S.C. REDIS CONSTRUCT S.R.L.

TARGOVISTE

Proiect nr. 8/2008 Amenajare intersectie cu sens giratoriu Municipiul Moreni, judetul Dambovita Faza : P.T.

DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIER ( conform indicatii din STAS 1339-1979 )

Trafic prognozat din masuratori trafic usor ( drum comunal 2 benzi )
TIPUL DE VEHICUL AUTOTURISME AUTOCAMIOANE 2-3 TO AUTOTRACTOARE SEMIREMORCI CU USA AUTOBASCULANTE A13 TRAFIC VEH. FIZ.IN24 ORE 15 13 2 2 3 PxD 124 160 180 230 170 COEFICIENT DE Trafic veh. fiz. Veh. A13 in EVALUARE 2010 in 24 ore 2010 13 169 26 4,5 4,5 2 9 9 6 7 11 21 65

lg N0 = 124/170 ( 0,77 + lg 169 ) 0,77 = 1,41 N0 = 26 lg N0 = 160/170 ( 0,77 + lg 9 ) 0,77 = 0,85 N0 = 7 lg N0 = 180/170 ( 0,77 + lg 9 ) 0,77 = 1,04 N0 = 11 lg N0 = 230/170 ( 0,77 + lg 6 ) 0,77 = 1,32 N0 = 21 Eech. nec =
PK 2 =
3,14 x5 x1,68 x1,2 2,0 x0,04 = 396 daN/cm2

3.0

3.0

Se adopta urmatorul sistem rutier :

Enec =396daN/cm2 < h4=4 h3=6 h2=15 h1=15 b.a.r.16 E4=2800daN/cm2 b.a.p.d.c.25 E3=2600daN/cm2 p. sparta E2=1100daN/cm2 balast E1=600daN/cm2 impietruire existenta E0=400daN/cm2
3.0

IV ech

Conform nomogramei de calcul avem :

1.

3.0

E E =
0 1 I ech

3.0

400 600 =

h
0,67 ;
3.0

15 34
3.0

= 0,44

3.0

E E = 0,66 ;
ech 1

E = 0,66 x 600 = 396 daN/cm2 3.0

2.

3.0 3.0

E E =
ech 2 II ech

3.0

396 1100 =

h
0,36 ;
3.0

15 34
3.0

= 0,44

3.0

E E = 0,56 ;
ech 2

II

E = 0,56 x 1100 = 616 daN/cm2 E E =

ech 3 III ech II

3.

3.0

3.0

616 2600 = 0,24 ;

h
3.0

6 34
3.0

= 0,18

3.0

E E = 0,23 ;
ech 3

III

E = 0,23 x 2600 = 598 daN/cm2 3.0

4.

3.0 3.0

E E =
ech 4 IV ech

III

3.0

598 2800 = 0,21 ;

h
3.0

4 34
3.0

= 0,12

3.0

E E = 0,17 ;
ech 4

IV

E = 0,17 x 2800 = 490 daN/cm2

Rezulta ca sistemul rutier adoptat realizeaza un modul de rezistenta de 490 daN/cm2 mai mare decat modulul de rezistenta necesar - 490 daN/cm 2 cerut de intensitatea traficului prognozat . Acelasi sistem rutier s-a adoptat si la drumurile comunale cu o banda de circulatie .

S.C. REDIS CONSTRUCT S.R.L.

Proiect nr. 8/2008

TARGOVISTE

Amenajare intersectie cu sens giratoriu Municipiul Moreni, judetul Dambovita Faza : P.T.

CAIET DE SARCINI
IMBRACAMINTI ASFALTICE CILINDRATE
GENERALITATI Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare Art. 2. Definirea tipurilor de mixturile CAP. I. MATERIALE Art. 3. Agregate Art. 4. Filer Art. 5. Lianti Art. 6. Polimeri Art. 7. Aditivi Art. 8. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare CAP. II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. 9. Compozitia mixturilor Art. 10. Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice Art. 11. Acceptarea utilajului Art. 12. Statia de preparare a mixturilor asfaltice Art. 13. Fabricarea Art. 14. Reglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice Art. 15. Controlul fabricatiei CAP. III. MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. 16. Transport Art. 17. Lucrari pregatitoare Art. 18. Asternerea Art. 19. Compactarea Art. 20. Reglarea profilelor Art. 21. Suprafatarea Art. 22. Tratarea suprafetei Art. 23. Controlul punerii in opera CAP. IV. CONDITII TEHNICE Art. 24. Elemente geometrice si abateri limita CAP. V. RECEPTIA LUCARILOR Art. 25. Receptia preliminara Art. 26. Receptia finala

CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI ASFALTICE CILINDRATE

GENERALITATI - agregate naturale de cariera , conform SR 667 : cribluri sort 4-8 , 8-16 si 16-25 nisip de concasare sort 0-4 - agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare , sau prin spalare , concasare si sortare , conform SR 662 :3.0 pietris concasat sort 4-8 , 8-16 si 16-25 pietris sort 4-8 , 8-16 si 16-25 nisip natural sort 0-4 3.2.2. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului 3 .

Tabel 3
Strat de uzura Tipul mixturii asfaltice BA8 BA8a 1 2 3 4 5 Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1 mm % Filer si nisip fractiunea ( 0,14 ) mm % Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm % Pietris concasat cu dimens. peste 8mm % Pietris sortat cu dimens. peste 8mm % BA16 BA25 BAR16 BA16m BA25a BAR16m BA16a BAR16a 9.13 9.13 6.13 9.11 34.58 39.60 47.61 MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25 BAD25m BAD25a 2.7 55,72 BADPC25 BADPC25a 2.7 39.58 BADPS25 BADPS25a 2.7 39.58 Strat de legatura

22.45 -

11.14 10.14 9.13 Diferenta pana la 100% 45.60 63.75 18.34 -

3.2.3. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa , pentru fiecare tip de mixtura asfaltica , in limitele date de tabelul 4 . Tabel 4
Tipul mixturii asfaltice BA8 BA8a BA16 BA16m BA16a BA25 BA25a BAR16 BAR16m BAR16a MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25 BAD25m BAD25a BADPC25 BADPC25a BADPS25 BADPS25a 95-100 66-82 42-66 30-55 21-42 18-35 11-25 9-13 90-100 73-90 42-61 28-45 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7

25mm 16mm 8mm 4mm 2mm 1mm 0,63mm 0,20mm 0,10mm

90-100 56-78 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13

90-100 66-85 42-66 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13

90-100 72-90 54-80 40-61 30-50 20-40 15-35 8-25 6-13

Treceri prin site cu ochiuri patrate 90-100 90-100 61-74 95-100 44-59 39-53 40-55 25-37 30-42 19-28 20-25 21-31 16-22 16-22 18-25 13-20 13-20 11-15 12-16 11-15 9-11 11-14 10-14

ART. 4 FILER 4.1. Filerul trebuie sa corespunda STAS 539. 4.2. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre , filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20% . 4.3. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt decat in cazul in care continutul de argila determinat prin metoda valorii de albastru ( V.A. ) conform SR 667 este maxim 2% . In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre si a betonului asfaltic rugos se interzice folosirea fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei . ART. 5 LIANTI 5.1. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturii asfaltice sunt : bitum neparafinos pentru drumuri tip D60/80 si D80/100 bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari bitum aditivat 5.2. Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D60/80 si D80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si o adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate . In caz contrar se utilizeaza bitumul aditivat . 5.3. Bitumul modificat cu polimeri trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in tabelul 5 .

Tabel 5
Nr.crt 1 2 3 4 5 6 Caracteristica Penetratie la 25C , 1/10mm Punct de inmuiere , C , min Ductilitate la : - 13C , min - 25C , min Punct de rupere Fraass , C , max Rupere elastica la 13C ,% , min Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163 C ( metoda TFOT sau RTFOT ) : - pierdere de masa , % , max - penetratie reziduala (Pf/Pi100) , % , min - cresterea punctului de inmuiere , % , max - ductilitate reziduala la 13C , cm , min - revenire elastica la 13C , % , min Omogenitate ( microscop cu lumina fluorescenta ): - particule sub 5 , % , min Stabilitate la stocare , 72 h , la temperatura de 163 C : - diferenta intre pct. de inmuiere , C , max Adezivitate pe agregatul natural utilizat % min Conditii de admisibilitate 55.70 55 40 100 -15 60 Metoda de verificare STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113

