CARACTERIZAREA LUI ION

PROTAGONISTU EPONIM , PREZENTAT IN EVOLUTIE, ION ESTE UN PERSONAJ COMPLEX SI

CONTROVERSAT CE REFLECTA O MENTALITATE TRADITIONALA CONFORM CAREIA DEMNITATEA CONSTA
IN INTINDERILE DE PAMANT.

TRASATURILE ACESTUIA SUNT REVELATE PE PARCURSUL ROMANULUI OBIECTIV PRIN INTERMEDIUL

CARACTERIZARII INDIRECTE PRIN FAPTE SI ATITUDINI, CAT SI PRIN CARACTERIZAREA DIRECTA DE CATRE
NARATOR SI CELELALTE PERSONAJE.

PORTRETUL GLANETASULUI ESTE SURPRINS INCA DIN INCIPIT, DIN SCENA CARE DESCRIE SATUL IN
TIMPUL HOREI DE DUMINICA. SUB O FINA INTUITIE PSIHOLOGICA SUNT ILUSTRATE OSCILATIILE LUI ION
INTRE FLORICA , CEA MAI FRUMOASA DECAT NICIODATA SI ANA CEA URATICA, DAR CU LOCURI SI VITE SI
CASE MULTE. ASTFEL IA NASTERE CONFLICTUL INTRE CELE DOUA VOCI INTERIOARE, GLASUL
PAMANTULUI SI GLASUL IUBIRII.

DESI SARAC, NARATORUL IL PREZINTA IN MOD DIRECT CA FIIND IUTE SI HARNIC CA MASA, IUBIND
MUNCA ORICAT AR FI FOST DE ASPRA. EL TREZESTE ADMIRATIA SI INVATATORULUI HERDELEA, INSA SE
LASA DE SCOALA DEOARECE IUBIREA PENTRU PAMANT ESTE MAI MARE .

DISPUTANDU-SI AUTORITATEA IN FATA TINERILOR DIN SAT, ION LE CASTIGA RESPECTUL PRIN FRICA PE
CARE O INSUFLA, CONFLICTUL CU GEORGE BULBUC FIIND IN ESENTA CONFLICTUL CU OMUL BOGAT, CU
CEL CARE ARE PAMANTURI. TOT DIN ACEASTA CATEGORIE FACE PARTE SI VASILE BACIU, CEL CARE IL
UMILESTE PUBLIC PE GLANETAS. DIN ACEL MOMENT ION DECIDE SA SE RAZBUNE PE CEL CARE L A
NUMIT TALHAR SI SARANTOC.

DOJENIT DE PARINTELE BELCIUG IN URMA BATAII CU GEORGE, ION SE HOTARASTE SA DEVINA CU

ADEVARAT NETREBNIC. PUNE LA CALE CU METICULOZITATE UN PLAN CARE A LUAT NASTERE DIN
INTELIGENTA SA ASCUTITA, PE CARE IL IL RESPECTA CU MINUTIOZITATE. ACESTA VA RENUTA PENTRU O
PERIOADA LA INIMA FLORICAI SI VA ASPIRA CATRE ZESTREA ANEI, CASATORINDU SE CU ACEASTA
PENTRU A OBTINE PAMANTURILE LUI VASILE BACIU.

ORGOLIUL SAU CONSTA IN OBTINEREA PAMANTULUI, DEOARECE VEDE IN ACESTA IMPLINIREA

TUTUROR AMBITIILOR SALE, VIATA LUI FIIND SCINDATA INTRE PUTEREA GLASURILOR INTERIOARA, CEL
AL IUBIRII SI CEL AL PAMANTULUI.

ION CAUTA CU INTENSITATE SA ISI SCHIMBE CONDITIA SOCIALA, IUBIND PAMANTUL PANA LA
EXALTARE, DUPA CUM MENTIONEAZA SI NARATORUL: PATIMA PAMANTULUI L A CUPRINS DE MIC
COPIL, UNEORI II ERA MAI DRAG DECAT O MAMA. BRAZDELE DE TEREN FURATE DE LA SIMION LUNGU
NU II SUNT SUFICIENTE, EL DORESTE TOT PAMANTUL LUI VASILE BACIU DEOARECE VISUL SAU ERA
PAMANT, CAT MAI MULT PAMANT.
 DRAGOSTEA LUI ION FATA DE TELURIC ESTE SIMBOLIZATA DE SCENA SEMNIFICATIVA IN CARE,
ODATA POSESOR AL INTINDERILOR LUI BACIU, SARUTA PAMANTUL , METAMORFOZAT INTR-O IBOVNICA
VENERATA SI ADORATA: IL CUPRINSE O DORINTA SALBATA SA IMBRATISEZE HUMA, S O CRAMPOTEASCA
IN SARUTARI.

DACA LA INCEPUT, SARACIA IL FACEA SA SE SIMTA MIC, CA UN VIERME, AVUTIA II CREEEAZA ILUZIA
CONFORM CAREIA POATE DOMNI PESTE TOT CUPRINSUL.

ION , IN LUPTA PENTRU OBTINEREA INTINDERILOR DE PAMANT, NU TINE CONT DE VALORILE MORALE,
O BATJOCORESTE PE ANA SI O IMPINGE LA SPANZURATOARE.MOARTEA SOTIEI SI A COPILULUI SAU NU
TREZESC NICIO SCANTEIE IN CONSTIINTA SA , VIETILE LOR FIIND O GARANTIE A POSESIUNII
PAMANTURILOR LUI VASILE BACIU.HOTARAREA SI AMBITIA SA SUNT PRESCHIMBATE IN INDIFERENTA,
DEOARECE GLANETASUL REALIZEAZA CA AVEREA ESTE INUTILA “ DACA CINE TI E PE LUME DRAG NU TI E
APROAPE” . GLASUL IUBIRII PREIA CONTROLUL, ION RAVNIND LA DRAGOSTEA FLORICAI , MARITATA
ACUM CU GEORGE BULBUC, RIVALUL SAU.

RELATIA ADULTERA ESTE DESCOPERITA DE SOTUL GELOS CARE IL VA UCIDE PE ION CU LOVITURI DE
SAPA, INSTRUMENTUL SIMBOLIZAND FAPTUL CA ION ESTE VICTIMA PATIMII SALE PENTRU PAMANT,
MOARTEA SA AVAND UN ROL MORALIZATOR.

IN OPINIA MEA,

IN CONCLUZIE.
CARACTERIZAREA LUI TRAHANACHE
PERSONAJELE COMEDIEI SUNT REALIZATE CONFORM CONTRASTULUI DINTRE ESENTA SI APARENTA.

ZAHARIA TRAHANACHE, VERITABILUL NEICA ZAHARIA SITUAT IN IPOSTAZA INCORNORATULUI

SIMPATIC SI NAIV ESTE UNUL DINTRE PERSONAJELE PRINCIPALE ALE COMEDIEI O SCRISOARE PIERDUTA
DE ION LUCA CARACGIALE.

“O SCRISOARE PIERDUTA” ESTE O COMEDIE DE MORAVURI CE REFLECTA REALITATEA SOCIETATII

CONTEMPORANE, O TRANSPUNERE A PARTICULARULUI IN UNIVERSAL SI O SUBLINIERE CARICATURALA
A DEFECTELOR OMULUI DINTOTDEAUNA SI DE PRETUTINDENI.

TRASATURILE LUI ZAHARIA TRAHANACHE SUNT SURPRINSE DE ALUNGUL ACTELOR PRIN INTERMEDIUL
CARACTERIZARII DIRECTE DE CATRE NARATOR SI CELELALTE PERSONAJE SI PRIN INTERMEDIUL
CARACTERIZARII INDIRECTE, PRIN FAPTE VORBE GESTURI SI ATITUDINI.

INCA DE LA INCEPUT, NARATORUL IL DESCRIE IN MOD DIRECT PE TRAHANACHE PRIN INTERMEDIUL

DIDASCALIILOR: PREZIDENTUL COMITETULUI PERMANENT, COMITETULUI SCOLAR, COMITETULUI
AGRICOL SI AL ALTOR COMITETE SI COMITII.” DETINEREA CONDUCERII ATATOR ORGANIZATII POLITICE
POATE CREA IMPRESIA UNUI MODEL DE COMPORTAMENT UMAN, INSA ACEASTA IDEALIZARE NU ESTE
COMPATIBILA CU PERSONAJUL.

ATITUDINEA POLITICIANULUI ESTE UNA CARE STARNESTE RASUL, DENOTAND DEGRADAREA PRIN
SENILITATE. SI NUMELE SAU ESTE O MODALITATE DE CARACTERIZARE DIRECTA, REFLECTAND
RAMOLISMENTUL, ZAHARISEALA SI FAPTUL CA POATE FI MANIPULAT DUPA INTERES. MAI MULT DECAT
ATAT, O ALTA NOTA A DEGRADARII O REPREZINTA TICUL SAU VERBAL “ AVETI PUTINTICA RABDARE
STIMABILE” , OFERINDU I TIMPUL NECESAR PENTRU A SI GANDI URMATOAREA REPLICA, LIMBAJUL SAU
INCADRANDU L IN CATEGORIA SEMIDOCTILOR PIESEI.

DESI ISI DOVEDESTE VICLENIA DE ALUNGUL OPEREI, TRAHANACHE PREFERA SA SE COMPLACA IN

POSTURA INCORNORATULUI NAIV PENTRU A MENTINE RELATIILE CU SOTIA SA ZOE, SI PRIETENUL SAU
STEFAN TIPATESCU , AMANTUL LUI ZOE. ISI DOVEDESTE IPOCRIZIA IN MOMENTUL IN CARE IL ACUZA PE
NAE CATAVENCU DE PREZENTAREA UNUI DOCUMENT FALS, CU TOATE CA ESTE CAPABIL SA IL
REPRODUCA FIDEL, DEOARECE IL CITISE DE ZECI DE ORI, SEMN CA ERA DE MARE IMPORTANTA PENTRU
ACESTA. ESTE SUGESTIV SI CAND II PREZINTA PREFECTULUI SCRISOAREA DE AMOR: EI FANICA SA VEZI
IMITATIE DE SCRISOARE, SA ZICI SI TU CA E A TA DAR SA JURI NU ALTCEVA SA JURI.

ZAHARIA TRAHANCHE ESTE CEL CARE IL SFATUIESTE PE PREFECTUL TIPATESCU SA AIBA PUTINTICA
DIPLOMATIE, DOVEDINDU SE UN OM POLITIC VERSAT CARE CONSIDERA CA VIOLENTA NU ESTE O
SOLUTIE IN REZOLVAREA PROBLEMELOR.CU ACEEASI DIPLOMATIE CARACTERISTICA I SE ADRESEAZA SI
LA FINALUL OPEREI : EU NU AM PREFECT EU AM PRIETEN.
 VERITABILUL ISI DEMONSTREAZA VICLENIA IN MOMENTUL IN CARE DESCOPERA EXISTENTA
DOCUMENTULUI FALSIFICAT DE CATAVENCU, PROPUNANDU SI SA RASPUNDA SANTAJULUI TOT CU
SANTAJ PENTRU A SCAPA CU ONOAREA NEPATATA. “ APOI DACA UMBLA CU MACHIAVELICURI, AM SA I
DAU EU MACHIAVELICURI”. ALUZIA LA DICTONUL LUI NICOLLO MACHIAVELLI ESTE EVIDENTA DEOARECE
AMBII POLITICIENI IGNORA PRINCIPIILE MORALE PENTRU A –SI ATINGE TELURILE.

LIPSA DE PRINCIPII A LUI TRAHANACHE ESTE REFLECTATA ATUNCI CAND ALATURI DE FARFURIDI SI
BRANZOVENESCU FALSIFICA LISTA CANDIDATILOR ADAUGAND NUMELE UNOR SIMPATIZANTI FARA
DREPT DE VOT.

IN APARENTA, PERSONAJUL PARE INDIGNAT DE FAPTUL CA LUMEA SE GHIDEAZA DUPA ENTERES, IN

SA , IN ESENTA, SI EL PROCEDEAZA LA FEL DEOARECE ARE 2 SCOPRUI BINE STABILITE: SPRIJINIREA UNUI
CANDIDAT DECREPIT SI INNABUSIREA SCANDALULUI CU SCRISOAREA.

APARENT NAIV SI LENT IN GANDIRE, EL ESTE CEL CARE GASESTE INTOTDEAUNA SOLUTII PENTRU
PROBLEME, FIGURA SA FIIND PUTERNIC LUMINATA DE RELATIA CU SOTIA SA ZOE SI CU PREFECTUL
TIPATESCU.

IN OPINIA MEA

IN CONCLUZIE
CARACTERIZAREA LUI GHITA

GHITA ESTE PROTAGONISTUL NUVELEI MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICI, CEL MAI COMPLEX
ACTANT AL OPEREI INCADRAT IN CATEGORIA PERSONAJULUI ROTUND.

NUVELA MOARA CU NOROC A FOST PUBLICATA IN ANUL 1881 IN VOLUMUL NOVELE DIN POPOR SI
ABORDEAZA LA NIVEL TEMATIC EFECTELE CURSEI PENTRU IMBOGATIREA RAPIDA, ANALIZAND PRIN
DISCURSUL OBIECTIV DE FACTURA PSIHOLOGICA IMPACTUL PE CARE AVEREA IL ARE ASUPRA LUI GHITA.

STATUTUL INITIAL AL PROTAGONISTULUI ESTE PREZENTAT INCA DIN INCIPIT, REFLECTAT DE

CONVERSATIA CU SOACRA SA UNDE SE CONFRUNTA DOUA CONCEPTII DIFERITA DESPRE VIATA:
BATRANA ESTE ADEPTA A VALORILOR MORALE IN TIMP CE GHITA ISI DORESTE SA SE IMBOGATEASCA.
ACESTA ESTE PREZENTAT DREPT UN CIZMAR HARNIC, CINSTIT ,MUNCITOR , DAR SARAC, LUAND IN
ARENA UN HAN IN CIUDA SFATURILOR SOACREI.

CELE MAI MULTE TRASATURI ALE CIZMARULUI SUNT RELIEFATE PRIN CARACTERIZAREA INDIRECTA,
PRIN FAPTE ATITUDINI SI RELATIILE STABILITE CU CELELALTE PERSONAJE, PORTRETUL SAU FIZIC FIIND
APROAPE ABSENT, REDUS LA CATEVA DETALII SIMPLE: INALT SI SPATOS.

PRIN CONTURAREA PERSONAJULUI GHITA, IOAN SLAVICI SE DOVEDESTE UN ADEVARAT PORTRETIST,

SURPRINZAND EFECTELE DORINTEI DE IMBOGATIRE SI IMPACTUL PSIHOLOGIC PE CARE ACESTEA IL AU
ASUPRA LUI GHITA.

