperatura la Cercul Polar poate sa ajunga chiar la 30C.Nu e mai putin adevarat ca,in timpul iernilor lungi,cu zapada,temperaturile de 30C sunt ceva obisnuit.In sudul Suediei,influenta Marii Baltice determina un climat maritim,cu fluctuatii de temperatura mai mici in timpul anului decat in nord. In vreme ce temperatura medie in Stockholm pentru ianuarie si iulie e in jur de 3C, respectiv 18C,in Karesuando,in nordul extrem,e de -14C si respectiv 14C.Zonele vestice ale tarii au parte de mai multa ploaie decat cele din est.In Gteborg,pe coasta vestica,cantitatea anuala de precipitatii e de circa 760 mm,in vreme ce pe coasta de est,in capitala Stockholm,nu ajunge decat la 555 mm.

Temperaturi medii ale aerului si apei,ore cu soare si zile ploioase in Stockholm

Ian. Zi (C) Noapte (C) Apa (C) Ore cu soare Zile ploioase

Feb.

Mar.

Apr.

Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sept.

Oct.

Nov.

Dec.

0 -3 3 1 10

1 -3 1 2 7

4 -3 1 5 7

10 1 2 7 7

15 19 22 5 5 9 7 10 14 11 16 10 7 9 10

21 12 14 7 10

17 9 14 6 10

10 5 11 3 9

5 1 5 1 11

1 -1 3 1 10

La altitudine se remarca flora arctica muschi si licheni.Tinuturile joase din nord sunt in mare parte acoperite de muschi.Padurile intinse sunt populate de lupi,rasi,ursi bruni si elani,animale pe cale de disparitie in alte parti ale Europei.In Laponia (Lapland) traiesc reni domestici,vulpi si iepuri polari.Diversitatea pasarilor include multe pasari de prada,gainuse polare de stanca si ierunci rosii si negre. Jumtate din suprafaa rii este acoperit de pduri (mesteacn, pin, molid). Mai puin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovz, cartofi, secar, sfecl de zahr, gru). n partea nordic i central a rii exist pduri de conifere, n sud pduri amestecate, iar n extremitatea sudic pdure de fag i stejar. n zonele muntoase nalte se dezvolt vegetaia de tundr montan. n faun se remarc ursul (protejat de lege), elanul, nevstuica, hermelina, psrile de ap. Exist 16 parcuri naturale i 753 de rezervaii de stat i alte rezervaii care protejeaz flora tipic de tundr sau taiga, fauna polar sau de pdure temperat. Molid

Pin

Vegetatie de tundra

Padure de fag

Mesteacn

Padure de stejar

Lup Ursul brun

Elan

Vulpea polara

Iepurele polar

Ierunca

Renul domestic

Istorie
Spre deosebire de alte state europene,Suedia a reusit sa-si pastreze neutralitatea timp de secole.Datorita acestei independente de durata,suedezii au fost foarte rezervati in ce priveste intrarea in Uniunea Europeana,dar pana la urma au depasit scepticismul acesta larg raspandit si s-au integrat. Aceasta tara scandinava e considerata un exemplu de bunastare.Subventiile si asistenta statului pentru cei aflati in dificultate sunt perfect de inteles,dar au si un pret:suedezii se plang de birocratia excesiva si de impozite,cele mai ridicate din lume. In secolul VI,tribul germanic svear (in suedeza) a coborat dinspre nord subjugand populatia gauth aflata mai la sud si intemeind primul imperiu.De la aceasta Svea Rike vine Sverige,Suedia de astazi.De aici si-au inceput varegii (vikingii suedezi) campania de cuceriri ale teritoriilor de la est la sud-est,la inceputul secolului IX.Unitatea politica a fost greu de realizat,cu toate ca Suedia a fost complet crestinata in anul 1164,revoltele si disputele asupra tronului vlaguind inevitabil tara.

1164 Prin infiintarea arhiepiscopiei din Uppsala,Suedia devine propria provincie ecleziastica. 1250 Birger Jarl pune capat confuziei privind succesiunea la tron. 1397 In timpul domniei Margaretei I,Danemarca,Suedia si Norvegia formeaza Uniunea de la Kalmar (Prin care independenta Suediei lua sfarsit,caci era acum alipita la alte doua regate scandinave,Danemarca si Norvegia). 1520 Baia de sange din Stockholm :executii in masa ale nobililor suedezi de catre danezi ,care au declansat o revolta,al carei conducator,Gustav I Vasa (1496-1560),a fost ulterior incoronat in 1523 ca rege al Suediei,dupa ce tara si-a redobandit independenta.El a creat premisele ca Suedia sa devina o mare putere,facand ample reforme in administratie si in finante. 1523 Sub Gustav I Vasa.Suedia iese din Uniunea de la Kalmar. 1527 Parlamentul din Vsters introduce reforma. 1594-1632 Gustav II Adolf a continuat politica expansionista si,dupa incheierea Razboiului de Treizeci de Ani (1618-1648),Suedia a devenit forta dominanta in nordul Europei. 1648 Dupa Pacea de la Westfalia,Suedia obtine Pomerania,orasul Wismar si episcopia Bremen si Verden. 1700-1721 Razboiul Nordului:Suedia pierde mare parte din teritoriile din regiunea baltica in luptele impotriva Danemarcei,a Poloniei si a Rusiei,ceea ce a marcat sfarsitul suprematiei suedeze ca putere regionala.In interiorul tarii insa,a inceput asa-numita epoca a libertatii in timpul careia puterea Coroanei a fost limitata in beneficiul aristocratiei.