7 8 9

0,8 50 9 40 60 80 5 85

STAS 10696/3

5.4. Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este de tip D80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si conditiei suplimentare : - indice de instabilitate coloidala : maxim 0,5 5.5. Bitumul aditivat tip D60/80a si D80/100a trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 pentru bitumul neparafinos tip D60/80 si D80/100 cu exceptia aditivitatii pe agregatele naturale utilizate , care trebuie sa fie de minim 80% , indiferent de clasa termica a drumului sau de categoria strazii . ART. 6 POLIMERI Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari . Polimerii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare . Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat . ART. 7 ADITIVI Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive , cu compozitie si structura polar-apolara . Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare . Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza :

 sa fie compatibili cu bitumul sa fie stabili termic pana la minimum 200C sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale , fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia sa nu fie toxici , corozivi sau inflamabili ART. 8 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE APROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si imbracamintilor bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la pct. 3.1 si 3.2 din prezentul caiet de sarcini. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele: a. Bitum - penetratia la 25 0 C STAS 42 - 68; - punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 - 69. b. Criblura - natura mineralogica (examinare vizuala); - granulozitatea STAS 4606 - 80; - forma granulelor STAS 4606 - 80; c. Pietris - natura mineralogica (examinare vizuala); - granulozitatea STAS 4606 - 80; - forma granulelor STAS 4606 - 80; - parte levigabila STAS 4606 - 80; d. Nisip - natura mineralogica (examinare vizuala); - granulozitatea STAS 4606 - 80; - parte levigabila STAS 4606 - 80; - materii organice STAS 4606 - 80; - echivalent de nisip STAS 662 - 89; - coeficient de activitate STAS 667 - 84. e. Filer finetea STAS 59 - 79.

CAPITOLUL II MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ART. 9 COMPOZITIA MIXTURILOR 9.1 Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza sau straturile imbracamintii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face antreprenorul in cadrul laboratorului sau central sau il comanda la un laborator autorizat. 9.2 Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii beneficiarului. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: - incercarea Marshall (stabilitatea la 60 0 C; indicele de curgere - fluaj - la 60 0 C; densitate aparenta; absorbtia de apa) pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant retinut; - determinarea cu presa de 10 tone a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete cubice (rezistenta la compresiune la 22 0 C si 50 0 C, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile, imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de liant). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de antreprenor. 9.3 Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul sau unele adausuri sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine. 9.4 Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 2 si tabelul 3. 9.5 Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limitele date in tabelele 1 si 4. 9.6 Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1,2,3 si prin alte metodologii prevazute de reglementarile tehnice in vigoare , de catre un laborator de specialitate autorizat si trebuie sa se incadreze in tabelul 6 pentru stratul de baza si in tabelul 7 pentru imbracaminti Tabel 6
Tipul agregatului natural din mixtura Agregate naturale concasate Agregate naturale de balastiera neconcasate Continutul de liant , % din masa mixturii asfaltice tip : AB1 AB2 3,6.5,4 3,4.5 3,5.5 3,3.4,6

Tabel 7
Nr.crt Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice . MASF 8 MASF 16 BAR 16m, BAR 16a BAR 16 BA 16m BA 16 , BA 16a BA 8 , BA 8a BA 25 , BA 25a BAPC 16 , BAPC 16a BAD 25m BAD 25 , BAD 25a BADPC 25 , BADPC 25a BADPS 25 , BADPS 25a Continutul de Clasa tehnica a Categoria liant din masa drumului tehnica mixturii asfaltice a strazii % 6,7.7,5 I.V I.V 6,5.7,5 I.V I.V 5,7.6,2 I.III I.III 5,7.6,2 II.III II.III 6,0.7,0 I.II I.II 6,3.7,3 III III 6,0.7,0 II II 6,3.7,3 III III 6,5.7,5 IV.V IV 6,5.7,5 IV.V IV 5,5.7,0 IV.V IV 6,0.7,5 IV.V IV 4,0.5,0 I.III I.III 4,0.5,0 I.V I.IV 4,0.5,0 III.V III.IV 4,0.5,0 IV.V IV

ART.10 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 10.1. In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiilor de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelul 8 pentru mixturile din stratul de baza si in tabelele 9,10,11 si 12 pentru mixturile de imbracaminte .