DISTANTAREA FATA DE FAMILIE INCEPE DIN MOMENTUL IN CARE LICA SAMADAUL SOSESTE LA
MOARA CU NOROC. GHITA ISI DOVEDESTE LASITATEA CUMPARANDU SI 2 PISTOALE 2 CAINI SI
ANGAJANDU L PE MARTI PENTRU A L APARA DE PORCAR. CIZMARUL ESTE ORBIT DE CASTIGUL USOR
PROMIS DE SAMADAU SI ESTE CONSTIENT CA NU POATE RAMANE LA MOARA FARA ACORDUL
ACESTUIA.

LASANDU-SE MANIPULAT DE PROFITUL RAPID, GHITA DEVINE COMPLICELE PORCARULUI INLESNIND

DESFASURAREA AFACERILOR ILEGALE IN CADRUL HANULUI, ANULANDU SI PERSONALITATEA.

TRANSFORMARILE LUI GHITA SUNT SURPRINSE IN MOD DIRECT DE CATRE NARATOR: DEVENISE DE
TOT URSUZ, NU MAI ZAMBEA CA INAINTE CI RADEA CU HOHOT INCAT ITI VENEA SA TE SPERI, IAR CAND
SE JUCA RAR CU ANA II LASA SEMNE VINETE PE MAINI”. SE INTERIORIZEAZA SI SE POARTA BRTUAL CU
SOTIA SI CU COPIII. ARE MOMENTE IN CARE ISI DORESTE SA NU MAI AIBA FAMILIE, CONTRACTUL SOCIAL
FIIND UN IMPEDIMENT IN CURSA PENTRU AVERE.

AUTOCARACTERIZAREA SE REALIZEAZA PRIN INTERMEDIUL MONOLOGULUI INTERIOR: CE SA MI FAC?

ASA M A FACUT DUMNEZEU! CE SA MI FAC DACA E IN MINE CEVA MAI PUTERNIC DECAT VOINTA MEA”
 LA REALIZAREA PORTRETULUI PROTAGONISTULUI CONTRIBUIE SI CELELALTE PERSONAJE, EL FIIND
CARACTERIZAT IN MOD DIRECT SI DE CATRE SAMADAU: TU ESTI OM GHITA, OM CU MULTA URA IN
SUFLET SI ESTI OM CU MINTE. CHIAR EU MA SIMT MAI VREDNIC CAND MA STIU ALATUREA UNUI OM CA
TINE” . CU TOATE ACESTEA ,PORCARULUI NU I PLACE CA OAMENII SA NU IL STIE DE FRICA, IMPLICANDU
L PE GHITA IN UCIDEREA FEMEII SI A COPILULLUI SI IN JEFUIREA ARENDASULUI, PENTRU A-I STRICA
IMAGINEA DE OM CINSTIT SI HARNIC. GHITA ESTE ARESTAT DAR VA FI TRIMIS ACASA PE CHEZASIE.

AXA MORALA A PROTAGONISTULUI SE RUPE TREPTAT. ARE INSA MOMENTE DE LUCIDITATE CAND ISI
CERE SCUZE SOTIEI SI COPIILOR.PROCESUL SI JUDECATA II MUSTRA CONSTIINTA, ASTFEL CA GHITA
DECIDE SA PARASEASCA MOARA CU NOROC, DAR NU INAINTE DE AI OFERI JANDARMULUI PINTEA
PROBE PENTRU A L ARESTA PE PORCAR. CU TOATE ACESTEA, EL NU ESTE SINCER IN TOTALITATE
URMAND SA PASTREZE JUMATATE DIN AVEREA NECURATA A SAMADAULUI. DEGRADAREA SA MORALA
ATINGE APOGEUL CAND O OFERA PE ANA DREPT MOMEALA PENTRU A L PRINDE PE LICA , INSA FEMEIA
ISI VA GASI ALINAREA N BRATELE DUSMANULUI, NUMINDU SI SOTUL “ MUIERE IN STRAIE BARBATESTI”.
INTR-UN MOMENT DE FURIE, GHITA O UCIDE PE ANA URMAND SA FIE OMORAT DE RAUT, SCLAVUL
PORCARULUI, IAR INCENDIEREA MORII CU NOROC ARE ROL PURIFICATOR .

IN OPINIA MEA

IN CONCLUZIE
CARACTERIZAREA LUI LAPUSNEANUL

CONSIDERATA PRIMA NUVELA ISTORICA ROMANEASCA, OPERA LUI NEGRUZII PREZINTA INTR UN
SPATIU CONCENTRAT MOMENTE DIN TIMPUL CELEI DE A DOUA DOMNIE A LUI ALEXANDRU
LAPUSNEANUL, CARE DEVINE PROTAGONISTUL TEXTULUI.

Lapusneanul este un erou romantic exceptional, ale carui trasaturi sunt reliefate de alungul nuvelei,
personalitatea sa complexa fiind potentata de factorii psihologici.

EL ESTE PREZENTAT IN IPOSTAZA DOMNULUI CRUD , TIRAN, AUTORITAR, TRASATURI SCHITATE IN

MOD INDIRECT INCA DIN PRIMA SCENA CARE IL PLASEAZA IN FATA SOLIEI FORMATA DIN CEI 4 BOIERI
TRADATORI, STROICI, MOTOC, SPANCIOC SI VEVERITA. El se adreseaza boierilor pe un ton autoritar si
vindicativ, elemente sintetizate inca din primul motto: daca voi nu ma vreti, eu va vreu. La incercarea
boierilor de a l face sa renunte la tron, lapusneanu le reproseaza: daca voi nu ma iubiti , eu va iubesc pre
voi si m oi intoarce ori cu voia ori fara voia voastra”.

PORTRETUL MORAL AL TIRANULUI ESTE COMPLETAT SI DE RELATIILE PE CARE LE STABILESTE CU

CELELALTE PERSONAJE. FIIND UN BUN CUNOSCATOR AL PSIHOLOGIEI UMANE, PROFITA DE MULTIMEA
FURIOASA AFLATA IN FATA PORTILOR CURTII DOMNESTI, CRUTANDU L INITIAL PE BOIERUL TRADATOR
MOTOC DEOARECE II ERA TREBUITOR IN REZOLVAREA BLESTAMURILOR NORODULUI.CU TOATE
ACESTEA, MANIPULANDU-I PE CEI “ PROSTI , DAR MULTI” IL VA ARUNCA PE BOIER PENTRU A FI LINSAT,
LA CEREREA GLOATEI INFURIATE.

PROTAGONISTUL ESTE REALIZAT IN ANTITEZA CU SOTIA SA DOAMNA RUXANDA: CRUZIMEA SA

INFINITA CONTRASTEAZA CU FIGURA ANGELICA A PERSONAJULUI FEMININ, CEA CARE IL IMPLORA SA
INCETEZE CU VARSAREA DE SANGE SI CARE LESINA CAND VEDE LEACUL DE FRICA, SPRE DEZAMAGIREA
DOMNITORULUI: “FEMEIA E TOT FEMEIE, IN LOC SA SE BUCURE EA SE SPERIE”.

DISCURSUL DE LA MITROPOLIE REVELEAZA IPOCRIZIA, INTELIGENTA SI FAPTUL CA DETINE ARTA

DISIMULARII. CA UN ADEVARAT ACTOR, LAPUSNEANUL REGIZEAZA INTREAGA SCENA SI URMARESTE CU
METICULOZITATE REACTIILE CELORLALTI. NARATORUL SURPRINDE IN MOD DIRECT EXPRESIA SI
VESTIMENTATIA SA “ SPUN CA IN ACEL MOMENT SE FACUSE ATAT DE GALBEN LA FATA INCAT SI RACLA
SFANTULUI AR FI TRESARIT”. ALEXANDRU LAPUSNEANUL , IMBRACAT “ IN TOATA POPA DOMNEASCA”,
CONTRAR OBICEIURILOR SALE, IMITA CAINTA SARUTAND MOASTELE SI INCHINANDU SE LA ICOANE
PENTRU A CASTIGA INCREDEREA BOIERILOR.

SCENA UCIDERII CELOR 47 DE BOIERI COMPLETEAZA PORTRETUL CU SANGE RECE SI FAPTUL CA

TIRANUL NU POATE SIMTI EMOTIA UMANA A EMPATIEI. UCIDEREA BOIERILOR , LINSAREA LUI MOTOC SI
LEACUL DE FRICA OFERIT DOAMNEI RUXANDA TRADEAZA TRASATURA DOMINANTA DE CARACTER A
TIRANULUI – CRUZIMEA.
 FIIND UN EROU ROMANTIC EXCEPTIONAL, ACESTA VA AVEA UN DESTIN PE MASURA, DE ALUNGUL
SCENELOR FIIND SURPRINSE IN MOD SPECTACULOS ASCENSIUNEA SI CADEREA ACESTUIA.
LAPUSNEANUL VA SFARSI ZBATANDU SE IN SPASMELE AGONIEI, OTRAVIT DE PROPRIA SOTIE LA SFATUL
BOIERULUI TRADATOR STROICI.

LA CARACTERIZAREA DOMNITORULUI CONTRIBUIE IN MOD DIRECT SI CELELALTE PERSONAJE, ASTFEL

CA MITROPOLITUL TEOFAN VEDE IN LAPUSNEANUL UN OM CRUD SI CUMPLIT, IAR STROICI II
ADRESEAZA CUVINTE DURE “ SANGELE PANGARIT AL UNUI TIRAN CA TINE”

IN OPINIA MEA

IN CONCLUZIE
PLUMB DE GEORGE BACOVIA

SIMBOLISMUL ROMANESC ESTE UN CURENT ORIGINAL DEFINIT PRIN EXPRIMAREA UNOR EMOTII VAGI
PRIN INTERMEDIUL SIMBOLURILOR, CORESPONDENTELOR SI IMAGINILOR SINESTEZICE.

SIMBOLISMUL ESTE UN CURENT LITERAR CARE A LUAT NASTERE LA SFARSITUL SECOLULUI 18 IN

FRANTA SI BELGIA, APOI S A EXTINS IN TOATA EUROPA CA REACTIE IMPOTRIVA ROMANTISMULUI LA
CARE SIMBOLISTII CONDAMNA VERBALISMUL SI RETORISMUL, ADICA TONALITATEA EXPRESIVA A
VERSURILOR SI CARACTERUL LOGIC AL IDEILOR. LUMEA REALA A SIMBOLISTILOR ESTE O PROIECTE A
CELEI IDEALE, INTERDEPENDENTA CELOR DOUA PLANURI FIIND POTENTATA DE SINESTEZIILE CE
REALIZEAZA CONEXIUNI INTRE STARI SI TRAIRI.

PRIN ABORDAREA UNOR TEME, MOTIVE SI PROCEDEE SPECIFICE ( NOAPTEA, AMURGUL,

SINGURATATEA, MOARTEA, ORASUL , BETIA) GEORGE BACOVIA CONFIRMA APARTENENTA OPEREI SALE
LA SIMBOLISM , CONTURAND DOUA DIMENSIUNI CE FIGUREAZA ATMOSFERA CURENTULUI: CEA
EXTERIOARA, FIZICA SI CEA INTERIOARA, METAFIZICA, PRIN MONOTONIE SURPRINZAND INCREMENIREA
IN FATA UNUI UNIVERS INTUNECAT PRECUM SI DORINTA SI ILUZIA DE EVADARE .

GEORGE BACOVIA ESTE UN AUTOR CARE A REUSIT SA DEPASEASCA ESTETICA SIMBOLISTA MAI ALES
PRIN VIZIUNEA SA MORBIDA, SPECIFICA POETILOR SECOLULUI AL XX LEA , PERIOADA IN CARE S A
MANIFESTAT PLENAR ACEST CURENT NOVATOR. RELATIILE SALE CU LUMEA INTERIOARA SI CEA
EXTERIOARA SUNT DIZARMONICE. CROMATICA ESTE OBSEDANTA, REDUSA LA CULORI AFLATE IN STARE
PURA, LIPSITE DE NUANTA, ACCENTUAND TRAGISMUL EXISTENTIAL.

PESTE DRAMA EXISTENTIALA SE SUPRAPUNE SI DRAMA IUBIRII, IUBITA AFLATA IN CELE DOUA
IPOSTAZE CONSACRATE DE SIMBOLISTI, CEA DE FECIOARA SI CEA DE PROSTITUATA FIIND UN MARTOR
NEPUTINCIOS CARE ASISTA LA SUFERINTA EULUI, ACESTA CONSIDERANDU SE UN BUFON TRAGIL AL
CARUI HAR ESTE UN BLESTEM.

PE LANGA REPREZENTATII SIMBOLISMULUI EUROPEAN EDGAR ALLAN POE, PAUL VALERY, IN

LITERATURA ROMANA S AU REMARCAT CU PRECADERE GEORGE BACOVIA, ION MINULESCU, STEFAN
PETRICA, TRAIAN DEMETRESCU.

GEORGE BACOVIA ESTE AUTORUL UNOR VOLUME DE VERSURI SCANTEIE GALBENE, CU VOI, CU
VADITE INFLUENTE DIN POEZIA STRAINA, VERSUL SAU CONTINAND O SINCERITATE NEMIJLOCITA DREPT
VIRTUTE EXISTENTIALA.

OPERA PLUMB , CEA CARE CONFERA NUMELE VOLUMULUI DE DEBUT ESTE O ARTA POETICA PRIN
INTERMEDIUL CAREIA BACOVIA ADAUGA EXPRESIVITATE SI ORIGINALITATE SIMBOLISMULUI
ROMANESC, REUSIND O DESPRINDERE PERMANENTA DE EPIGONISMUL EMINESCIAN.
 IN PRIVINTA SPECIEI, ACEASTA ESTE O ELEGIE,DEOARECE LA NIVEL TEMATIC ESTE ABORDATA
MOARTEA, EXTINCTIA SUFLETEASCA.

TITLUL CUPRINDE TOATE TEMELE MAJORE ABORDATE IN UNIVERSUL BACOVIAN, ACEST METAL GREU,
CU O CONSISTENTA MATERIALA DENSA, DE O CULOARE NEGRU GALBUIE SI O GREUTATE MARE
ILUSTREAZA OBOSEALA COVARSITOARE SUB CARE EUL ESTE FORTAT SA ASISTE LA PROPRIA EXTINCTIE.