1771 Gustav III (1746-1792) a restabilit monarhia absoluta,printr-o lovitura de stat.Succesorul sau,Gustav IV Adolf (1778-1837),s-a alaturat aliantei impotriva lui Napoleon si a fost obligat sa abdice in 1809,in favoarea lui Carol XIII. 1808 Suedia pierde Finlanda in favoarea Rusiei. 1810 Generalul francez Jean-Baptiste Bernadotte (1763-1844) devine mostenitor al tronului Suediei. 1814 Dupa o campanie de succes impotriva Frantei si Danemarcei,Bernadotte a reusit sa formeze o alianta intre Norvegia si Suedia ,care a durat pana in 1905. 1886 Au fost adoptate reforme constitutionale de tip liberal si a fost introdus sistemul bicameral. 1889 Infiintare a Partidului Socialist Muncitoresc 1905 Norvegia paraseste uniunea cu Suedia. 1921 Introducere a votului universal 1939 Suedia se declara neutra in Al Doilea Razboi Mondial. 1946 Intrare in Organizatia Natiunilor Unite 1949 Suedia respinge intrarea in NATO 1959 Membru fondator al EFTA (European Fair Trade Association) 1973 E incoronat Carl XVI Gustav 1975 Potrivit unui amendament constitutional,numai regele indeplineste functii ceremoniale. 1986 Asasinarea prim-ministrului Olof Palme 1995 Intrare in UE 2003 Poporul voteaza impotriva introducerii monedei unice europene.

Sistem politic
Suedia este o monarhie constitutionala cu un sistem parlamentar.Regele este seful statului,dar are numai atributii de reprezentare;Carl XVI Gustav (n.1946) indeplineste aceasta functiune inca din 1973.Corpul suprem legislativ este Parlamentul cu 349 de delegati alesi pe patru ani.Mai mult decat in alte tari,cultura politica din Suedia se caracterizeaza prin cooperare si consens.O particularitate a sistemului juridic suedez este grupul *ombudsmanilor,alesi de Parlament pe o perioada de patru ani.Rolul acestora e sa supervizeze justitia in aplicarea legii. Patridul Social Democrat Muncitoresc (SAP) domina prin traditie peisajul politic;se afla la putere inca din 1930,cu cateva intreruperi.Alte partide importante sunt Gruparea Conservatoare,Partidul Moderat,Partidul Stangii (VP),Partidul Crestin Democrat (KDS),Partidul de Centru (CP),Partidul Popular Liberal (EP) si Verzii (MPG).In 6 iunie se sarbatoreste ziua nationala a suediei,data ce marcheaza inceputul domniei casei Vasa (1523),care a condus Suedia pana in 1654.

*OMBUDSMN s. m. (n rile scandinave) personalitate independent care are sarcina s examineze plngerile cetenilor
mpotriva administraiei.

Integrare internationala

Politica externa a Suediei s-a remarcat printr-o neutralitate de durata.Binefacerile neutralitatii i-au determinat pe suedezi sa priveasca mult timp cu circumspectie constructia Uniunii Europene si sa fie extrem de rezervati fata de o posibila aderare.Totusi,lectia istorica a marilor cutremure politice care au zguduit Europa a fost hotaratoare ,iar negocierile de aderare la UE au debutat la inceputul anilor 1990. Prin referendumul din noiembrie 1994 suedezii au votat cu o majoritate stransa intrarea in UE,dar,cu toate ca aderarea efectiva s-a produs la 1 ianuarie 1995,Suedia n-a adoptat inca euro ca moneda internationala.Tara participa si la actiunile internationale de mentinere a pacii si ia parte activ la discutiile despre admiterea tarilor estice in UE.