Tabel 9 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos
D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a IV....V IV....V II III IV....V II III IV....V I II III I....II III IV....V IV....V I....V I....V III....V III....V IV....V IV....V IV IV II III IV....V II III IV....V I II III I....II III IV IV I....IV I....IV III....IV III....IV IV IV Caracteristicile pe epruvete tip Marshall Stabilitatea ( S ) Indicele Raportul S/I , Densitatea aparenta la 60 0 C , kN , min de scurgere ( I ) , mm kN/mm kg/m3 , minim 6,0 1,5....4,5 1,3....4,0 5,5 8,5 7,5 6,5 8,0 7,0 6,0 9,0 8,5 8,0 8,5 7,5 6,0 5,5 5,0 4,5 4,5 4,0 4,5 4,0 1,5....4,5 1,5....3,5 1,5....4,0 1,5....4,5 1,5....4,0 1,5....4,0 1,5....4,5 1,5....3,0 1,5....3,0 1,5....3,0 1,5....4,0 1,5....4,0 1,5....4,5 1,5....4,5 1,5....4,5 1,5....4,5 1,5....4,5 1,5....4,5 1,5....4,5 1,5....4,5 1,2....3,6 2,4....5,6 1,8....5,0 1,4....4,3 2,0....5,3 1,7....4,6 1,3....4,0 3,0....6,0 2,8....5,6 2,6....5,3 2,1....5,6 1,8....5,0 1,3....4,0 1,2....3,6 1,1....3,3 1,0....3,0 1,0....3,0 0,9....2,6 1,0....3,0 0,9....2,6 Absortia de apa % vol

D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a

Tabel 10
Tipul mixturii asfaltice BA 16 , BA 16a , BAD 25 , BAD 25a , BAR 16 , BAR 16a , BADPC 25 , BADPC 25a BA 8 , BA 8a , BADPS 25 , BADPS 25a BA 25 , BA 25a Caracteristici pe cilindri confectionati la 5,0 presa de compactare giratorie : - volum de goluri la 80 giratii,% , max - volum de goluri la 120 giratii,% , max 9,5 Rezistenta la deformatii permanente : 7600 fluaj dinamic la 40 0 C si 1800 pulsuri
10-4 mm , max

Modul de elasticitate la 15 0C , MPa , min :

- zona climaterica calda - zona climaterica rece

4200 3600 -

3600 3000 4 x 105

Rezistenta la oboseala : nr. de cicluri pana la fisurare la15 0C , min

Tabel 11 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat
BA 16m 1 Caracteristicile pe epruvete tip Marshall : - stabilitatea ( S )la 60 0 C , kN , min - indice de curgere( I ) la 60 0 C ,mm - densitate aparenta , kg/m3 , min - absortie de apa , % vol Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie : - volum de goluri la 80 giratii,% , max - volum de goluri la 120 giratii,% , max Rezistenta la deformatii permanente fluaj dinamic la 40 0 C si 1800 pulsuri
10-4 mm , max

Tipul mixturii asfaltice BAR 16m BAD 25m 10,0 2,0....3,5 2350 3....5 5,0 2800 4500 8,0 2,0....3,5 2300 3....6 9,5 4000 4 x 105

10,0 2,0....3,5 2350 2....5 5,0 2900 4500 -

3 4 5

Modul de elasticitate la 15 0C , MPa , min Rezistenta la oboseala : nr. de cicluri pana la fisurare la15 0C , min

Tabel 12 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF 16 0,2 0,2 7,0 7,0 1,5....3,5 2300 3....4 10000 Temperatura 450C2) 600C3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 6,0 9,0 5,0 8,0 4,0 7,0 < 4,0 < 7,0 3600 1200 1,5....3,5 2300 3....4 10000 Temperatura 450C2) 600C3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 6,0 5,0 4,0 < 4,0 9,0 8,0 7,0 < 7,0 4000 1000

Text Schellenberg , % , max Caracteristicile pe epruvete tip Marshall : - stabilitatea ( S )la 60 0 C , kN , min - indice de curgere( I ) la 60 0 C ,mm - densitate aparenta , kg/m3 , min - absortie de apa , % vol Rezistenta la deformatii permanente : - fluaj dinamic la 40 0 C si 1800 pulsuri
10-4 mm , max