MAI MULT DECAT ATAT, TITLUL CONTINE SI UN SUBSTANTIV POLISEMANTIC, FACAND REFERIRE SI LA
ACTUL SCRIITURIO DEOARECE CONDEIUL SI MATRITA PENTRU LITERELE DE TIPAR SUNT CONSTRUITE DIN
ACELASI METAL.CENUSIUL SUMBRU AL PLUMBULUI INVADEAZA LUMEA, DEVENIND CROMATICA
UNIVERSULUI BACOVIAN.CUVINTELE PRECUM COROANA, FUNERAR, CAVOU CE APARTIN CAMPULUI
SEMANTIC AL MORTII POTENTEAZA ATMOSFERA LUGUBRA, ACEASTA LIMITA DEPRESIVA FIIND SINGURA
CALE DE EVADARE DIN PERSPECTIVA CE RESIMTE VIDUL EXISTENTIAL.

LA NIVEL COMPOZITIONAL, TEXTUL ESTE STRUCTURAL IN 2 CATRENE CE ILUSTREAZA CELE DOUA

PLANURI : CEL FIZIC AL NATURII SI CEL INTERIOR , METAFIZIC. CELE 2 STROFE PERFECT SIMETRICE LA
NIVELUL SINTAXEI POETICE SI AL TIPARULUI DE VERSIFICATIE POTENTEAZA IDEEA CA ARTA NU MAI ESTE
O CALE DE EVADARE DIN MONOTONIA LUMII INGENUNCHATE IN CENUSIUL PLUMBULUI.

PRIMA STROFA REFLECTA CADRUL EXTERIOR, FIIND UN TABLOU IMPRESIONIST PE CARE INSTANTA
POETICA IL FOLOSESTE PENTRU A SI EXPRIMA TRAILRILE. UNIVERSUL ESTE CAPTIV INTR O CARCASA DE
PLUMB INCREMENIT : DORMEAU ADANC SICRIELE DE PLUMB, MATERIA TRANSFORMANDU SE INTR O
ADEVARATA STATUIE MINERALA. TOATE DETALIILE SE METAMORFOZEAZA, PRIN REFLECTIA LAUNTRICA,
SINGURUL ELEMENT VIU, O REMINISCENTA A VIETII FIND VANTUL, INSA ACESTA NU MAI ARE ROLUL DE
A ANIMA MATERIA, CI ACCENTUEAZA ANGOASA POETULUI. NICOLAE MANOLESCU AFIRMA: CANTAREA
LUI BACOVIA ESTE OBSESIVA, MONOTONA, UNEORI SE POT AUZI ADEVARATE STRIGATE DE TEROARE”
SUGERAND MISCAREA GREOAIE A LANTURILOR TEMPORALE IN CADRUL INFERNAL.LA NIVEL STILISTIC,
MATERIA INERTA ESTE ACCENTUATA DE METAFORE PRECUM FLORI DE PLUMB, COROANELE DE PLUMB
IAR EXISTENTA DERIZORIE A EULUI ESTE POTENTATA DE IMAGINEA SINESTEZICA SI SCARTAIAU
COROANELE DE PLUMB.

CEA DE A DOUA STROFA POTENTEAZA UNIVERSUL INTERIOR, EUL POETIC FIIND COPLESIT DE SPAIMA
DE NEANT, AFLANDU SE IN SINGURATATE” STAM SINGUR LANGA MORT SI ERA FRIG”. MATERIA DEVINE
UN PARAVAN AL EMOTIILOR . VERSUL DE DEBUT ACCENTUEAZA PIERDEREA SENTIMENTULUI DE
APARTENENTA, DE IUBIRE CHIAR SI FATA DE PROPRIA PERSOANA. ACEASTA DUBLA METAFORA ESTE
POTENTATA DE SOMNUL CARE ESTE PREZENTAT DE 2 ORI IN TEXT PRIN INTERMEDIUL VERBULUI A
DORMI, ACCENTUAND REPAUSUL ETERN IN CARE SE AFLA IUBIREA, FORTA CARE AR PUTEA ANIMA
CREATIA. EUL POETIC ASISTA LA PROPRIA MOARTE SAU LA CEA A SUFLETULUI SAU, FAPT EVIDENTIAT DE
METAFORA ARIPI DE PLUMB. FRIGUL SI INTUNERICUL LAUNTRIC CONFIGUREAZA CELE DOUA
COORDONATE ALE POEZIEI, ATMOSFERA GLACIALA IN CARE EUL ISI DUCE EXISTENTA. ARIPILE DE PLUMB
SIMBOLIZEAZA UN ZBOR IN GOL, IN JOS, ILUZORIU, ADICA IMPOSIBILITATEA SUFLETULUI DE A SE
DESPRINDE DE GREUTATEA MATERIALA A TRUPULUI FIZIC SI APROPIEREA INEVITABILA A MORTII. SE
INCHEIE ASTFEL REPETITIA SUBSTANTIVULUI PLUMB CARE APARE DE 3 ORI IN FIECARE SECVENTA
CAPATAND SEMNIFICATIA UNUI NUMAR FATIDIC.

LAITMOTIVUL PLUMBULUI SUGEREAZA O PENDULARE A FIINTEI INTRE EXTREMELE

EXISTENTIALE.POETUL SE CONSIDERA UN BUFON TRAGIC ASEMANANDU SI HARUL CU UN BLESTEM.

LA NIVEL MORFOLOGIC, VERBELE LA IMPERFECT CE PREDOMINA TEXTUL AU ROLUL DE A ACCENTUA

ATEMPORALITATEA SUFERINTEI , PRELUNGIND CADRUL INFERNAL. VERBUL LA CONJUNCTIV SA STRIG
ESTE DORINTA INSTANTEI POETICE DE A GASI O EXPRESIE PENTRU SUFERINTA.

LA NIVEL PROZODIC, MASURA VERSURILOR DE 10 SILABE , RIMA IMBRATISATA SI RITMUL IAMBIC

OFERA MUZICALITATEA VERSURILOR.

OPINIE,

CZ
CARACTERIZAREA LUI HARAP ALB
HARAP ALB ESTE PROTAGONISTUL BASMULUI “ POVESTEA LUI HARAP ALB” DE ION CREANGA.

BASMUL LUI CREANGA ESTE O INOVATIE ADUSA LIRICII ROMANESTI PRIN TEHNICILE NOI UTILIZATE DE
ACESTA IN CONTURAREA LUPTEI DINTRE BINE SI RAU, SPECIFICA SPECIEI.

ESTE DE OBSERVAT FAPTUL CA HARAP ALB ESTE UN PERSONAJ ATIPIC DEOARECE, SPRE DEOSEBIRE DE
UN FAT FRUMOS OBISNUIT, REUNESTE IN PERSONALITATEA SA ATAT CALITATI CAT SI DEFECTE.

PORTRETUL CRAISORULUI ESTE COMPLETAT ATAT PRIN INTERMEDIUL CARACTERIZARII DIRECTE DE

CATRE NARATOR, CAT SI PRIN CARACTERIZAREA INDIRECTA, PRIN FAPTE, GESTURI, ATITUDINI SI
RELATIILE STABILITE CU CELELALTE PERSONAJE.

NARATORUL SURPRINDE IN MOD DIRECT INOCENTA SI LIPSA DE EXPERIENTA A FIULUI DE CRAI IN

MOMENTUL IN CARE SE LASA PACALIT DE SPAN, INTRAND IN FANTANA: FIUL DE CRAI BOBOC IN FELUL
SAU IN TREBURI DE AIESTEA SE POTRIVESTE SPANULUI SI SE BAGA IN FANTANA FARA SA I TRAZNEASCA
PRIN MINTE CE I SE POATE INTAMPLA. NAIVITATEA MEZINULUI ESTE PEDEPSITA DE SPAN, ACESTA
SCHIMBANDU-I NUMELE, SIMBOLIZAND RENUNTAREA LA CONDITIA NOBILA SI PRESCHIMBAREA IN
SLUGA: DE ACUM SA STII CA TE CHEAMA HARAP ALB, AISTA TI I NUMELE SI ALTUL NU. NUMELE DE
HARAP ALB REUNESTE DOUA NON CULORI, REFLECTAND LUPTA DINTRE BINE SI RAU, DINTRE INTUNERIC
SI LUMINA. ASTFEL, HARAP ALB DEVINE UN YIN YANG AUTOHTON MENIT SA RESTAUREZE ECHILIBRUL
UNEI LUMI SCINDATE INTRE PUTEREA IMPARATULUI ROSU SI A CRAIULUI, O LUME CAZUTA IN HAOS.

CU TOATE ACESTEA, CELE MAI MULTE TRASATURI ALE CRAISORULUI SE DESPRIND DIN
CARACTERIZAREA INDIRECTA. LA INTREBAREA RETORICA A TATAULUI: DAR AISTA CAL TI L AI ALES?,
MEZINUL DA DOVADA DE INTELIGENTA SPUNANDU I CA MERGE PRINTRE STRAINI SI NU VREA SA BATA
LA OCHI. O ALTA NOTA A INTELIGENTEI SALE ESTE RELIEFATA DE ALEGEREA PE CARE O FACE CAND
CALUL II DA DE OFERITA SA IL DUCA ORI CA VANTUL ORI CA GANDUL, HARAP ALB PREFEAND PRIMA
VARIANTA , DEOARECE DACA MI I DUCE CA GANDUL MI I PRAPADI. TANARUL ISI DOVEDESTE
MILOSTENIA ATUNCI CAND O AJUTA PE SFANTA DUMINICA DEGHIZATA IN CERSETOARE FARA A SE
ASTEPTA LA O RECOMPENSA, CAND OCOLESTE NUNTA DE FURNICI SI FACE STUP ALBINELOR.REUSIND
SA FIE O COMPANIE PLACUTA CELOR 5 PERSONAJE HIMERICE, ACESTA ISI DEMONSTREAZA
SOCIABILITATEA.

ANTIEROUL LUI CREANGA ESTE LOIAL, PASTRANDU SI CUVANTUL FATA DE SPAN, IN CIUDA OCAZIILOR
DE A I REVELA IDENTITATEA, ADUCANDU I CAPUL CU NESTEMATE AL CERBULUI.

PREZENTA DEFECTELOR ESTE INOVATIA PROPUSA DE BASMUL CULT, DEOARECE, SPRE DEOSEBIRE DE
UN FAT FRUMOS OBISNUIT, HARAP ALB REUNESTE IN PERSONALITATEA SA ATAT CALITATI CAT SI
DEFECTE. NU I SE SUPUNE TATALUI, FAPT ECHIVALENT CU PACATUL ORIGINAL SI NU TRECE DE PROBA
LABIRINTULUI DEMONSTRANDU SI SLABICIUNEA.
 HARAP ALB ESTE UN PERSONAJ DE BASM ATIPIC, TRIDIMENSIONAL , ROTUND, PE PARCURSUL OPEREI
FIIND SURPRINSA EVOLUTIA SA DIN FIU DE CRAI IN SLUGA SI APOI IN CRAI, FACANDU L PE GEORGE
CALINESCU SA IL ASEMENE CU UN FLACAU DE LA TARA DATORITA MENTALITATII SALE, DESTINUL SAU
DE A FI INVINGATOR FIIND TRADAT DE FAPTUL CA ESTE CEL DE AL TREILA DINTRE FII.

INTELIGENT SI INTELEPT, CRAISORUL DUCE LA BUN SFARSIT PROBELE, INVATAND DIN GRESELI SI
PROGRESAND. MAI MULT DECAT ATAT , EL ESTE UN PERSONAJ DE TIP PERSONNA, UN PURTATOR DE
MASCA DEOARECE UN CITITOR AVIZAT POATE DESCIFRA ADEVARATA SA IDENTITATE ECLIPSATA DE
OBLIGATIA FATA DE SPAN.

IN DRUMUL SAU CATRE MATURIZARE, HARAP ALB A FOST AJUTAT DE MAI MULTI PEDAGOGI PRECUM
TATAL, SFANTA DUMINICA, CALUL DAR SI SPANUL ,PEDAGOGUL RAU, NEIERTATOR , UN RAU NECESAR
IN EVOLUTIA TANARULUI NEINITIAT.

IN OPINIA

IN CZ
FLOARE ALBASTRA DE MIHAI
EMINESCU
IN SENS LARG, ROMANTISMUL REPREZINTA O STARE DE SPIRIT, O ATITUDINE GENERAL UMANA
DEFINITA DE SENTIMENTE DE INTERIORIZARE SI REVERIE.

IN SENS RESTRANS, ROMANTISMUL ESTE UN CURENT CULTURAL CARE A LUAT NASTERE IN SECOLUL 18
IN ANGLIA GERMANIA SI FRANTA, URMAND SA SE EXTINDA IN TOATA EUROPA CA REACTIE IMPOTRIVA
RESTRANGERILOR FORMALE ALE CLASICISMULUI. PRINTRE TRASATURILE ROMANTISMULUI SE
REMARCA: PREFERINTA PENTRU O LUME IDEALA, LIBERTATEA DEPLINA A FANTEZIEI CREATOARE,
LIMBAJUL METAFORIC, ABORDAREA UNOR TEME SI MOTIVE SPECIFICE :CONDITIA OMULUI DE GENIU,
IUBIREA SI NATURA, UTILIZAREA UNOR PROCEDEE ARTISTICE NOI : GROTESCUL SI URATUL.

LA ROMANTICI, IUBIIREA SE AFLA IN STRANSA LEGATURA CU NATURA DEOARECE TELURICUL VIBREAZA

LA FRECVENTELE SUFLETESTI ALE EULUI. FLOARE ALBASTRA APARTINE ACESTEI VIZIUNI IDILICE PRIN
PROIECTAREA IUBIRII PARADIZIACE INTR UN TOPOS SACRU, BINE INDIVIDUALIZAT.

IN PRIVINTA TITLULUI, CUVANTUL FLOARE SIMBOLIZEAZA FRAGILITATEA SI EFEMERITATEA, IAR

CULOARE ALBASTRU TRIMITE CATRE INFINIT, VIATA, MARILE DEPARTARI. TEXTUL ARE CA PUNCT DE
PLECARE MITUL ASPIRATIEI CATRE FERICIRE, ACEST MOTIV DE CIRCULATIE EUROPEANA INCERCAND SA
ATINGA PATRIA INDEPARTATA A POEZIEI, EMINESCU INSPIRANDU SE DE LA ARTISTI PRECUM NOVALIS SI
LEOPARDI.

LA NIVEL COMPOZITIONAL, TEXTUL ESTE ORGANIZAT IN JURUL UNOR STRUCTURI ANTITETICE

SPECIFICE ROMANTICILOR : VIS REALITATE, ETERNITATE EFEMERITATE, VIATA MOARTE, TELURIC
CERESC

DISCURSUL ESTE IMPARTIT IN 2 ELEMENTE: CEL AL IUBIRII ETERNE SI CEL AL CUNOASTERII ABSOLUTE,
REPREZENTATE DE CELE 4 TABLORUI SI ANUME: MONOLOGUL FEMEII , MEDITATIA BARBATULUI,
INVITATIA LA IUBIRE IN PLAN TERESTRU SI PROIECTAREA SA IN IDEAL.