Notiuni despre orase

Stockholmul este capitala i cel mai mare oras din Suedia.Oraul este totodat reedina regiunii administrative Stockholms ln. Stockholmul avea n anul 2009 o populaie de 829.417 locuitori (2.019.182 n zona metropolitan). Fiind capitala Suediei, Stockholm este sediul Guvernului i al Parlamentului. Este de asemenea oraul de reedin al sefului statului, Regele Carol al XVI-lea Gustaf. Prima atestare documentar a oraului dateaz din 1252, cnd era o pia important n comerul cu fier din minele de la Bergslagen. Se spune c oraul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a proteja Suedia de invazia maritim a forelor strine i pentru a mpiedica jefuirea unor ceti ca Sigtuna pe lacul Mlaren. Cimitirul Skogskyrkogrden din Stockholm a fost nscris n anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Oraul este deservit de aeroportul Stockholm Arlanda, situat ntre Stockholm i Uppsala.

Gteborg n anul 2006 populatia era de 489.787 locuitori n municipalitate i de 510.491 n zona urban, Gteborg fiind al doilea mare ora al Suediei dupa Stockholm. Este situat n sud-vestul Suediei, pe malul Mrii Nordului,pe malul strmtorii Kattegat.Este un important centru comercial i nod de transporturi (n special navale i aeriene). Gteborg este i un important centru universitar, aici gsindu-se att Universitatea din Gteborg,cea mai mare instituie de nvmnt superior din Scandinavia, ct i Chalmers Tekniska Hgskola. Deoarece estuarul la Marea Nordului al Gta lv este foarte prielnic pentru activitate portuar, Gteborg este cel mai important port al Suediei. Dei antierele navale au fost nchise n anii 1970, activitatea portuar a crescut continuu, actualmente portul devenind cel mai mare din Scandinavia. Gteborg este i un important centru industrial, uzinele Volvo,Svenska Kullagerfabriken AB (SKF)productor de rulmeni i productorul de produse farmaceutice Astra-Zeneca avndu-i sediul i principalele sectoare de producie aici. La nceputul anilor 1900 Gteborg a fost portul de emigraie pentru aproximativ un milion de persoane care ulterior s-au stabilit in Minnesotta i care au stat la baza comunitii suedeze din SUA.

Malm este al treilea ora ca mrime din Suedia.Dintre metropolele suedeze, Malm este cel mai sudic, fiind separat de capitala Danemarcei vecine, Copenhaga, numai prin strmtoarea ngust resund. Uppsala este al patrulea ora ca mrime din Suedia,avnd n anul 2005 o populaie de 188.478 locuitori. Este reedinta regiunii Uppsala i face parte din provincia istoric Uppland.Suprafaa oraului este de 2,465 km, i a fost fondat n 1286.Uppsala este situat la o distana de 70 km de la capitala Stockholm,i este accesibil cu trenul foarte repede de la Stockholm.Uppsala este un centru important universitar. Universitatea din Uppsala este cea mai veche din Scandinavia,fondat n 1477. Linkping Norrkping Jnkping Helsingborg stersund este singurul mare ora din provinciile reunite Jmtland/Hrjedalen, Suedia. stersund este centrul economic i cultural al celor dou provincii. Are o populatie de 59.019 locuitori. Oraul a fost fondat de regele Gustaf III n 1786. Din anul 1879, cnd a fost construit calea ferat, oraul a nceput s prospere. Este de asemenea un ora garnizoan.

Malm

Uppsala Linkping

Norrkping

Jnkping

Helsingborg

stersund

Economie
Suedia este una din cele mai industrializate tari din Europa. Bine-cunoscute sunt marile corporatii Ericsson,Volvo,Saab,IKEA si Vasa.Sistemul de transport suedez satisface nevoile raportate la densitatea populatiei si este mai dezvoltat in partea de sud.Prin terminarea constructiei podului resund in anul 2000,proiectul mileniului a devenit realitate. Guvernul suedez a captat atentia intregii lumi in 1999 prin inchiderea primului reactor nuclear (Barsebck I,de langa Malm). Produs intern brut 271,8 mld.$ Produs national brut/loc. 40 910 $ Comert exterior Importuri 111,4 mld.$ Exporturi 130,3 mld.$ Datorie externa 63,9 mld.$

Resurse naturale Suedia este bogat n pduri de conifere, n minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu i alte minereuri, dar nu are zcminte de petrol i crbune, dispune ns de energie hidroelectric. Cele mai importante rezerve de fier se afl n nordul ndeprtat i sunt ndeosebi exportate. ntinsele pduri de conifere ale Suediei, ntr-o bun combinaie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloz, hrtie i produse finite pe baz de lemn. Suedia este un important furnizor de hrtie i produse lemnoase pe pieele internaionale. n 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze. Energia hidroelectric ieftin a constituit un factor esential n dezvoltarea industrial a rii. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizat de centralele hidroelectrice, aezate pe rurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consum, iar cocsul si crbunele importate asigur 7%. Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigur peste 15% din energia total a rii sau 50% din energia electric. Restul energiei provine din combustibili biologici.