4 5

Modul de elasticitate la 15 0C , MPa , min Deformatia permanenta la oboseala ( 3600 impulsuri ) la15 0C , 10-4 , max

ART.11 ACCEPTAREA UTILAJULUI Antreprenorul supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care il va utiliza la realizarea lucrarilor. Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere si aptitudinile de realiza performantele cerute prin documentatia contractuala. ART.12 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini speciale. Capacitatea sa va trebui sa fie compatibila cu termenul de executie prevazut de Caietul de sarcini speciale precum si cu mijloacele de transport si de executie prevazute de antrprenor. Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componntelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus. 12.1 Stocarea si incalzirea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune

fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica. Toleranta admisa privind temperatura liantului este aratata in tabelul nr. 13. 12.2 Stocarea si dozarea filerului de aport Filerul tebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita dozarea filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 13. Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de fabricatie. 12.3 Dozarea agregatelor Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere. Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform cu prevederile din tabelul 13. 12.4 Incalzirea si uscarea agrgatelor Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei proportii constante. Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului. 12.5 Dozarea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric. In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, se vor lua in consideratie valorile aratate in tabelele anexate privind dozajul liantului. 12.6 Stocarea agregatelor Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii lor. 12.7 Malaxarea Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierdrea prafului prin dispersie. Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa. 12.8 Stocarea si incarcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturilor asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit

Tabelul 13
TOLERANTE ADMISE Strat de uzura + Strat de Strat de baza legatura 2 3 2% 5% 3% 5% 5% 5% 5% 0, 5 % 0,5 % 10 % 5% 10 % 0,5 % 10 %

1 Dozaj bitum Dozaj agregate granulare Dozaj nisip 1. cu > 10 % parti fine 2. cu < 10 % parti fine Temperatura mixturii la iesirea din statie Continut de apa a agregatelor dupa uscare Temperatura liantului bituminos

ART.13 FABRICAREA 13.1 Fabricarea mixturilor asfaltice pentru straturile de baza si imbracamintilor bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil. 13.2 Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarle valori: - 160 0 C la 180 0 C pentru mixturi cu bitum tip D 60/80; - 150 0 C la 170 0 C pentru mixturi cu bitum tip D 80/100. Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel incat sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor. ART.14 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 14.1 Dupa acceptara utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii, antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: a debitului dozatoarelor pentru agregate; a debitului pompelor pentru liant; a debitului privind filerul precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a malaxorului. 14.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituient permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. 14.3 Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui.

14.4 Antrprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si al personalului care il deserveste in tot timpul cat dureza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz. ART.15 CONTROLUL FABRICATIEI Mixturile asfaltice produse in statiile de preparae a mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a Caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 14.
FRECVENTA CONTROLULUI DE FABRICATIE CATEGORIA8 CONTROLULUI A B C 3 4 5 x x x x x x x x x

Tabelul 14

1 STUDIU

2 Studiul compozitiei Controlul reglajului statiei de asfalt Determinarea continutului de bitum si filer Granulometria amestecului Temperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor Stabilitatea la 60 0 C Indicele d curgere, fluaj Densitatea aparenta Absorbtia de apa

6 pentru fiecare tip de produs inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs zilnic zilnic permanent unul la fiecare 400 m3 unul la fiecare 400 m3 unul la fiecare 400 m3 unul la fiecare 400 m3

A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate C - Control de receptie Prevederile indicative din tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control si blocare. CAPITOLUL III MODUL DE PUNERE IN OPERA ART. 16 TRANSPORT 16.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autobasculante cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Utilizarea de poduse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. 16.2 Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de debitul de functionare a statiei de preparare a mixturilor asfaltice si de punerea in opera de asa maniera incat sa nu avem intreruperi.

16.3 Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice. ART. 17 LUCRARI PREGATITOARE 17.1 Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat. In cazurile in care straturile suport au un profil tansversal necorespunzator sau denivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport pe care se va astene stratul de baza trebuie sa fie uscata. 17.2 Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: - strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; - strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de 3 zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3 pana la 0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m. ART. 18 ASTERNEREA In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil a le repartiza fara sa produca segregaea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii speciale. 18.1 Temperatura de asternere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste + 10 0 C in perioada martie - noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. La utilizarea bitumului tip D 80/100 asternerea este admisa pana la 15 noiembrie, iar la utilizarea bitumului tip D 60/80 pana la 15 septembrie. Executia stratului de mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu aprobarea forului tutelar al administatiei drumurilor. De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr. 15.