PRIMA SECVENTA REFLECTA O LUME RECE A IDEILOR ,SPECIFICA GENIULUI, MONOLOGUL FEMEII
APARAND CA UN REPROS IMBIBAT CU TERMENI POPULARI : IAR TE AI CUFUNDAT IN STELE SI IN NORI SI
N CERURI NALTE. LA NIVEL STILISTIC METAFORA RAURI DE AUR GRAMADESC A TA GANDIRE ILUSTREAZA
UNIVERSUL SPIRITUAL AL UNUI OM SUPERIOR, GUVERNAT NUMAI DE TIMPUL INFINIT. FEMEIA I SE
ADRESEAZA GENIULUI PE UN TON CARE ASCUNDE UN ADEVAR TRAGIC, ADICA IMPLINIREA UMANA NU
POATE FI ATINSA FARA IUBIRE : NU CATA IN DEPARTARE FERICIREA TA IUBITE. ASTFEL, PRIMUL TABLOU
ESTE O CARACTERIZARE A GENIULUI DEFINIT DE INTERIORIZARE, REVERIE, TENDINTA CATRE ABSOLUT
DAR SI IMPOSIBILITATEA DE A FI FERICIT.
 CE L DE AL DOILEA TABLOU SURPRINDE MEDITATIA BARBATULUI ASUPRA SENTIMENTULUI PROFUND
LASAT DE REMEMORAREA UNEI IUBIRI ESUATE. SUNT EXPRIMATE DIVERSE STARI DE SPIRIT PRIN
INTERMEDIUL MARCILOR SUBIECTIVITATII : EU AM RAS N AM ZIS NIMICA.

A TREIA SECVENTA ACCENTUEAZA INTUITIA FEMEII DESPRE IUBIRE, ACEASTA AFLANDU SE IN CODRUL
CU VERDEATA REFACAND CUPLUL ADAMIC. NATURA DEVINE UN TOPOS PROTECTOR IN CARE TIMPUL
PARE SACRU, UNIVERSUL FIIND INCADRAT DE MOTIVE SPECIFICE ROMANTICILOR: CODRUL ,BALTA,
LUNA, STELELE.

DETALIILE SALBATICE HASUREAZA O NATURA INCA DE LA INCEPUTUL LUMII, NEALTERATA DE

PREZENTA UMANA, FAPT ACCENTUAT DE IMAGINILE ARTISTICE IZVOARE PLANG IN VALE, PRAPASTIE
MAREATA.

LA NIVEL MORFOLOGIC, VERBELE LA TIMPUL VIITOR VEI CERCA DE MA IUBESTI, VEI FI ROSIE CA MURA
TRADEAZA PROIECTAREA IUBIRII PARADIZIACE IN TOPOSUL TERESTRU, BINE INDIVIDUALIZAT.

CALDURA ZILEI REZONEAZA CU SENTIMENTELE FEMEII SI CU IUBIREA RESIMTITA DE ACEASTA: MI OI

DESFACE DE AUR PARUL SA TI ASTUP CU DANSUL GURA. INVITATIA LA IUBIRE RESPECTA UN RITUAL
ROMANTIC PRIN DESCRIEREA NATURII UMANIZATE: CONVERSATIA LUDICA, PORTRETUL FEMEII
ASEMANATOR CU CEL AL ZANELOR DIN BASME, INTOARCEREA IN SAT RESPECTIV DESPARTIREA. ESTE
CONTINUATA MEDITATIA BARBATULUI ASUPRA SENTIMENTULUI PROFUND CAUZAT DE IUBIREA
ESUATA, EUL ASUMANDU SI TRISTETEA, LUMINA ISI PIERDE DIN FARMEC, ACEST TON ELEGIAC FIIND
ACCENTUAT DE VERBELE LA IMPERFECT STAM A MURIT. CONTRASTUL DINTRE VIS SI REALITATE DAR SI
IMPOSIBILITATEA CELOR DOI DE A FI IMPREUNA SUNT TRADATE DE VERSUL FINAL : TOTUSI ESTE TRIST
IN LUME.

IN PRIVINTA LIMBAJULUI, EMINESCU ULTIZEAZA LEXEME DIN VOCABULARUL FAMILIAL PENTRU A

CONTURA UN UNIVERS INTIM BINE INDIVIDUALIZAT.

LA NIVEL PROZODIC, MASURA DE 8 SILABE, RIMA IMBRATISATA SI RITMUL TROHAIC OFERA

MUZICALITATE VERSURILOR.

OPINIE

CONCLUZIE
EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A
LUMII DE LUCIAN BLAGA
POET,PROZATOR,FILOSOF,DRAMATURG, ACADEMICIAN SI DEPUTAT ROMAN, LUCIAN BLAGA A FOST O
PERSONALITATE POLIVALENTA SI IMPUNATOARE A PERIOADEI INTERBELICE,MARCAND-O CU ELEMENTE
ORIGINALE CE MOTIVEAZA INCADRAREA SA IN UNIVERSALITATE. AL 9 LEA FIU AL UNEI FAMILII DE
PREOTI ISI VA TERMINA STUDIILE LICEALE LA BRASOV, PE CELE SUPERIOARE LA FACULTATEA DE
TEOLOGIE DIN SIBIU SI ISI VA OBTINE DOCTORATUL IN FOLOSOFI E LA VIENA, UNDE AFLA DESPRE
TENDINTA EXPRESIONISTA A VREMII IN URMA UNEI CONVERSATII CU UN PRIETEN ARHITECT

OPERA EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII A FOST PUBLICATA IN VOLUMUL POEMELE

LUMINII, UNDE SE REMARCA UN INDIVIDUALISM EXACERBAT SI LAITMOTIVUL LUMINII.

MODERNISMUL ESTE UN CURENT CULTURAL CE PROPUNE O ORIENTARE INOVATOARE, MANIFESTAT CU

PREDILECTIE IN PERIOADA INTERBELICA, A CARUI TRASATURI AU FOST TEORETIZATE SI PROMOVATE DE
EUGEN LOVINESCU IN REVISTA SI CENACLUL SBURATORUL. ACESTA PROPUNE O REINORE A LITERATURII
PRIN DEPARTAREA DE TRECUT, ABORDAREA MARILOR PROBLEME ALE CUNOASTERII, AVAND MULTIPLE
CONEXIUNI CU FILOSOFIA SI MITOLOGIA, INLOCUIREA SENSIBILITATII INIMII CU CEA A IMAGINATIEI,
LIMBAJUL FIIND CARACT PRINTR UN VOCABULAR INSOLIT , EXPRESIE ELIPTICA SI IGNORAREA
PROCEDEELOR CLASICE DE VERSIFICATIE.

FIIND O RAMURA A MODERNISMULUI, EXPRESIONISMUL SE CARACTERIZEAZA PRINTR O TENSIUNE

VIZIONARA MAXIMA, O ISTERIE VITALISTA, RETRAIREA AUTENTICA A FONDULUI MITIC SI PRIMITIV
PRECUM SI INTELECTUALIZAREA SI SPIRITUALIZAREA PEISAJULUI.

IN PRIVINTA SPECIEI, OPERA LUI BLAGA ESTE O MEDITATIE ABORDAND LA NIVEL TEMATIC IUBIREA SI
CUNOASTEREA, PUNANDU SE ACCENTUL PE UN EU CARE PREFERA O LUME A SUPRAREALULUI, A
SUPRASENSIBILULUI.

TITLUL CONTINE O METAFORA REVELATORIE CARE, ALATURI DE FORMA NEGATIVA A VERBULUI A STRIVI
SUBLINIAZA OPTIUNEA EULUI PENTRU CUNOASTEREA PRIN PRISMA SENSIBILITATII DE TIP LUCIFERIC,
ADICA PASTRAREA ECHILIBRULUI UNIVERSAL. PRONUMELE LA PERS 1 SINGULAR EU EVIDENTIAZA O
INSTANTA AUTORITARA, IMPERATIVA, CAT SI UN EGOCENTRISM ABSOLUT. MAI MULT DECAT ATAT,
METAFORA COROLA DE MINUNI ALATURI DE UTILIZAREA PREZENTULUI GNOMIC POTENTEAZA
PREFERINTA EULUI PENTRU CUNOASTERE, IDEEA DE CERC SIMBOLIZAND PERFECTIUNEA SI ARMONIA.

DPDV COMPOZITIONAL, TEXTUL ESTE IMPARTIT IN 2 SECVENTE INEGALE CE REFLECTA MODALITATEA DE

PATRUNDERE IN MISTERELE UNIVERSULUI, FARA A I ALTERA FARMECUL.

TEXTUL DEBUTEAZA CU TITLUL, IAR ENUMERATIA DE VERBE “ NU STRIVESC, NU UCID” ACCENTUEAZA

INTENTIA EULUI DE A CONSERVA TAINELE, DE A PASTRA ENIGMELE CE IL INCONJOARA.LA NIVEL
STILISTIC, METAFORA “ CALEA MEA” ALATURI DE ENUMERATIA SIMBOLURILOR
FLORI,OCHI,BUZE,MORMINTE, PUNCTEAZA CARACTERUL REFLEXIV AL TEXTULUI SI PARCURSUL EULUI IN
VIATA.ASTFEL, FLORILE NU ILUSTREAZA DOAR LUMEA VEGETALA CI EFEMERITATEA, FRAGILITATEA,
OCHII SUNT SIMBOLUL CUNOASTERE, BUZELE AL COMUNICARII IAR MORMANTUL EVIDENTIAZA
PROIECTAREA EULUI IN IDEAL

CUNOASTEREA PARADIZIACA AFLATA IN ANTITEZA CU VIZIUNEA BLAGIANA , FAPT TRADAT DE

STRUCTURA “ CU MINTEA” ARE PUTEREA DE A DESLUSI MISTERUL DAR IL SI DISTRUGE. PRIMA STROFA
PUNE ACCENTUL PE UN EU CONCENTRAT PE SINE, INVITAND LECTORII SA SE IDENTIFICE CU INSTANTA
POETICA.

STROFA A DOUA DEBUTEAZA CU LAITMOTIVUL LUMINII, POTENTAND O LUME IN CARE OAMENII, IN

CAUTAREA RASPUNSURILOR PENTRU TOATE INTREBARILE, AU UITAT SA TRAIASCA IN ARMONIE CU
SINELE SI CU COSMOSUL. LA NIVEL STILISTIC, METAFORA VRAJA NEPATRUNSULUI ASCUNS FACE
TRIMITERE CATRE DIVINITATE, MARELE ANONIM CARE CONSERVA TAINELE IN ADANCIMI DE INTUNERIC.
MAI MULT DECAT ATAT , ANTITEZA LUMINA MEA-LUMINA ALTORA DETASA INSTANTA POETICA, O
INDIVIDUALIZEAZA, ASTRUL CERESC FIIND CALAUZA INTR UN LABIRINT CRIPTIC AL EMOTIILOR, DAR
VENERAT. RAZELE ALBE ALE LUNII DEVIN SIMBOLUL CONEXIUNII PERMANENTE CU DIVINITATEA SI SUNT
UN ELOGIU ADUS PURITATII COSMOSULUI “ SI NTOCMAI CUM CU RAZELE EI ALBE LUNA, NU
MICSOREAZA CI TREMURATOARE, MARESTE SI MAI TARE TAINA NOPTII”. METAFORA LARGI FIORI DE
SFANT MISTER EVIDENTIAZA VIZIUNEA SENZORIALA, DIONISIACA, POTENTATA DE INVERSIUNI SI
ANTITEZE: INTUNECATA ZARE, MARESTE-MICSOREAZA, ACCENTUAND ELANUL CU CARE SPIRITUL SE
DESPRINDE DE MATERIALITATEA TRUPULUI FIZIC.

ULTIMELE VERSURI CACI EU IUBESC SI FLORI SI OCHI SI BUZE SI MORMINTE TRADEAZA IUBIREA LA NIVEL
TEMATIC DREPT MODALITATE A CUNOASTERII DE TIP LUCIFERIC, FIIND DEDICATA SENZORIALULUI SI
APARTINAND SPIRITUALULUI.

REPETITIA CONJUNCTIEI SA POTENTEAZA DORINTA EULUI DE A PATRUNDE IN FARMECUL SI MISTERELE

UNIVERSULUI, DE A CONTEMPLA FARA A I ALTERA FARMECUL.

ULTIMA PARTE ARE ROL CONCLUSIV TRADANT MOTIVATIA CUNOASTERII LUCIFERICE, DRAGOSTEA,
CONSIDERATA DE INSTANTA POETICA SINGURA CALE DE SALVARE A OMULUI PRECUM SI
INSTRUMENTUL SUPREM AL CUNOASTERII.

TEXTUL ESTE O ARTA PROGRAMATICA , PROMOVAND UN AUTOR CONSTIENT DE HARUL SAU. ASTFEL,
Blaga NU COPIAZA, CI VEDE, NU PRESUPUNE , CI SIMTE SI CREEAZA DIN NOU.

MORFOLOGIC, 20 VERSURI ALBE INGAMBAMENT

CONCLUZIE OPINIE
JOC SECUND DE ION BARBU
MODERNISMUL ESTE UN CURENT CULTURAL CE PROPUNE O ORIENTARE INOVATOARE, MANIFESTAT CU
PREDILECTIE IN PERIOADA INTERBELICA, A CARUI TRASATURI AU FOST TEORETIZATE SI PROMOVATE DE
EUGEN LOVINESCU IN REVISTA SI CENACLUL SBURATORUL. ACESTA PROPUNE O REINORE A LITERATURII
PRIN DEPARTAREA DE TRECUT, ABORDAREA MARILOR PROBLEME ALE CUNOASTERII, AVAND MULTIPLE
CONEXIUNI CU FILOSOFIA SI MITOLOGIA, INLOCUIREA SENSIBILITATII INIMII CU CEA A IMAGINATIEI,
LIMBAJUL FIIND CARACT PRINTR UN VOCABULAR INSOLIT , EXPRESIE ELIPTICA SI IGNORAREA
PROCEDEELOR CLASICE DE VERSIFICATIE. PRINTRE AUTORII ACESTEI PERIOADE S AU REMARCAT BARBU
FUNDOIANU, ILARIE VORONCA, O PARTE A POEZIEI ARGHEZIENE SI BLAGENE CAT SI POETUL
MATEMATICIAN DAN BARBILIAN / ION BARBU.