Modelul suedez se remarca prin interventia hotarata a statului in problemele economice.Serviciile sociale din Suedia sunt exemplare.Cu toate acestea,in 1990 sistemul a ajuns in impas.Dupa o criza financiara serioasa,Guvernul a recurs la o politica de austeritate.Cresterea economica a fost insa incetinita de ceea ce unii ar putea numi birocratie excesiva,asa cum se intampla si in alte tari europene. Procesul de industrializare a avut loc in Suedia relativ tarziu.Chiar si la sfarsitul secolului XIX,tara avea inca o structura exclusiv agrara,saracia de la sate obligand multi tarani sa emigreze in America de Nord.Dezvoltarea economica de mai tarziu a cuprins industria lemnului si pe cea a mineritului.In zonele defrisate sau construit centre miniere care s-au transformat in adevarate orase.Descoperirea depozitelor de minereu de fier din nordul extrem al tarii a dus la infiintarea orasului Kiruna,in 1899.Ca urmare a dezvoltarii mineritului si a construirii unei cai ferate catre portul Narvik din Norvegia ,Kiruna a devenit un oras minier model.Energia electrica ieftina produsa in hidrocentrale a reprezentat o sursa importanta de alimentare a industriilor aflate in expansiune in secolul XX.

Economia suedeza se remarca prin numarul mic de corporatii internationale active si prin multitudinea de firme mici locale.In anii din urma,tehnologia informatiei s-a transformat intr-o industrie de succes;Ericsson s-a extins (la fel ca Nokia in Finlanda) si a devenit unul din liderii de pe piata mondiala ai telefoniei mobile.Suedia este si ea afectata de criza mondiala din sectorul high-tech,a carui medie de crestere a scazut dramatic. Alte corporatii importante din Suedia sunt fabricile de automobile Saab si Volvo.Industria farmaceutica,de tehnica medicala si industria constructoare de masini sunt importante pentru economia suedeza,si asta se vede in comertul sau exterior. Automobilele,echipamentele electronice si calculatoarele reprezinta mai bine de jumatate din intreaga productie de export.Lemnul,hartia si minereul de fier sunt si ele exportate in cantitati considerabile.In consecinta,balanta comerciala a Suediei este pozitiva.Partenerii comerciali principali ai Suediei sunt Germania,Marea Britanie,Norvegia,Olanda si Statele Unite.

Volvo S60

Divizare nord-sud in sistemul de transport Reteaua de transport prezinta diferente considerabile in functie de densitatea populatiei si tinde sa fie predominanta in sudul tarii.La mia de locuitori sunt peste 450 de automobile proprietate personala.Mai bine de trei sferturi din cei aproape 210 000 km de retea rutiera sunt asfaltati,dar sunt destul de putine autostrazi,si insuficient dezvoltate.Din anul 2000,caile ferate de stat Statens Jrnvgar impart cei aproximativ 11 000 km de retea feroviara cu furnizori privati.Pe unele linii circula acum trenul de mare viteza X2000 (intre Stockholm si Gteborg,de pilda).Prin comparatie,in nordul tarii de abia sunt cateva linii de tren.Cu asa-numita cale ferata botnica (o linie de la nord la sud de-a lungul coastei estice intre Ume si Stockholm),a inceput o campanie de redresare a acestei inegalitati. In iulie 2000,podul resund,de 8 km lungime,a fost deschis traficului rutier si feroviar.Este cel mai lung pod dintr-o bucata din lume si leaga Suedia de Danemarca,intre Malm si Copenhaga,unind fizic Suedia cu restul Europei Centrale.

Linii aeriene si transport naval Exista aeroporturi internationale la Stockholm (Arlanda),Gteborg (Landvetter) si Malm (Sturup).Suedia,Norvegia si Danemarca apereaza liniile aeriene SAS (Scandinavian Airline System). Impreuna cu alte companii aeriene cum sunt Lufthansa, Air Canada si Thai Airways,in 1997 SAS a format Star Alliance,in vederea cresterii competitivitatii pe piata.Cursele interne sunt operate de Linjeflyg,detinut tot de SAS. Porturile din Stockholm,Helsingborg,Gteborg,Trelleborg,Lule si Malm sunt folosite de multe linii navale europene.Gtekanal,de 191 km lungime,leaga lacul Vnern de Stockholm.Calea navigabila,facuta intre 1800 si 1832,a fost realizata prin construirea de ecluze.

Informatie si comunicatii Sistemul suedez de comunicatii este deosebit de dezvoltat:la mia de locuitori sunt 982 de telefoane mobile,623 de calculatoare si mai bine de 570 de conturi de internet.Cele 118 cotidiene de pe piata suedeza de profil ating tiraje de circa 4 milioane de exemplare.Printre cele mai citite ziare din Stockholm sunt Aftonbladet,Expressen,Dagens Nyhteter si Gteborgs-Posten.