Tabelul 15
Temperaturile minime la compactare 0 C Inceput Sfarsit Strat de ImbracaStrat de Imbracabaza minte baza minte 130 140 100 110 120 130 90 100

D 50/80 D 80/120

Strat de baza 140 130

Imbracaminte 150 140

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactitatea optima. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene. 18.2 Grosimea stratului de asternere Punerea in opera a mixturilor se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere; stratul de legatura intr-o singura asternere; stratul de baza intr-o singura sau mai multe asterneri succesive in functie de grosimea stratului si utilajele folosite. 18.3 Asternerea Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii cat si al afanarii. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. Grosimea maximala a materialelor raspandite printr-o singura trecere este fixata de caietul de prescriptii speciale sau de dirigintele lucrarii la propunerea antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu grija in fata lopetii. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa fie in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. 18.4 Rosturi longitudinale si transversale Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in

stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidrauluic. Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma rotilor. Rosturile separand mixturile bituminoase raspandite de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi. Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel putin un metru. Marginea vechii benzi va fi decupata pe intreaga sa latime eliminand o lungime de banda de cca 50 cm. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte de realizarea benzii noi. ART. 19 COMPACTAREA 19.1 In lipsa unor dispozitiuni contrare ale caietului de prescriptii speciale, atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste inxercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, dirigintele putand cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, incercarile de compactitate pe loc pe care le va considera necesare. Urmare acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui: sarcina fiecarui utilaj; planul de mers a fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; viteza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de asternere, fara ca acesata sa fie inferioara minimului fixat in captolul precedent. 19.2 Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel putin 90 % din masuratorile efectuate 100 % a densitatii aparente obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii; cele 5 % de masuratori (restante) nu vor trebui sa aiba o compactitate inferioara lui 95 % din densitatea aparenta. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. 19.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri pentru a se evita valurirea imbracamintii. Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactare pe toata latimea. 19.4 La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baza, asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o perfecta legatura intre straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie curata si uscata. 19.5 Conforrm reglementarilor in vigoare pentru imbracamintile bituminoase atelierul de compactare este alcatuit din: A. Compactor pe pneuri de 160 kN si compactor cu rulouri netede de 120 kN; B. Compactor cu rulouri netede de 120 kN pentru care in tabelul 16 este aratat si numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim necesar. Tabel 16
ATELIER DE COMPACTARE A B COMPACTOR CU COMPACTOR CU COMPACTOR CU PNEURI 160 KN RULOURI NETEDE RULOURI NETEDE 120 KN 120 KN NUMAR DE TRECERI 14 4 16 12 4 14

STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA

Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora nu exclud obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de etalonare si supunere spre aprobare dirigintelui celor specificate la inceputul acestui articol. 19.6 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului. ART. 20 REGLAREA PROFILELOR In lipsa unor dispozitii exprese ale caietului de sarcini speciale nu se va efectua o reglare a niveletei in raport cu anumiti reperi independenti de sosea sau legati de aceasta. Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau in prealabil reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantitati medii de mixtura pe unitati de suprafata. In cazul aplicarii pe un suport neregulat, va fi oportun de a prevedea in special pentru grosimi mari, utilizarea unei grinzi de referinta laterala legata de vechea sosea. ART. 21 SUPRAFATAREA

Pentru ca suprafata stratului suport sa satisfaca ea insasi conditiile de mai jos, denivelarea maxima masurata pe un strat sub rigla de 3,00 m trebuie sa ramana in toate punctele inferioara limitelor tolerantelor indicate in tabelul nr. 17. Tabel 17
DENIVELARILE MAXIME IN CM STRAT DE BAZA STRAT DE STRAT DE UZURA LEGATURA 1,5 0,8 0,5 2 1 0,7