POETUL GEOMETRU ESTE AUTORUL UNEI OPERE CE SE INCADREAZA IN PERIOADA INTERBELICA,

IMAGINARUL SAU ARTISTIC PORNIND DE LA IDEEA CONFORM CAREIA PROCESUL DE CREATIE ESTE UN
SEMN AL MINTII AVAND CONEXIUNI CU DOMENIUL FIN AL MATEMATICII. PRIN ACEASTA ANOLOGIE
BARBU SUBLINIAZA EXISTENTA LIRISMULUI PUR IN POEZIE CA MODALITATE DE COMUNICARE CU
UNIVERSUL, DE CONTEMPLARE A LUMII.

POEZIA JOC SECUND ESTE O ARTA POETICA FIIND UN TEXT PROGRAMATIC CE PROMOVEAZA
CONVINGERILE AUTORULUI DESPRE CREATIE,MENIREA SA SI ROLUL SAU IN SOCIETATE, TOATE INTR O
MANIERA ORIGINALA.

DPDV AL TEMEI, ACEASTA ILUSTREAZA IN ESENTA IDEEA UNEI LUMI PURIFICATE PRIN REFLECTAREA IN
OGLINDA, IDEEA AUTOCUNOASTERII SI A PROCESULUI DE CREATIE CE POATE GENERA EMOTII.

LA NIVEL COMPOZITIONAL, TEXTUL ESTE STRUCTURAT IN 2 SECVENTE STROFICE CARE VALIDEAZA

PREZENTAREA LUMII CA O COPIE A UNUI UNIVERS PERFECT, IDEE SALVATA IN JOCUL SECUND , IN
SPATIUL POEZIEI NEINGRADIT DE TIMP.

IN PRIVINTA TITLULUI, ESTE BINE DE STIUT SI EXISTENTA VARIANTEI DIN CEAS DEDUS, ARTISTUL
INCERCAND SA TRANSFIGUREZE O EXPERIENTA SPIRITUALA INTR UN TERITORIU IMAGINAT, IDEE
TRADATA DE LEXEMUL “JOC”. ACESTA INVITA LECTORII SA PARTICIPE LA JOCUL SECUND, DAR NUMAI PE
CEI CARE II INTELEG REGULILE, CEI INITIATI.LA NIVEL MORFOLOGIC, ADJECTIVUL SECUND POTENTEAZA
EXISTENTA NOTIUNII DE PRIM, ADICA PRODUSUL CREATIEI ESTE REZULTATUL UNEI COMPETITII
ULTERIOARE, PRIMA FIIND REPREZENTATA DE INSASI VIATA.

DE CELE MAI MULTE ORI TEXTUL BARBIAN POATE CREA IMPRESIA LIPSEI DE CLARITATE DIN CAUZA
EXPRESIILOR CONCISE SI A LEXEMELOR INCIFRATE CU ELEMENTE DIN DOMENIUL FIN AL MATEMATICII.

PRIMA STROFA DESCRIE LUMEA EXTERIOARA LA CARE POETUL FACE REFERIRE ATUNCI CAND ISI
GANDESTE POEZIA. ACESTA SELECTEAZA ELEMENTELE CADRULUI EXTERIOR, LE DEDUDE SI LE FILTREAZA
PRIN PRISMA PROPRIULUI INTELECT, IDEE TRADATA DE METAFORA MANTUIT AZUR. ACEST PROCES SE
POATE INFAPTUI NUMAI PRIN RASFRANGEREA REALITATII PRIN LUCIUL APEI, IDEE TRADATA DE
ANTITEZA DINTRE CALMELE CRESTE SI CIREZILE AGRES0TE.TOATE ELEMENTELE EXTERIOARE SUNT
PURIFICATE SI INTRODUSE IN JOCUL SECUND. ASTFEL, POEZIA ESTE PRODUSUL UNEI LUMI COPIATE IN
OGLINDA, APA FIIND LEGATURA INTRE LUMEA EXTERIOARA SI CEA INTERIOARA.

CEA DE A DOUA STROFA DEFINESTE MENIREA POETULUI MOTIVAND INCADRAREA OPEREI SALE IN ARTA
POETICA.POEZIA DEVINE UN NADIR LATENT, SUBLINIAND IDEEA DE MAXIMA PURITATE.CUVANTUL
NADIR DEFINESTE INTERSECTIA VERTICALEI LOCULUI DIN CARE PRIVESTE SPECTATORUL CU BOLTA
CEREASCA AFLATA IN EMISFERA OPUSA.ADJECTIVUL LATENT SUBLINIAZA FAPTUL CA TEXTUL BARBIAN
ESTE GREU DE DESCIFRAT DIN CAUZA INTELESURILOR CODIFICATE, PUTAND FI INTELES NUMAI DE UN
LECTOR AVIZAT. METAFORA ZBOR INVERS EXPRIMA ELEMENTELE EXTERIOARE CARE SE DISIPA, SE
PIERD, PE CARE INSA POETUL SI LE INSUSESTE SI LE UTILIZEAZA IN SCOPUL DE A CREA O ARTA DURABILA.

FINALUL OPEREI SUBLINIAZA IDEEA CONFORM CAREIA POEZIA ESTE UN PROCES DIFICIL ASEMENEA
UNUI CANTEC ISTOVIT, INCERCARILE POETULUI FIIND EFORUTURI PENTRU DESAVARSIREA ARTEI.

SIMBOLUL CENTRAL AL OPEREI RAMANE OGLINDA, IDEE TRADATA DE STRUCTURA LUCIUL APEI.ASTFEL,
EVENIMENTELE VALORIFICATE DE POET NU SUNT COPIATE CI DEMATERIALIZATE, FILTRATE PRIN PRISMA
PROPRIEI SENSIBILITATI SI A PROPRIULUI INTELECT.

OPINIE

CZ

BALTAGUL DE MIHAIL SADOVEANU

BALTAGUL ESTE UN ROMAN PUBLICAT IN 1930 DE MIHAIL SADOVEANU, PROBABIL SINGURUL ROMAN
OBIECTIV AL AUTORULUI DUPA CUM AFIRMA CRITICUL LITERAR EUGEN LOVINESCU, OPERA LUI
SADOVEANU ADUCAND O FACUTRA INOVATOARE EPICII INTERBELICE , ANUME POLIMORFISMUL
STRUCTURII.

ROMANUL ESTE O SPECIE COMPLEXA A GENULUI EPIC IN PROZA , DE MARI DIMENSIUNI, CU O ACTIUNE
DESFASURATA PE MOMENTELE SUBIECTULUI, PE MAI MULTE PLANURI NARATIVE ANTRENAND VOCI
EPICE DIFERITE IN REGISTRE STILISTICE DIVERSE PRECUM SI PERSONAJE NUMEROASE, BINE
INDIVIDUALIZATE.

ROMANUL BALTAGUL PROPUNE CA TEMA MONOGRAFIA SATULUI DE LA MUNTE, VIATA ARHAICA SI

PASTORALA PRECUM SI CAUTAREA SI PEDEPSIREA CELOR CE L AU UCIS PE NECHIFOR LIPAN, UN
PERSONAJ EVOCAT IN TEXT. ALATURI DE FIUL EI, GHEORGHITA, VITORIA VA RECONSITITUI DRUMUL
SOTULUI PENTRU CERCETAREA ADEVARULUI SI SAVARSIREA DREPTATII.

DEOARECE A FOST SCRIS IN PERIOADA DE MATURITATE A AUTORULUI, TEXTUL PROPUNE MAI MULTE
TEME PREFCUM: VIATA, CREATIA, MONOGRAFIA SATULUI DE LA MUNTE, VIATA ARHAICA, MITURILE,
RELIGIA, CERCETAREA DREPTATII. ACEASTA VARIETATE PROBEAZA ARHITECTURA COMPLEXA A OPEREI,
GEORGE CALINESCU INCADRAND TEXTUL IN TIPOLOGIA ROMANULUI ANTROPOLOGIC SI POLITIST,
PERPESSICIUS IL NUMESTE UN ROMAN MITIC BALADESC DE UN REALISM ETNOGRAFIC, EUGEN
LOVINESCU IL CONSIDERA O RECONSTITUIRE A MIORITEI IAR ALEXANDRU PALEOLOGU UN ROMAN DE
DRAGOSTE.

DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL, ROMAN ESTE ORGANIZAT IN JURUL A 2 PLANURI FUNDAMENTALE:
CEL REALIST, POTENTAT DE CERCETAREA ADEVARULUI SI MONOGRAFIA LUMII DE LA MUNTE SI CEL
MITIC, SUSTINUT DE GESTURILE RITUALICE ALE PERSONAJULUI PRINCIPAL CARE CREDE IN MITURI SI
SUPERSTITII.

INCA DIN TITLU SE FACE REFERIRE LA SUPRAPERSONAJUL OPEREI, TOPORUL CU DOUA TAISURI CARE
CAPATA VALOARE SIMBOLICA IN TEXT, FIIND ATAT ARMA CRIMEI CAT SI INSTRUMENTUL SAVARSIRII
DREPTATII. ASTFEL, BALTAGUL CAPATA ATRIBUTIILE UNUI TOTEM, CELE DOUA TAISURI GRUPAND
LAOLALTA ATAT VIATA CAT SI MOARTEA, MASCULINUL SI FEMININUL, CERUL SI PAMANTUL.INAINTE DE
A PLECA LA DRUM, GHEORGHITA PRIMESTE DE LA MAMA SA UN BALTAG SFINTIT DE PREOT DEOARECE
FEMEIA ESTE CONSTIENTA CA FIUL II VA LUA LOCUL TATALUI.

IN ACEST SENS, ROMANUL LUI SADOVEANU ESTE UN BILDUNGSROMAN, DRUMUL AVAND ROL INITIATIC
SI EDUCATIV IN PROCESUL DE FORMARE A TANARULUI GHEORGHITA.

NARATIUNEA ESTE REALIZATA LA PERSOANA A 3 A DE CATRE UN NARATOR OMNISCIENT CARE PRIN

TEHNICA DETALIULIUL SI A OBSERVATIEI DESCRIE MONOGRAFIA LUMII DE MUNTENI

TIMPUL ESTE VAG PRECIZAT PRIN INTERMEDIUL UNOR STRUCTURI PRECUM APROAPE DE SF ANDREI, 10
MARTIE. SPATIUL DESFASURARII ACTIUNII ESTE SATUL MAGURA TARCAULUI, ZONA DORNEI SI A
BISTRITEI DAR SI ZONA DE CAMPIE PE BALTA JIJIEI. FIIND UN ROMAN REALIST, INDICII SPATIO
TEMPORALI CONFERA VERIDICITATE EVENIMENTELOR.

CAPODOPERA LUI SADOVEANU CUPRINDE 16 CAPITOLE, ACTIUNEA DESFASURANDU SE PE MOMENTELE

SUBIECTULUI IN ORDINE CRONOLOGICA. EXPOZITIUNEA PREZINTA PERSONAJELE PARTICIPANTE LA
ACTIUNEA IN CENTRUL CAREIA SE AFLA VITORIA LIPAN, CAREIA II ESTE CONSTRUIT UN SCURT PORTRET
FIZIC.INTRIGA SURPRINDE FRAMANTARILE FEMEII SI PREGATIRILE SALE INAINTE DE A PLECA LA DRUM
()….).INCEPAND CU CAPITOLUL 7 ESTE DESCRIS DRUMUL PARCURS DE VITORIA SI GHEORGHITA
ANUNTAND DESFASURAREA ACTIUNII.SECVENTELE NARATIVE SUNT SEMNIFICATIVE SI PENTRU
PROZATORUL CARE ARE PRILEJUL DE A EVIDENTIA OBICEIURILE MUNTENILOR CU RADACINI LA LOCUL
LOR CA SI BRADUL. PUNCTUL CULMINANT ESTE ATINS IN MOMENTUL VEGHERII NOCTURNE A
MORTULUI IN RAPA, CAND VITORIA RECONSTITUIE SCENA CRIMEI SI II SURPRINDE CU INTELIGENTA SA
PE CRIMINALII ILIE CUTUI SI CALISTRAT BOGZA. DEZNODAMANTUL CUPRINDE INDEPLINIREA DATINILOR
DE INMORMANTARE SI PARASTAS.

VITORIA LIPAN ESTE PROTAGONISTUL OPEREI, FIIND IN STRANSA LEGATURA CU LUMEA ARHAICA DAR
ESTE SI O INDIVIDUALITATE PRIN SPIRITUL DETECTIVIST PE CARE IL POSEDA. ACEASTA IDEE ESTE
ACCENTUATA DE CRITICUL GEORGE CALINESCU: VITORIA ESTE UN HAMLET FEMININ CARE CERCETEAZA
CU METODA, PLANUIESTE CU DISIMULARE IAR CAND DOVADA S A FACUT DA DRUMUL RAZBUNARI”.

VITORIA ESTE O FEMEIE PUTERNICA, HOTARATA SI LUCIDA: N AM SA MAI AM HODINA CU NU AU

PARAUL TARCAULUI PANA CE L OI GASI PE NECHIFOR LIPAN.INTELIGENTA SI STAPANIREA DE SINE SUNT
EVIDENTIATE PE PARCURSUL DRUMULUI DAR MAI ALES CAND II DEMASCA PE UCIGASI.

FIIND IN STRANSA LEGATURA CU LUMEA ARHAICA, VITORIA IMPARTASESTE COPIILOR SAI RESPECTUL
TRADITIILOR, MUSTRANDU I CAND SE ABAT DE LA LEGILE NESCRISE ALE COMUNITATII” AM SA TI ARAT
EU COC VALS SI BLUZA. NICI EU NICI BUNICA TA NICI BUNICA MEA NU AM STIUT DE ACESTEA SI TOT IN
LEGEA NOASTRA TREBUIE SA TRAIESTI SI TU!” MUNTEANCA RESPECTA RANDUIELILE PARTICIPAND LA
NUNTI CUMETRII SI BOTEZURI IN DRUMUL SAU.

P[ERSONAJUL FEMININ ESTE VALIDAT PRIN TEHNICA BASORELIEFULUI SI INDIVIDUALIZAT ATAT PRIN
CARACTERIZAREA DIRECTA: NU MAI ERA TANARA INSA AVEA O FRUMUSETE NEOBISNUITA IN PRIVIRE.
OCHII II LUCEAU CA INTR O USOARA CEATA IN DOSUL GENELOR LUNGI.” CAT SI PRIN CARACTERIZAREA
INDIRECTA PRIN FAPTE VORBE SI RELATIILE STABILITE CU CELELALTE PERSONAJE. SOTIE IUBITOARE VA
PLECA IN CAUTAREA LUI NECHIFOR CARE ERA DRAGOSTEA EI DE 20 SI MAI BINE DE ANI. ASA CUM II ERA
DRAG IN TINERETE LIPAN, ASA II ERA SI ACUM CAND AVEAU COPII MARI CAT DANSI.