Populatia
Populatia Suediei a fost destul de omogena pana la jumatatea secolului XX,dar de atunci numarul strainilor a crescut la circa 5% din totalul populatiei.La inceput,acest lucru s-a datorat afluxului de muncitori din tarile vecine si din sudul Europei dupa Al Doilea Razboi Mondial,pentru ca mai apoi Suedia sa devina o destinatie preferata pentru nenumarati refugiati de pe tot globul. Politica de imigratie foarte liberala si-a atins insa limitele si Guvernul suedez a inasprit conditiile de imigrare la sfarsitul anilor 1990.Procentul populatiei urbane e foarte ridicat,in jur de 83%,gratie mai ales oraselor mari ca Stockholm, Gteborg,Malm,Uppsala si Linkping,situate in sudul tarii.Prin contrast,zone exstinse din nordul Suediei sunt foarte putin populate.In nordul extrem, mare parte din cei 20 000 de sami (locuitori din Laponia) sunt seminomazi si se ocupa cu vanatoarea si pescuitul.

Numar de locuitori:9,3 milioane Densitate: 20 loc./km Distributie: 85% urban,15 % rural Rata anuala de crestere: 0,2% Speranta de viata: Femei 83 ani, Barbati 79 ani Religie: Protestanta (luterana evanghelica) Limbi vorbite: Suedeza (limba oficiala),finlandeza si lapona (regional) Rata a analfabetismului: sub 1%

Conform unui recensmnt din 2010, populaia total a Suediei a fost estimat la 9.347.899 de locuitori. Conform unor statistici publicate de ctre agenia guvernamental Statistiska centralbyrn, pragul de nou milioane a fost atins pentru prima dat n istoria rii n august 2004.Densitatea populaiei este de doar 20,6/km, i exist o diferen clar n favoarea sudului rii. Aproximativ 85% din populaie locuiete n zone urbane.Capitala,Stockholm,are aproximativ 800.000 de locuitori (1,3 milioane cu tot cu aria urban, 2 milioane cu aria metropolitan). Al doilea i al treilea ora ca mrime sunt Gothenburg i Malm, respectiv. Un recensmnt din 2007 a artat c 13,4% (1,23 milioane) din cetenii suedezi s-au nscut n alt ar. Acest fapt reflect migraiile ntre rile nordice, precum i perioade de imigraie pentru cutarea unui loc de munc, iar, n ultimele decenii, imigraia refugiailor i a unor membri a familiilor deja stabilite n Suedia. Astfel, Suedia s-a transformat dintr-o ar de emigrani (pn la Primul Rzboi Mondial), ntr-o ar care primete imigrani (ncepnd cu Al Doilea Rzboi Mondial). n 2007, imigraia a atins cota maxim, 99.485 de persoane stabilindu-se n Suedia.

Dintre imigrani, cel mai mare grup etnic din 2007 l-au reprezentat finlandezii, urmai de persoane nscute n fosta Iugoslavie, n Irak, Polonia, Iran, Danemarca, Germania, Norvegia, Turcia, Chile, Liban, Tailanda, Somalia, Regatul Unit, Siria, China i Statele Unite. n ultimul deceniu, cei mai muli imigrani au provenit din Irak, Polonia, Thailanda, Somalia i China. Imigraia din cellalte ri nordice i-a atins apogeul (peste 40.000 de oameni pe an) n 1969-70, cnd legile privind imigrarea emise n 1967 au impus condiii grele pentru imigranii care nu proveneau din partea nordic a Europei. Acele legi erau motivate de politicile privind piaa forei de munc. Imigraia refugiailor, i rudelor de refugiai din afara Europei de Nord s-a accentuat dramatic la sfritul anilor 1980, muli dintre refugiai provenind din Asia i America, n special din Iran i Chile. Din anii 1990, un numr important de imigrani au sosit din fosta Iugoslavie i dinOrientul Mijlociu . Pe 15 decembrie 2008, noi reguli privind imigrarea forei de munc au fost puse n practic, devenind astfel mai uor pentru muncitorii din afara Uniunii Europene s ajung n Suedia. Majoritatea imigranilor de pe piaa forei de munc sunt specialiti n calculatoare i ingineri, provenind din India, China i Statel Unite.