in sens longitudinal in sens transversal

Abaterile limita la panta profilului transversal este de + 0,5 % in toate cele trei cazuri. ART. 22 TRATAEA SUPRAFETEI 22.1 Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 2 ... 3 kg/mp nisip de 0 ... 3,15 mm bitumat cu 2 ... 3 % bitum urmata de cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase. Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj. 22.2 Pentru sectoarle ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data in sectoare umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va realiza, cu aprobarea beneficiarului pe baza constatarilor din teren, inchiderea suprafetei prin badijonare. Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60 % bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60 % bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0 ... 3,15 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos: a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp - raspandire de nisip (de preferinta de concasaj)3 ... 5 kg/mp b. - stropire cu emulsie cationica cu 60 % bitum diluata cu apa 0,8 ... 1,0 kg/mp - raspandire de nisip 3 ... 5 kg/mp Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu aceeasi cantitate de nisip. 22.3 Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la darea in circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald. ART. 23 CONTROLUL PUNERII IN OPERA 23.1 Controlul compactarii a. Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:

 cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari; utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. b. Controlul ocazional de compactare Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, dirigintele impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate. Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate. Daca, din contra, aceste incercari noi confirma rezultatele initiale, se va considera, in afara daca antreprenorul furnizeaza probe ca densitatea dorita a fost in mod efectiv obtinuta in celelalte zile, ca atelierul nu a functionat in conditiile prescrise si ca va putea fi aplicata pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive o penalitate fara ca durata luata in considerare sa poata depasi o saptamana. Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare. 23.2 Controlul profilelor a. Reglajul de suprafata In cazul in care reglarea profilelor a fost efectuata printr-o asternere la ochi, va fi facut un control al cantitatii medii pusa in opera pe unitatea de suprafata. Verificarea este facuta in contradictoriu pe intreg parcursul unei zile de lucru. Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa fie egala cu cea fixata prin caietul de pescriptii speciale cu o toleranta de 10 %. b. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafata corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de diriginte. Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt: 2,5 % pentru stratul de baza; 1,5 cm pentru stratul de legatura. Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este

considerata convenabila. 23.3 Controlul denivelarilor Controlul denivelarilor este efectuat aplicand pe suprafata fiecarui strat: in sens transversal, o rigla ordinara de 3 m lungime cand drumul este cu o panta plana; in sens longitudinal, o rigla rulanta de 3 m lungime. Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei in axa fiecarei benzi de asternere, in special in dreptul punctelor de oprire a santierului si in zonele de oprire a finisorului. Controlul transversal de regula va putea fi efectuat in orice profil transversal, ramanand in latimea unei benzi de asternere. Denivelarea maxima masurata nu va trebui in nici un caz sa depaseasca valorile aratate in tabelul nr. 17. 23.4 Frecventa controalelor In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciaale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 18. Tabelul 18
1 2 Temperatura de asternere Etalonarea atelierului de compactare Controlul ocazional de compactare prin carotaje Reglajul de suprafata: controlul cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor CATEGORIA8 CONTROLULUI A B C 3 4 5 x x x x x x x x 6 permanent La inceputul exec. lucrarilor apoi un control ocazional de compactare neconforma O carota la fiecare 250 ml de drum In fiecare zi si la sfarsit de santier In fiecare punct indicat de diriginte In fiecare punct indicat de diriginte

A. incercari preliminare de informare B. controlul de calitate C. controlul de rceptie

CAPITOLUL IV CONDITII TEHNICE ART. 24 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 24.1 Grosimile stratuilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al poiectului Abaterile limita locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte este de - 1 %. Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere. 24.2 Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Abaterea limita locala admisa va fi: pentru latimea unei cai de rulare 5 cm; pentru latimea unei benzi de stationare 2,5 cm. 24.3 Pantele in profil transversal si declivitatile in pofil longitudinal sunt cele prevazute in proiect. Abatera limita admisa pentru panta pofilului transversal este de + 0,5 %. La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de: 2,5 mm pentru stratul de baza si stratul suport; 5 mm pentru stratul de legatura si stratul de uzura. 24.4 Denivelarile admise in lungul benzii sub dreptarul de 3 m sunt de max. 5 mm. CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRARILOR ART. 25 RECEPTIA PRELIMINARA 25.1 Receptia straturilor de baza din anrobate bituminoase si imbracaminti asfaltice cilindrate se efectueaza in doua etape, preliminara si finala. 25.2 Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 8, 15, 23 si 24. Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.). In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie preliminara.

ART. 26 RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Intocmit, Teh. pr. Georeg Bacanu