PORTRETUL MORAL AL FEMEII ESTE POTENTAT DE SCENA IN CARE STRIGA LA COSCIUGUL SOTULUI: CU
ASA GLAS STRIGASE INCAT PRIN TOTI CEI DE FATA TRECU UN CUTREMUR. NU LASA LOC INDOIELILOR
NICI IN MOMENTUL IN CARE AFLA CA SOTUL EI S AR FI OPRIT LA O FEMEIE CU OCHII VERZI. NICI
STRAINILOR NU SE SFIESTE SA ISI MARTURISEASCA DRAGOSTEA: AM TRAIT PE LUMEA ASTA NUMAI
PENTRU OMUL ACELA AL MEU.

SUPERSTITIILE SI GRIJILE ISI AU UN LOC BINE STABILIT IN SUFLETUL FEMEII, ACEASTA ASCULTAND
SFATURILE VRAJITOAREI SI ALE PREOTULUI, TINE POST IN SCOPUL DESCOPERIRII ADEVARULUI.EA
CONSIDERA CA TINE LEGATURA IN PERMANENTA CU SOTUL SAU, CHIAR DACA ACESTA NU SE AFLA
APROAPE, LASANDU SE GHIDATA DE IUBIRE SI SEMNE IN NUMELE DREPTATII: IN GANDUL CE I VENISE SA
CAUTE CAINELE, VITORIA CUNOSCU O NOUA BINECUVANTARE. DE UNDE II VENISE GANDUL? FARA
INDOIALA DE LA NECHIFOR LIPAN!”

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI REIESE SI DIN NUMELE SAU, UN LECTOR AVIZAT REUSIND SA

DESPRINDA IDEEA DE SUCCES INREGISTRATA IN FINAL. VITORIA LIPAN ESTE O FEMEIE PUTERNICA,
ACEASTA TRECAND PESTE DRAMA MORTII SOTULUI, IMPARTIND RESPONSABILITATILE CU FIUL SAU.

PRIN PRISMA ACESTUI PERSONAJ, OPERA LUI SADOVEANU ESTE UN ADEVARAT ROMAN POLITIST, PRIN
SPIRITUL DETECTIVIST AL VITORIEI.ACEASTA URMEAZA DRUMUL SOTULUI, FACE LEGATURI LOGICE SI
ADAUGA ELEMENTE IN BAZA UNEI GANDIRI DE OM INTELIGENT, REUSIND SA SE MISTE AGIL INTR O
LUME A BARBATILOR CARE O CONSIDERA O FEMEIE PROASTA, PRECUM UCIGASII ILIE CUTUI SI
CALISTRAT BOGZA.

IN OPINIA MEA

IN CONCLUZIE

RELATIE BALTAG
BALTAGUL ESTE UN ROMAN PUBLICAT IN 1930 DE MIHAIL SADOVEANU, PROBABIL SINGURUL ROMAN
OBIECTIV AL AUTORULUI DUPA CUM AFIRMA CRITICUL LITERAR EUGEN LOVINESCU, OPERA LUI
SADOVEANU ADUCAND O FACUTRA INOVATOARE EPICII INTERBELICE , ANUME POLIMORFISMUL
STRUCTURII.

ROMANUL ESTE O SPECIE COMPLEXA A GENULUI EPIC IN PROZA , DE MARI DIMENSIUNI, CU O ACTIUNE
DESFASURATA PE MOMENTELE SUBIECTULUI, PE MAI MULTE PLANURI NARATIVE ANTRENAND VOCI
EPICE DIFERITE IN REGISTRE STILISTICE DIVERSE PRECUM SI PERSONAJE NUMEROASE, BINE
INDIVIDUALIZATE.

ROMANUL BALTAGUL PROPUNE CA TEMA MONOGRAFIA SATULUI DE LA MUNTE, VIATA ARHAICA SI

PASTORALA PRECUM SI CAUTAREA SI PEDEPSIREA CELOR CE L AU UCIS PE NECHIFOR LIPAN, UN

PERSONAJ EVOCAT IN TEXT. ALATURI DE FIUL EI, GHEORGHITA, VITORIA VA RECONSITITUI DRUMUL
SOTULUI PENTRU CERCETAREA ADEVARULUI SI SAVARSIREA DREPTATII.

ROMANUL LUI SADOVEANU EVIDENTIAZA SENTIMENTUL PROFUND DINTRE VITORIA LIPAN,

MUNTEANCA DIN MAGURA TARCAULUI SI NECHIFOR LIPAN, UN OIER DINTRE CEI MAI VREDNICI, UN
PERSONAJ ABSENT SI EVOCAT IN TEXT.

DACA PERSONAJUL MASCULUI RESPECTA MODELUL TANARULUI SADOVENIAN, PETRECANDU SI

MAJORITATEA VIETII IN MIJLOCUL NATURII CU DUMNEZEU SI SINGURATATILE, VITORIA SUFERA DRAMA
FEMEII VADUVE, FIIND POTENTAT ZBUCIUMUL SUFLETESC AL ACESTEIA IN CAUTAREA ADEVARULUI.

CITITORUL ESTE INFORMAT INCA DE LA INCEPUTUL OPEREI CA NECHIFOR LIPAN A PLECAT LA DORNA SA
CUMPERE OI SI NU S A MAI INTORS DE SFANTUL ANDREI. CONFORM CALCULELOR FEMEII, ACESTA
INTARZIASE 73 DE ZILE, MOTIVAND GRIJILE SI FRAMANTARILE CARE AU LUAT NASTERE IN SUFLETUL EI.

ESTE INDUSA IDEEA CONFORM CAREIA RELATIA DINTRE CEI DOI ESTE UNA DE RESPECT SI FIDELITATE,
CASNICIA LOR TRAINICA FIIND ASIGURATA DE SENTIMENTUL DE DRAGOSTE PE CARE SI L IMPARTASEAU
UNUL FATA DE CELALALT. BARBATULUI II ESTE REALIZAT UN SCURT PORTRET FIZIC PRIN MEMORIA
AFECTIVA A MEMBRILOR FAMILIEI, FEMEILA AMINTINDU SI CA AVEA MUSTATA GROASA, SPRANCENELE
LASATE SI O INFATISARE INDESATA SI SPATOASA.
LEGATURA SPIRITUALA DINTRE CEI DOI ESTE TRAINICA SI ETERNA, BAZANDU SE PE O IUBIRE DE 20 SI
MAI BINE DE ANI.

AFECTIUNEA VITORIEI LIPAN CONTRIBUIE LA REALIZAREA PORTRETULUI MORAL AL SOTULUI, FEMEIA

VALORIFICAND ATITUDINILE, FAPTELE SI VORBELE OIERULUI. DACA BARBATUL ESTE PREZENTAT DREPT
UN OM INTELIGENT, STIUTOR DE CARTE, COMUNICATIV DEOARECE II PLACEAU POVESTILE CU TALC PE
CARE LE RELATA LA PETRECERI, FEMEIA APARE CA O FIGURA PUTERNICA, HOTARATA SI IMPUNATOARE ,
CAPABILA DE A RISCA TOTUL PENTRU A AFLA ADEVARUL DESPRE SOARTA BARBATULUI IUBIT.

TOT DIN EVOCARILE FEMEII REIESE CURAJUL LUI NECHIFOR , ACESTA PLIMBANDU-SE SINGUR PE STRADA
FARA A I FI TEAMA DE HOTI, TRASATURI EVIDENTIATE CU MANDRIE DE FEMEIE : BARBAT FARA FRICA
RAILOR.

CELE DOUA PERSONAJE FORMEAZA UN CUPLU DE INITIATI. LA NASTERE, BAIATULUI I A FOST PUS
NUMELE DE GHERGHE INSA LA 4 ANI CAND S A IMBOLNAVIT MAMA SA L A VANDUT SIMBOLIC
VRAJITOAREI PE UN BANUT DE ALAMA TRECANDU L PESTE PRAGUL FERESTREI ADICA PESTE BARIERELE
MORTII. NUMELE SAU A FOST SCHIMBAT IN NECHIFOR PENTRU A NU L MAI CUNOASTE BOLILE SI
MOARTEA. NUMELE OIERULUI ESTE DE ORIGINE GRECEASCA NECHIFORUS PURTATORUL DE VICTORIE ,
IAR CEL AL PROTAGONISTEI SUGEREAZA IDEEA DE IZBANDA, CUPLUL VALIDAND IDEEA CONFORM
CAREIA IUBIREA TRIUMFA ASUPRA DRAMEI EXISTENTIALE SI A RAULUI DINAUNTRUL FIINTEI

IN ROMANUL BALTAGUL, SADOVEANU REALIZEAZA O UNIUNE DEPLINA A SPIRITELOR CARE COMUNICA

NU NUMAI IN TIMPUL VIETII CI MAI ALES DINCOLO DE MOARTE: IN GANDUL CEI VENISE SA CAUTE
CAINELE VITORIA CUNOSCU O NOUA BINECUVANTARE DE UNDE II VENISE GANDUL FARA INDOIALA DE
LA NECHIFOR LIPAN”

CELE DOUA CARACTERE PUTERNICE PUN IN VALOARE DOUA SUFLETE PERCHE CARE CONTINUA SA SE
RESPECTE DINCOLO DE BARIERELE TIMPULUI” CHIAR DACA VITORIA AFLA CA SOTUL EI S AR FI OPRIT LA
O FEMEIE CU OCHII VERZI, DRAGOSTEA EI NU LASA LOC INDOIELILOR. NICI STRAINILOR NU SE SFIESTE
SA SI MARTURISEASCA IUBIREA FATA DE LIPAN : TOATA VIATA AM TRAIAT PENTRU OMUL ACELA AL
MEU”.

ATAT VITORIA CAT SI NECHIFOR SUNT MESTERI AI VORBELOR, BUN GOSPODARI, INCREZATORI IN
SEMNELE NATURII SI APRECIATI DE TOTI. ASTFEL, OIERUL CEL VREDNIC A FOST INVIDIAT DE OAMENI
PRECUM CALISTRAT BOGZA SI ILIE CUTUI, IN TIMP CE VITORIA TREZESTE ADMIRATIA CELOR DE LA
CAMPIE MISCANDU SE ABIL INTR O LUME A BARBATILOR, SUB O LOGICA IMPECABILA AFLAND CUM A
FOST UCIS SOTUL EI “ MI SE PARE CA PE BALTAG E SCRIS SANGE"

BARBATUL CU CACIULA BRUMARIE ISI PLATESTE DATORIILE, ESTE AIUBITOR DE ANIMALE SI ASEMANEA
SOTIEI CARE RESPECTA TOATE DATINILE ISI PASTREAZA IN ECHILIBRU VIATA. CEI DOI PAR DESRPINSI DIN
PAGINILE LEGENDELOR SAU ALE BALADELOR , FASCINANDU I PE CEI DIN JUR. DE PILDA, CUNOSCANDU L
FOARTE BINE PE SOTUL EI, LA PRAZNIC VITORIA POVESTESTE TUTUROR CUM S A INTAMPLAT CRIMA: EU
CRED ASA DOMNULE CALISTRAT , CA SOTUL MEU UMBLA SINGUR LA DEAL SI SE GANDEA LA OILE LUI.
POATE SE GANDEA SI LA MINE. EU NU AM FOST ACOLO, DAR STIU, MI A ZIS O LIPAN CAT AM STAT CU
DANSUL ATATEA NOPT IN RAPA”. CHIAR DACA MOARTEA BARBATULUI INCHEIE PREMATUR CICLUL
VIETII” SE SOCOTEA MOARTA CA SI OMUL CARE ERA LANGA DANSA” VITORIA REUSESTE SA DEPASEASCA
DRAMA SI SA IMPARTA RESPONSABILITATILE CU FIUL EI.

OOPINIE

CONCLUZIE

Relatia dintre doua personaje moara cu

noroc

NUVELA ESTE O SPECIE A GENULUI EPIC IN PROZA CU O ACTIUNE CENTRATA PE UN SINGUR FIR NARATIV
CE URMARESTE UN CONFLICT PUTERNIC SI CONCENTRAT LA CARE PARTICIPA PERSONAJE CARE NU SUNT
NUMEROASE, INSA SUNT BINE INDIVIDUALIZATE SI CARACTERIZATE SUCCINT. ACCENTUL CADE MAI
MULT PE EVOLUTIA ACESTORA SI NU PE ACTIUNE.

NUVELA MOARA CU NOROC A APARUT IN ANUL 1881 IN VOLUMUL NOVELE DIN POPOR SI PREZINTA LA
NIVEL TEMATIC DEZUMANIZAREA PROTAGONISTULUI IN LUPTA SA PENTRU A OBTINE AVERE

IN CEEA CE PRIVESTE VIZIUNEA DESPRE LUME, ACEATA ESTE REALIZATA CONFORM MENTALITATII
SCRIITORULUI CARE ISI CONSTRUIESTE SUBIECTUL S PERSONAJUL PORNIND DE LA PRINCIPII ETICE
FERME: CINSTEA SINCERITATEA LOIALITATEA SI DRAGOSTEA FATA DE SEMENI

DISCURSUL ESTE DE FACTURA PSIHOLOGICA PRIN URMARIREA PROCESULUI DE DEGRADARE MORALA A

PERSONAJULUI CENTRAL GHITA, PRIN ANALIZA FRAMANTARILOR SALE INTERIOARE SI SONDAREA
ACTIUNILOR SALE , EL AJUNGAND SA DEA VINA PE DESTIN NUMINDU SE O VICTIMA A HAZARDULUI

DISCURSUL ESTE SI DE FACTURA REALISTA PRIN PRISMA STILULUI SOBRU SI CONCIS AL UNUI NARATOR
OMNISCIENT , UN OBSERVATOR SOCIAL CRITIC CE RESPECTA PRINCIPIUL VEROSIMILITATII
EVENIMENTELOR PREZENTATE, BINE LOCALIZATE IN TIMP SI SPATIU.

REALISMUL NUVELEI ESTE SUSTINUT DE AMPRENTA PE CARE MEDIUL SOCIAL O IMPRIMA

COMPORTAMENTULUI SI CARACTERULUI UMAN, CAT SI DE VERIDICITATEA RELATIILOR DINTRE
PERSONAJE. ASTFEL IAU NASTERE CONFLICTE DE NATURA SOCIALA, EXTERIOARE, CAT SI DE NATURA
INTERIOARA, PSIHOLOGICA.