Festivitati,sarbatori,obiceiuri si traditii In Suedia se tin multe sarbatori legate de anotimpuri.In fiecare an,la sfarsitul lui ianuarie se tine la Kiruna festivalul traditional al zapezii,cu curse de reni si concursuri de sculptura in gheata.Noaptea Valpurgiei,pe 30 aprilie,e sarbatorita cu mult entuziasm,mai ales in Uppsala,oamenii inaltand ruguri enorme in cinstea sosirii primaverii.La un sfarsit de saptamana din iunie,in apropierea solstitiului de vara,suedezii serbeaza midsommar,cea mai lunga zi a anului. Se asculta muzica populara suedeza si se inalta un copac (majstng) care seamana cu un stalp,impodobit cu panglici colorate care simbolizeaza asteptata reintoarcere a verii. Sarbatoarea Sf.Lucia,pe 13 decembrie,e la fel de populara.Fete imbracate in alb ,cu coronite cu lumanari aprinse pe cap,merg pe strazi intr-o procesiune ce aminteste de martiriul Sfintei Lucia,regina luminilor,si intra in scoli,cladiri publice si birouri,anuntand apropierea Craciunului.

MIDSOMMAR
Fete cu coronite de flori in par in timpul sarbatorii verii.La 21 iunie, cand e cea mai lunga zi din an, pomul verii e inaltat si impodobit cu panglici coloate.

Fete in alb,cu coroane cu lumanari aprinse pe cap, colindand prin oras ca sa vesteasca Craciunul la 13 decembrie ,cand Suedia o sarbatoreste pe Sfanta Lucia.

SANKTA LUCIA

Egalitate intre femei

Probabil nicio alta tara nu a avut o contributie mai insemnatata in ce priveste egalitatea femeilor in societate decat Suedia,care intrece pana si tarile mari industrializate cu un procent de peste 70% de femei cu un loc de munca.Un program de protectie a copiilor,promovat intens de Guvern,permite mamelor suedeze sa isi continue carierele mult mai usor decat celelalte mame din Europa.De ani buni,mai bine de 40 % din deputatii din Parlamentul suedez sunt femeisi pare firesc ca Guvernul sa fie compus pe jumatate din femei,tendinta subliniata si de componenta delegatilor din adunarile internationale.

Arta si cultura
Suedia a avut de secole o contributie importanta la arta si cultura lumii.Una din figurile cele mai proeminente ale literaturii suedeze moderne este cea a lui August Strindberg (1849-1912),autor de piese de teatru,romane,poezii si texte oculte.Lucrarile sale,printre care si romanul Camera Rosie (1879),care critica societatea din vremea respectiva,au avut o influenta profunda asupra dezvoltarii literaturii si a dramaturgiei secolului XX.Printre suedezii de renume mondial se afla Selma Lagerlf (1858-1940),care a castigat Premiul Nobel pentru literatura in 1909 si a carei opera e caracterizata prin imbinarea de elemente reale si imaginare,si Astrid Lindgren (1907-2002),care a scris carti pentru copii si a creat indragitul personaj Pippi oseica.

Astrid Lindgren si Pippi oseica

Selma Lagerlf

Alaturi de Ingmar Bergman (1918-2007) au existat si alti regizori care au starnit admiratia lumii Alf Sjberg (1903-1980) si Victor Sjstrm (1879-1960). Figuri de marca pe ecrane au fost Greta Garbo (1905-1990) si Zarah Leander (1907-1981),una din stelele de cinema ale anilor 1930 si 1940.Ingrid Bergman (1915-1982),Max von Sydow (n.1929) si Mai Zetterling (1925-1994) au avut roluri insemnate in filme aclamate in toata lumea.

Greta Garbo

Ingrid Bergman

Ingmar Bergman

Mai Zetterling

Max von Sydow

Muzicianul Franz Berwald (1796-1868) a devenit un compozitor recunoscut international.Alti reprezentanti ai muzicii clasice au fost soprana Jenny Lind, privighetoarea suedeza (1820-1887) si Brigit Nilsson (1918-2005).Muzica pop suedeza este si ea cunoscuta in toata lumea,indeosebi cea a anilor 1970,care e legata de activitatea formatiei ABBA.

Franz Berwald

ABBA

Brigit Nilsson Jenny Lind

Suedia nu a ramas straina nici de artele frumoase,cele mai cunoscute fiind picturile lui Olof Larsson (1855-1919),unul dintre reprezentantii de seama ai stilului Art Nouveau suedez,si Anders Leonhard Zorn (1860-1920),vestit pentru lucrarile sale in aer liber si pentru gravurile sale. La fel de cunoscut este si sculptorul Carl Milles (1875-1955),care a turnat in bronz siluete clasice surprinse in miscari expresive .In arta decorativa,fabrica suedeza de sticla din Orrefors a obtinut recunoasterea internationala gratie obiectelor minunate care se fac acolo.