RELATIA DINTRE GHITA, PROTAGONISTUL NUVELEI SI LICA SAMADAUL INTRUCHIPAREA MALEFICULUI

STA LA BAZA CONFLICTULUI EXTERIOR. CEI DOI SE AFLA INTR O RELATIE DE OPOZITIE DEOARECE PROVIN
DIN 2 LUMI DIFERITE. GHITA PROVINE DINTR O LUME GUVERNATA DE PRINCIPII SI LEGI MORALE, IN
CARE OAMENII TRAIAU CU FRICA LUI DUMNEZEU, IN TIMP CE LICA PROVINE DINTR O LUME A LEGILOR
PROPRII , NESCRISE, O LUME A HOTILOR PROTEJATI. INTALNIREA CELOR DOI LA MOARA CU NOROC
INSEAMNA DECLANSAREA CONFLICTULUI CENTRAL.

CIZMARUL GHITA IA IN ARENDA UN HAN DORINDU SI SA CASTIGE CAT MAI MULTI BANI, IN CIUDA
SFATURILOR SOACREI SALE. LA INCEPUT, FERICIREA PARE SA I SURADA, CASTIGAND BINE , INTELEGEREA
DIN FAMILIE FIIND DEPLINA, INSA ECHILIBRUL ESTE PERTURBAT DE APARITIA LUI LICA SAMADAUL.

PATRUNDEREA LUI LICA IN VIATA LUI GHITA DECLANSEAZA O DRAMA PSIHOLOGICA, ACEASTA DUCAND
INCET DAR SIGUR LA DEZUMANIZAREA PROTAGONISTULUI. GHITA CONSIDERA CA AR TREBUI SA
RAMANA LA MOARA TIMP DE TREI ANI : MA PUN PE PICIOARE INCAT SA POT LUCRA CU 10 CALFE SI SA
LE DAU ALTORA DE CARPIT, DAR POATE PRESIMTI PREICOLUL MAI ALES CAND SAMADAUL INCEARCA SA
IL SUBORDONEZE. TOTUSI, CIZMARUL CREDE CA POATE GASI O SOLUTIE|: ACESTI 3 ANI ATARNAU DE
LICA. DACA SE PUNEA BINE PE LANGA DANSUL, AVEA SA I MEARGA DE MINUNE DOARECE OAMENII CA
LICA SUNT DARNICI

OMUL AL FARADELEGILOR SI CRIMINAL INRAIT, LICA SAMADAUL REALIZEAZA CA GHITA ARE UN

CARACTER PUTERNIC, INSA, FIIND UN BUN CUNOSCATOR AL PSIHOLOGIEI UMANE, VA DESCOPERI
SLABICUNEA SA : PATIMA PENTRU BANI. DORINDU –L SUBORDONAT, MEREU LA ORDINELE SALE, IL VA
IMPLICA PE CIZMAR IN CRIMELE DE LA HAN, UCIDEREA FEMEII SI A COPILULUI, JEFUIREA ARENDASULUI,
OFERINDU I BANI SI INCERCAND SA RUPA LEGATURA SUFLETEASCA DINTRE CEI DOI SOTI. DIN ACEASTA
CAUZA, GHITA SE INSTRAINEAZA DE COPII SI DE ANA, DE TEAMA CA SOTIA SA SA NU AFLE DESPRE
IMPLICAREA IN AFACERILE NECURATE, LINISTEA COLIBEI FIIND DISTRUSA, BANUIELILE AFECTAND
RELATIA DINTRE SOTI. LICA SAMADAUL SE VA COMPORTA FRUMOS CU ANA, PREZENTANDU SE INTR O
LUMINA FAVORABILA, GRIJULIU CU COPIII SAI , INSA FEMEIA MARTURISESTE CA ISI IUBESTE SOTUL
CHIAR DACA LA UN MOMENTDAT ACESTA II SPUNE CA II STA IN CALE.

LICA POSEDA O INTELIGENTA MALEFICA. JOCUL DUBLU AL LUI GHITA ESUEAZA, EL FIIND DISTRUS NU
NUMAI DE PATIMA PENTRU BANI CAT SI DE LIPSA DE SINCERITATE. ESTE NESINCER LA PROCESUL LUI
LICA DE LA ORADEA, NESINCER FATA DE ANA SI DE JANDARMUL PINTEA. INCERCAREA CIZMARULUI DE A
PASTRA O PARTE DIN AVEREA PORCARULUI II ESTE FATALA. OM LIPSIT DE SCRUPULE, PORCARUL
DISTRUGE ULTIMA FARAMA A UMANITATII LUI GHITA, DRAGOSTEA FATA DE ANA, FACAND O PE
ACEASTA SA I SE DARUIASCA DE PASTI , CAND A FOST LASATA LA DISCRETIA POFTELOR SALE , DREPT
MOMEALA.

IN CELE DIN URMA, LICA IL ADUCE PE GHITA IN SITUATIA DE A SI UCIDE SOTIA, CEL DIN URMA FIIND
OMORAT DE RAUT, TOT DIN ORDINUL SAMADAULUI CARE SE VA SINUCIDE PENTRU A NU FI ARESTAT DE
JANDARM.

MOARTEA LUI GHITA ESTE CORECTEA PE CARE DESTINUL O APLICA PENTRU NERESPECTAREA
PRINCIPIULUI CUMPATARII ENUNTAT IN INCIPITI PRIN VORBELE BATRANEI, IAR CEA A LUI LICA O
PEDEAPSA PE MASURA CRIMELOR SALE.

OPINIE
CONCLUZIE.

MOARA CU NOROC APARTENENTA

NUVELA ESTE O SPECIE A GENULUI EPIC IN PROZA CU O ACTIUNE CENTRATA PE UN SINGUR FIR NARATIV
CE URMARESTE UN CONFLICT PUTERNIC SI CONCENTRAT LA CARE PARTICIPA PERSONAJE CARE NU SUNT
NUMEROASE, INSA SUNT BINE INDIVIDUALIZATE SI CARACTERIZATE SUCCINT. ACCENTUL CADE MAI
MULT PE EVOLUTIA ACESTORA SI NU PE ACTIUNE.

NUVELA MOARA CU NOROC A APARUT IN ANUL 1881 IN VOLUMUL NOVELE DIN POPOR SI PREZINTA LA
NIVEL TEMATIC DEZUMANIZAREA PROTAGONISTULUI IN LUPTA SA PENTRU A OBTINE AVERE

IN CEEA CE PRIVESTE VIZIUNEA DESPRE LUME, ACEATA ESTE REALIZATA CONFORM MENTALITATII
SCRIITORULUI CARE ISI CONSTRUIESTE SUBIECTUL S PERSONAJUL PORNIND DE LA PRINCIPII ETICE
FERME: CINSTEA SINCERITATEA LOIALITATEA SI DRAGOSTEA FATA DE SEMENI

DISCURSUL ESTE DE FACTURA PSIHOLOGICA PRIN URMARIREA PROCESULUI DE DEGRADARE MORALA A

PERSONAJULUI CENTRAL GHITA, PRIN ANALIZA FRAMANTARILOR SALE INTERIOARE SI SONDAREA
ACTIUNILOR SALE , EL AJUNGAND SA DEA VINA PE DESTIN NUMINDU SE O VICTIMA A HAZARDULUI

DISCURSUL ESTE SI DE FACTURA REALISTA PRIN PRISMA STILULUI SOBRU SI CONCIS AL UNUI NARATOR
OMNISCIENT , UN OBSERVATOR SOCIAL CRITIC CE RESPECTA PRINCIPIUL VEROSIMILITATII
EVENIMENTELOR PREZENTATE, BINE LOCALIZATE IN TIMP SI SPATIU.

DPDV STRUCTURAL, NUVELA ESTE IMPARTITA IN 17 CAPITOLE RIGUROS CONSTRUITE, INCADRAND UN

PROLOG SI UN EPILOG, CEL DIN URMA AVAND ROLUL UNEI CONCLUZII. ACTIUNEA SE DESFASOARA INTR
UN SPATIU REAL, TRANSILVANEAN, IN JURUL COMUNEI SIRIA IN SECOLUL 19 , PERIOADA APARITIEI SI
MANIFESTARII RELATIILOR CAPITALISTE IN LUMEA SATULUI.

TITLUL CONTINE NUMELE HANULUI CONSTRUIT IN LOCUL UNEI MORI ABANDONATE, SEMNIFICAND
INFLUENTA UNOR FORTE NEFASTE DEOARECE MOARA PARASITA SI SCOASA DIN UZ ATRAGE DUHURI
NECURATE. ASTFEL, TOPOSUL DEMONIZAT CONTINE LA NIVEL STILISTIC O ANTIFRAZA, ADICA O
SINTAGMA A CARUI INTELES ESTE OPUS ADEVARULUI, DEOARECE HANUL NU ADUCE NIMANUI NOROC,
LASAND LECTORUL INTR O ASTEPTARE FRUSTRANTA.MOARA DEVINE UN SUPRAPERSONAJ, FIIND
CONSTRUITA IN JURUL UNUI CIMITIR, POTENTAND LIPSA PRINCIPIILOR MORALE.

FIIND UN TEXT REALIST, NARATIUNEA REALIZATA LA PERSOANA A 3 A DE CATRE UN NARATOR

OMNISCIENT POTENTEAZA STRUCTURA CIRCULARA A NUVELEI, INCIPITUL SI FINALUL AFLANDU SE INTR
O RELATIE DE SIMETRIE, CONTINAND VORBELE BATRANEI ,ADICA SOACRA LUI GHITA.ACEASTA ESTE UN
PERSONAJ ALTER EGO, FIIND ECHIVALENT AL CORULUI DIN TRAGEDIA ANTICA, PURTATOAREA
MESAJULUI SCRIITORULUI ARDELEAN SI A CONCEPTIILOR SALE DESPRE VIATA. ASTFEL , VORBEIE EI :
OMUL SA FIE MULTAMIT CU SARACIA SA CACI DE VENI VORBA NU BOGATIA CI FERICIREA COLIBEI TALE
TE FACE FERICIT “ CONSTITUIE INDEMNUL LUI SLAVICI LA O VIATA CUMPATATA. PROZATORUL
MORALIST EVIDENTIAZA IDEEA UNEI SOCIETATI IN CARE BANUL DEVINE STAPAN ABSOLUT, ATRIBUTIILE
UMANE FIIND ANULATE. VORBELE BATRANEI DIN INCIPIT ASCUND TEMA, PREVESTIND DESTINUL TRAGIC
AL LUI GHITA, ORBIT DE DORINTA DE IMBOGATIRE.

SLAVICI SE DOVESTE UN ADEVARAT PORTRETIST , CONSTRUIND PERSONAJE DE O MARE COMPLEXITATE,

INDIVIZI TORTURATI DE PROPRIILE VICII, GHITA FIIND EXPONENTUL OMULUI CARE IN DORINTA SE A SE
IMBOGATI ISI PIERDE FIINTA.

PROTAGONISTUL NUVELEI ESTE PREZENTAT DREPT UN CIZMAR MODEST, CINSTIT, CARE ISI IUBESTE
SOTIA , PE ANA, SI PE CEI DOI COPII IMPLICIT PE SOACRA. ACESTA ESTE NEMULTUMIT DE CONDITIILE
SALE MATERIALE SI VA LUA IN ARENDA UN HAN, PROVOCANDU SI DESTINUL, IN CIUDA SFATURILOR
BATRANEI.

IN EXPOZITIUNE ESTE PREZENTATA AMPLA DESCRIERE A UNEI MORI STRAJUITA DE 5 CRUCI, 2 DE

PIATRA SI 3 DE LEMN DE STEJAR, PREVESTIND DESTINELE TRAGICE ALE UNOR PERSONAJE PRECUM ANA
GHITA LICA. TOT IN INCIPIT SUNT PREZENTE SI MOTIVE ANTICIPATIVE IN SINTAGME PRECUM” DE O
PARTE SI DE ALTA” , “ LA DEAL, VALEA SE STRAMTEAZA DIN CE IN CE MAI MULT’ SIMBOLIZAND
CARACTERUL OSCINANT AL PROTAGONISTULUI INTRE BINE SI RAU, PRECUM SI PROGRESIA AMPLIFICATA
A CONFLICTULUI.

APARITIA LUI LICA LA HAN PERTURBA ECHILIBRUL FAMILIEI, ACESTA INCERCAND SA L SPERIE PE GHITA SI
SA PUNA MANA PE BANII SAI. CEDAND CONSTRANGERILOR SAMADAULUI, GHITA ISI PIERDE FIINTA,
ORBIT DE CASTIG, ESTE SLAB SI AJUNGE SA ISI DOREASCA SA NU MAI AIBA FAMILIE. SOTIE IUBITOARE,
ANA OBSERVA TRANSFORMARILE SOTULUI SI I SE ADRESEAZA PE UN TON DIPLOMAT : “ TU ESTI BARBAT
SI STII CE TREBUIE SA FACI. TE INTREB NUMAI, NU VREAU SA TE DESCOS, TU STII DACA AI ORI NU AI
CEVA SA IMI SPUI”

BarbatuL DESI CONSTIENT DE PRAPASTIA IN CARE SE ARUNCA ISI NUMESTE SOTIA USOARA LA MINTE
NEINTELEGAND DE CE SE INDEPARTEAZA DE ACESTA.

DESI LA INCEPUT GHITA ISI INFRUNTA ADVERSARUL, ULTERIOR PROTAGONISTUL VA AJUNGE

COMPLICELE LUI LICA, FIIND IMPLICAT IN JEFUIREA ARENDASULUI CAND OAMENII SAMADAULUI SE
AFLAU LA HAN. UCIDEREA VADUVEI, DISPARITIA VIZITIULUI SI A FECIORULUI GASITI ULTERIOR MORTI IL
INGROZESC PE GHITA MAI ALES PT SOARTA FAMILIEI SALE INSA ACESTA PREFERA SA ASCUNDA
ADEVARUL FATA DE ANA.

CONFLICTUL INTERIOR SE VA RASFRANGE SI ASUPRA RELATIEI DINTRE CEI DOI SOTI, CARE DEVENEA TOT
MAI INCORDATA. ANA BANUIESTE CA SOTUL EI A FOST IMPLICAT IN FARADELEGILE DE LA HAN, SIMTE
RUSINEA DE A AVEA UN SOT TALHAR SI ISI VA GASI ALINAREA IN BRATELE DUSMANULUI.
DEMONSTRANDUSI LASITATEA, GHITA SE SIMTE PRINS INTRE CIOCAN SI NICOVALA, AVAND MOMENTE
IN CARE VREA SA IL DEMASTE PE PORCAR, COLABORAND CU JANDARMUL PINTEA, ANGAJANDU SI O
SLUGA SI CUMPARAND CAINI SI P
ISTOALE.