Anders Leonhard Zorn

Carl Milles

Turism Un paradis natural pentru sporturile de iarna

Spectacolul soarelui in mijlocul noptii in timpul lunilor de vara in nordul Suediei este fara egal.Pentru un plus de amuzament,turistii pot lua parte la un exercitiu de orientare cu o harta si o busola,incercand sa gaseasca drumul intr-o zona necunoscuta. Suedia ofera insa si multe atractii culturale.Unele asezari ale vikingilor au fost declarate de UNESCO Patrimoniul Cultural Mondial,iar orasele mari ale Suediei sunt pline de minunatii arhitectonice,de un mare interes istoric. Suedia primeste anual circa 7,5 milioane de vizitatori,mare parte dintre acestia fiind atrasi mai ales de bogatia arhitectonica oferita de Stockholm,capitala tarii,dar si de peisajele incantatoare.

Info de calatorie
Vaccinari:Nu se cer vaccinari Vama:Cetatenii din tarile UE nu au resrictii in privinta bunurilor personale si a banilor cu care intra sau ies din tara (exceptie tigarile si baturile alcoolice). Moneda si mijloace de plata:1 coroana suedeza (skr)=100 re.Exista bancomate. Cecurile de calatorie pot fi schimbate la toate bancile si birourile de schimb valutar. Principalele carti de credit sunt acceptate in banci,hoteluri si restaurante. Transport:In sudul si centrul Suediei,exista o retea rutiera si feroviara foarte bine pusa la punct,a carei densitate scade catre nord.Autobuze de mai multe tipuri circula pretutindeni in tara.Exista si curse de vapor regulate intre porturile suedeze si alte porturi de la Marea Baltica.Aeroporturi internationale se afla in Stockholm, Gteborg si Malm. Pentru soferi:Permisul de conducere national si certificatul de inmatriculare a masinii sunt suficiente.Se recomanda o asigurare carte verde.Limita de viteza e de 50 km/h in localitati,70-90 km/h in afara localitatii si de 90-110 km/h pe autostrada.Folosirea telefonului mobil in timpul condusului nu este permisa decat cu utilizarea sistemului hands-free.Limita de alcoolemie:0,2.Se circula pe dreapta. Cazare:Exista hoteluri de toate categoriile,case de oaspeti si un numar mare de case de vacanta in toate stilurile.Motelurile studentesti ofera cazare simpla (nu exista limita de varsta).Se mai gasesc si cabane pentru excursionisti si multe locuri de campare. Perioada optima de vizitare:Pentru sudul si centrul tarii,cel mai bine e din mai pana in septembrie,iar pentru nord,iunie si iulie.Sezonul sporturilor de iarna dureaza din februarie pana in aprilie. Numere de urgenta:Politie,salvare,pompieri 112;Asistenta rutiera 020/910040

Lapland cel mai mare tinut salbatic din Europa Regiunea salbatica Lapland e ca un magnet pentru drumeti si schiori.Aceasta regiune scandinava pe care Suedia o imparte cu Norvegia ocupa o parte din nordul extrem al tarii.Relieful este in acelasi timp ademenitor si neprimitor si e mult mai variat decat crede multa lume.Natura e bine protejata prin mai multe parcuri nationale.Parcul National Padjelanta,infiintat in 1963,este cel mai mare de acest fel din Suedia,cu un teritoriu de 1 984 km.Parcul cuprinde un relief muntos cu ghetari, lacuri de munte si zone mlastinoase.Impreuna cu alte parcuri nationale,a fost inscris in Patrimoniul Natural Mondial UNESCO in 1997,gratie frumusetii sale spectaculoase.Aceasta regiune,cunoscuta sub numele de Laponia,este cea mai intinsa zona din Europa care are un mediu aproape complet neatins.

Natura pura tot timpul anului Suedia are o retea densa de carari de munte extrem de bine marcate .Exista si cabane in care turistul se poate adaposti daca traseul ales dureaza mai multe zile.Iarna,schiorii apreciaza in mod deosebit prtiile care par sa nu se mai sfarseasca.O alta activitate preferata iarna e plimbarea prin padurile inzapezite,cu sniile cu motor sau trase de cai.In nordul si in centrul Suediei gasesti,in general,zapada permanent din februarie pana la sfarsitul lunii aprilie.Cu un strop de noroc,turistii pot vedea luminile nordului sau chiar un elan,regele padurilor.Conform unei statistici oficiale,in Suedia mai exista 400 000 de elani.In unele zone se organizeaza chiar safari cu elani.In nord se pot intalni reni,desi mare parte se gasesc in turmele domesticite ale samilor.

Cursa Vasa Cea mai renumita competitie sportiva nationala este cursa Vasa,cel mai vechi concurs de schi-fond din lume,cu cel mai mare numar de participanti.In fiecare an,in prima duminica din martie,peste 15 000 de concurenti iau parte la competitie.Cam 2000 sunt din alte tari.Cursa Vasa (in suedeza Vasaloppet) s-a tinut pentru prima oara in 1922 si s-a desfasurat pe 89 km in provincia Dalarna din centrul Suediei,de la Mora la Slen.Competitia e deschisa oricui si participarea costa intre 100 si 150 de euro. Schiorii merg pe urmele regelui Gustav I Eriksson Vasa,sub a carui domnie Suedia si-a obtinut independenta.In 1521,el a schiat din Mora pana la Slen,incercand astfel sa-i mobilizeze pe locuitori impotriva ocupatiei daneze.Cei mai buni schiori parcurg traseul in mai putin de patru ore.Multi spectatori calatoresc pana acolo sa vada pe viu un adevarat spectacol de schi,evenimentul fiind urmarit si la televizor de circa 2,5 milioane de suedezi.

Smland Imparatatia de sticla si leaganul Vilei Villekulla Smland e un oras sudic cu un peisaj fermecator,cu zone intinse presarate cu lacuri,paduri si smrcuri.Locul e renumit mai ales ca leaganul industriei suedeze de sticlarie,infiintata in secolul XVIII de imigrantii din Boemia.Datorita nenumaratelor ateliere de sticlarie,regiunii dintre Nybro si Vxj i se spune Imparatia de sticla.In anumite ateliere (ca vestitul Orrefors la nord-vest de Nybro),vizitatorii ii pot vedea pe mesterii sticlari la treaba,folosind inca unelte si metode traditionale.Alte ateliere stau alaturi de muzee foarte interesante ale sticlei,cel mai mare de acest fel gasindu-se la Vxj. O atractie deosebita a acestei regiuni este parcul de distractii Lumea lui Astrid Lindgren,situat la marginea localitatii Vimmerby;parcul ofera tuturor amatorilor, tineri si batrani,ocazia sa patrunda in Villa Villekulla si sa vada Ferma Copiilor din Satul Galagios.

Villa Villekulla

Stockholm Veneia Nordului

Lista tuturor fiilor si fiicelor acestui oras e una lunga:Greta Garbo,Ingrid Bergman,Carl XVI Gustav,Alfred Nobel.Capitala suedeza nu e numai locul de nastere al unor personalitati faimoase,ci si centrul economic si cultural de necontestat al tarii. Teritoriul orasului se intinde pe ceva mai mult de 20 de insule.Stadsholme, Riddarholme si Helgeandsholme au luat nastere inca din secolul XIII,iar in Evul Mediu aceste trei insule au avut legaturi comerciale infloritoare cu orasele din Liga Hanseatica. In 1520,Stockholm,care se intinsese pana catre interiorul tarii,a fost cucerit de danezi. Baia de sange din Stockholm din acelasi an a fost un punct de cotitura in istoria Suediei,asa cum a fost si incoronarea lui Gustav I Eriksson Vasa,trei ani mai tarziu. In 1634,orasul a devenit capitala tarii.Multe monumente de arhitectura se mai pastreaza din secolele XVII si XVIII,printre care si palatul regal cu peste 500 de incaperi si biserica Riddarholm,unde sunt inmormantati multi regi danezi.Simbolul orasului este Stadshuset (1911-1923),al carui turn de 106 m inaltime poarta cele trei coroane de aur de pe blazonul Suediei.

Palatul Regal (Stockholm)

Biserica Riddarholm vzut dinspre est. n primplan: canalul Riddarholmen i podul ce leag insula de oraul vechi.

Pentru un veritabil contrast arhitectural,vizitati Globe Arena,construita in 1989.Pe acest stadion acoperit,de 85 m inaltime,se tin concerte si competitii sportive.In Stockholm se afla Parlamentul,o universitate,fundatia Nobel si foarte multe muzee Muzeul National cu cea mai importanta colectie de pictura din tara,precum si Muzeul Vasa,unse se afla nava Vasa care s-a scufundat in 1628,fiind adusa la suprafata in 1961.In 1912,orasul a fost gazda celei de-a cincea editii a Jocurilor Olimpice,iar in 1998 a fost desemnat una din capitalele culturale ale Europei.

Globe Arena Muzeul National din Stockholm

Nicio masa fara peste!

Conceptul de smrgsbord,preluat in toata lumea,este un ritual traditional suedez.Bufetul variat de preparate calde si reci cuprinde multe feluri de peste,chiftelute (kttbullar),sunca,salata si paine cu coaja crocanta.In august se organizeaza festivalul racilor (krftskiva),care se mananca cu paine alba feliata si cu branza suedeza.Unul din sloganurile acestui festival e Un rac,ceva de baut si un cantec.O alta specialitate din nordul Suediei este surstrmming,hering murat la borcan,care se mananca in aer liber.In sud e foarte cunoscut festivalul iparilor.