AUTOCARACTERIZAREA SE REALIZEAZA PRIN INTERMEDIUL MONOLOGULUI INTERIOR AL LUI GHITA:” CE

SA MI FAC? ASA M A LASAT DUMNEZEU. CE SA MI FAC DACA E IN MINE CEVA MAI PUTERNIC DECAT
VOINTA MEA” PRIN INTERMEDIUL CARACT INDIRECTE SE REFLECTA REGRETUL PROTAGONISTULUI
ASUPRA PROPRIEI PRABUSIRI: SARMANII MEI COPII VOI NU MAI AVETI UN TATA CINSTIT.
DEZUMANIZAREA SA ESTE AMPLIFICATA IN PCT CULMINANT CAND O OFERA PE ANA DREPT MOMEALA
PENTRU A L PRINDE PE LICA, SI SURPRINZAND O IN BRATELE ADVERSARULUI, O UCIDE INTR UN
MOMENT DE FURIE. ACESTA VA FI OMROAT DE RAUT, OM AL PORCARULUI, LICA SE VA SINUCIDE
ZDROBINDU SI CAPUL DE UN STEJAR PT A NU FI ARESTAT.

DEZNODAMANTUL SURPRINDE PRIN INCENDIEREA HANULUI PEDEAPSA CELOR CARE AU INCALCAT

PRINCIPIILE MORALE, DAR SI PURIFICAREA SPATIULUI DE TOATE ELEMENTELE MALEFICE.

FINALUL ESTE SIMETRIC CU INCEPUTUL SI ESTE REPREZENTAT DE UN EPILOG CE CONTINE VORBELE

BATRANEI INTR UN MOMENT SIMBOLIC AL PASTELUI: STIAM EU CA NU AVEA SA LE FIE BINE DAR ASA LE
A FOST DATA”. DACA VORBELE DIN INCIPIT TRADEAZA LA NIVEL TEMATIC IDEEA DEZUMANIZARII
PROTAGONISTULUI, FINALUL STABILESTE LA NIVEL TEMATIC SI TEMA DESTINULUI. BATRANA ESTE
CONVINSA CA MOARA A ARS, CONSTATAREA “ SE VEDE CA AU LASAT FERESTRELE DESCHISE” TRADEAZA
LA NIVEL METAFORIC IDEEA CA ANA SI GHITA AU LASAT UN STRAIN SA PATRUNDA IN VIATA LOR DE
FAMILIE..

PRIN URMARE , NARATORUL INSISTA ASUPRA UNEI COMUNITATI IN CARE BANUL JOACA UN ROL
PRINCIPAL, IN CARE TARANII NU SE OCUPAU NUMAI CU MUNCILE PAMANTULUI, CI ERAU BUNI
MESTESUGARI SI AFACERISTI ACEST FAPT IMPLICANT IDEEA INLESNIRI I FARADELEGILOR

APARTENENTA BASM
BASMUL ESTE O SPECIE COMPLEXA A GENULUI EPIC IN PROZA, MAI RAR IN VERSURI , CE PREZINTA
INTAMPLARI FANTASTICE LA CARE IAU PARTE PERSONAJE INZESTRATE CU PUTERI SUPRANATURALE,
PROBAND LA NIVEL TEMATIC LUPTA DINTRE BINE SI RAU, IN FINAL INREGISTRANDU SE TRIUMFUL
BINELUI. TERMENUL DE BASM PROVINE DIN LIMBA SLAVA, BASNI INSEMNAND NASCOCIRE,
PLASMUIRE.OPERA POVESTEA LUI HARAP ALB SEMNATA DE ION CREANGA APARTINE BASMULUI CULT,
FIIND UN CONTINUATOR AL CELUI POPULAR PE CARE IL COMPLETEAZA CU CONCEPTE OPERATIONALE
SPECIFICE.

INITIAL A FOST PUBLICATA LA 1 AUG 1887 IN REVISTA CONVORBIRI LITERARE, APOI REPUBLICATA DE
MIHAI EMINESCU IN ZIARUL TIMPUL.
FABULOS ESTE TRATAT INTR O MANIERA REALISTA, PROTAGONISTUL AL CARUI NUME SE REGASESTE IN
TITLU NU CAUTA REZOLVARI, NEOBISNUITUL FIIND PRIVIT CA FIRESC. ESTE MOTIVATA ASTFEL
EXISTENTA UNOR PERSONAJE FANTASTICE PRECUM CALUL CARE MANANCA JHARATEC SI CELE 5 PERS
HIMERICE.PROTAGONISTUL ESTE UMANIZAT, TRASATURA A BASMULUI CULT, PERSONALITATEA SA
CUPRINZAND ATAT CALITATI CAT SI DEFECTE REFLECTATE PRIN ACTIUNILE SALE, FIUL DE CRAI
PARCURGAND UN DRUM AL MATURIZARII, TRANSFORMANDU SE DIN MEZINUL CRAIULUI INTR UN
TANAR DEMN DE A CONDUCE IMPARATIA UNCHIULUI SAU.

INCA DE LA INCEPUT ESTE REALIZAT UN CONTRACT INTRE LECTOR SI NARATOR CONFORM CARUIA
NEOBISNUITUL TREBUIE TRATAT CA FIRESC, ASTFEL CA NU SE POATE CHESTIONA AUTENTICITATEA
CELOR RELATATE. CEA MAI IMPORTANTA TRASATURA RAMANE INSA PROCEDEUL TRIPLICARII,
DEOARECE DINTR O PROBA OFERITA TANARULUI SE NASTEAU ALTE 3 , INGREUNAND PROCESUL SAU DE
MATURIZARE.NARATORUL OMNISCIENT ISI FACE PREZENTA PRIN INTERMEDIUL INGERINTEI
AUCTORIALE, TRATAND LECTORUL INTR O MANIERA LUDICA, MENITA SA INCALCE REGULILE.

FIIND UN BASM, OPERA POVESTEA LUI HARAP ALB PROBEAZA LA NIVEL TEMATIC LUPTA DINTRE BINE SI
RAU. ACTIUNEA SE DESFASOARA IN CADRUL SCENARIULUI UNEI AVENTURI INITIATICE A FIULUI DE CRAI
CARE PARCURGE UN DRUM AL MATURIZARII.RAUL ESTE PREZENT PENTRU A I POTENTA CALITATILE
MEZINULUI, PENTRU A L AMBITIONA SI IMPULSIONA. FINALUL ESTE UNUL TIPIC,. INREGISTRAND
VICTORIA BINELUI, HARAP ALB REDOBANDINDU SI STATUTUL NOBIL ,SPANUL FIIND UCIS.

TITLUL ESTE UN BUN GHID PENTRU CITITORUL CARE SE AFLA LA PRIMA LECTURA A OPEREI, FACILITAND
PATRUNDEREA SA IN DOMENIUL FANTASTICULUI.TERMENUL POVESTE INSEAMNA PLASMUIRE,
NASCOCIRE, IN TITLU REGASINDU SE SI NUMELE PROTAGONISTULUI A CARUI ONOMASTICA ESTE
REVELATA IN MOMENTUL INTALNIRII CU SPANUL: FIUL DE CRAI BOBOC IN FELUL SAU IN TREBUIRI DE
AIESTE SE POTRIVESTE SPANULUI SI SE ARUNCA IN FANTANA FARA SA I TREACA PRIN CAP CE I SE POATE
INTAMPLA”. NAIV SI LIPSIT DE EXPERIENTA, MEZINUL ACCEPTA CONSTRANGERILE SPANULUI SI ISI
SCHIMBA STATUTUL DIN NEPOT DE IMPARAT IN SLUGA” DE ACUM SA STII CA TE CHEAMA HARAP ALB,
AISTA TI I NUMELE SI ALTUL NU”. IDEEA DE ROB ALB UNESTE BINELE SI RAUL, INTUNERICUL SI LUMINA.
HARAP ALB ISI ASUMA CONDITIA DE SLUGA A SPANULUI, DEMONSTRANDU SI LOIALITATEA DEOARECE
JURASE PE PALOS.

TEXTUL DEBUTEAZA CU STRUCTURA AMU CICA ERA ODATA CU ROLUL DE A L INTRODUCE PE LECTOR IN
FANTASTIC, PREGANTINDU L PE IDEEA CONFORM CAREIA INTAMPLARILE RELATATE SUNT RODUL
IMAGINATIEI NARATORULUI.ADVERBUL AMU ESTE O MARCA A ORALITATII CARE FACE TRECEREA DE LA
REAL LA FABULOS, TREZIND INTERESUL PT DIEGEZA. LEXEMUL CICA ESTE O CONSTRUCTIE IMPERSONALA
SINONIM CONTEXTUAL CU SE ZICE , SE SPUNE, RIDICAND UN SEMN DE INTREBARE ASUPRA
VERIDICITATII CELOR RELATATE. ADVERBUL ODATA ESTE UNUL SPECIFIC BASMULUI, TRIMITAND CATRE
UN TIMP STRAVECHI, UN ILO TEMPORE. FORMULA DE LA FINAL SI A TINUT VESELIA ANI INTREGI SI
ACUM MAI TINE INCA IL SCOATE PE LECTOR DIN FANTASTIC, CONVINGANDU L PE LECTOR SA RENUNTE
LA FABULOS, NEGAND EVENIMENTELE PETRECUTE. ESTE SUGERATA IDEEA CA TOTUL A FOST O
NASCOCIRE, PRODUCAND IESIREA DIN TIMPUL MITIC SI REVENIREA LA REAL : UN PACAT DE
POVESTARIU, INTR 0 LUME IN CARE ARTISTII NU SUNT APRECIATI.
LA NEVOIE, MEZINUL CRAIULUI SE INCARCA DE CURAJ, SE PREGATESTE SI PLEACA PENTRU A MOSTENI
IMPARATIA UNCHIULUI SAU. ACESTA NU ASCULTA DE SFATURILE TATALUI SI SE LASA PACALIT DE SPAN,
SCHIMBANDU I STATULUI IN SLUGA, TRANSFORMANDU L IN HARAP ALB PE CARE IL TRIMITE SA IA
SALATA DIN GRADINA URSULUI, CAPUL CU NESTEMATE AL CERBULUI SI PE FATA IMP ROSU. DIN
ULTIMAPROBA REZULTA ALTE 6, 3 DATE CHIAR DE FATA SI 3 DE TATAL SAU PE CARE CRAISORUL LE
TRECE DATORITA AJUTORUL PERSONAJELOR FANTASTICE , URMAND SA PORNEASCA SPRE CURTEA
IMPARATULUI VERDE. AICI CALUL, NADEJDEA PROTAGONISTULUI, IL DESCONSPIRA PE SPAN, HARAP ALB
REDOBANDINDU SI STATUTUL NOBIL SI SE CASATORESTE CU FATA IMP ROSU.

UNA DINTRE INCERCARILE LA CARE ESTE SUPUS MEZINUL ESTE TRAVERSAREA PODULUI SUB CARE SE
ASCUNDEA TATAL SAU DEGHIZAT IN URS PENTRU A I TESTA CARACTERUL. ACEASTA SIMBOLIZEAZA DE
FAPT TRECEREA DINTR O LUME PE CARE O CUNOASTE CATRE CEA PE CARE URMEAZA SA O EXPLOREZE,
O LUME IN CARE NU MAI EXISTA SIGURANTA OFERITA DE CASTELUL PARINTESC. CRAISORUL ARE DE
ALES: SA SE INTOARCA PRECUM CEI 2 FRATI AI SAI SAU SA INFRUNTE PERICOLUL, DEMONSTRAND CA E
DEMN DE IMPARATIE.

URMATOAREA INCERCARE ESTE TRAVERSAREA PADURII LABRITINTICE CARE DESPARTE CELE DOUA
TARAMURI. CUM II ESTE IMPOSBIL SA REALIZEZE ACEST LUCRU DE UNUL SINGUR, CRAISORULUI II SARE
IN AJUTOR SPANUL.ACESTA NU TRECE TESTUL, ESTE PACALIT DE ANTAGONIST, RENUNTAND LA
STATUTUL NOBIL PENTRU A SI SALVA VIATA.

CEA MAI IMPORTANTA PROBA LA CARE ESTE SUPUS FIUL DE CRAI ESTE COBORAREA IN FANTANA,
ECHIVALENT AL DESCENDERII IN IAD. AICI, RAUL SPANULUI IL EDUCA SA PRIVEASCA DINCOLO DE
APARENTE, CATRE O CLASA SOCIALA DIFERITA, CRAISORUL INTELEGANDU I NECAZURILE.ACEASTA
INCERCARE ESTE BENEFICA PT HARAP ALB FIIND CATALIZATORUL PROCESULUI DE MATURIZARE.

HARAP ALB ESTE UN PERSONAJ TRIDIMENSIONAL, SURPRINZAND LECTORUL CU CELE 3 IPOSTAZE IN

CARE SE AFLA DE ALUNGUL BASMULUI. FIIND UN ANTIEROU, EL POSEDA ATAT CALITATI CAT SI DEFECTE.
ESTE O FIRE SOCIABILA, FIIND O COMPANIE PLACUTA PERSONAJELOR HIMERICE, ESTE BLAND SI
MILOSTIV OCOLIND NUNTA DE FURNINCI, FACAND STUP ALBINELOR SI AJUTAND O PE SFANTA
DUMINICA. CEL MAI MARE DEFECT AL ACESTUIA ESTE NAIVITATEA, UN DEFECT NECESAR PENTRU
MATURIZAREA PROTAGONISTULUI SI PENTRU INTELEGEREA LUMII DINCOLO DE SIGURANTA
IMPARATIEI.

IN DISCURSUL LITERAR SE REMARCA ORALITATEA STILULUI PRIN UTILIZAREA UNOR EXPRESII PRECUM”:
IN SFASIT, MI TI L INSFACA, DE AR STI OMUL CE AR PATI, DINAINTE SS AR FERI.
FLORI DE MUCIGAI DE T ARGHEZI
MODERNISMUL ESTE CURENT LITERAR CARE S A MANIFESTAT CU PREDILECTIE IN PERIOADA
INTERBELICA, PROMOVAND O ORIENTARE ARTISTICA CE PROPUNE DEPARTAREA DE TRECUT,
INLOCUIREA SENSIBILITATII INIMII CU CEA A IMAGINATIEI , UTILIZAND UN LIMBAJ CARACT PRIN
EXPRESIE ELIPTICA, EXPRESIVITATE SI IGNORAREA PROCEDEELOR CLASICE DE VERSIFICATIE.

TUDOR ARGHEZI ESTE UNUL DINTRE CEI MAI CONTESTATI AUTORI AI LITERATURII ROMANE, OPERA SA
PROPUNAND O INOVATIE ARTISTICA INSPIRATA DIN LIRICA EUROPEANA DE LA AUTORUL FRANCEZ
CHARLES BAUDELAIRE, SCRIITORUL VOLUMULUI FLORILE RAULUI.

OPERA FLORI DE MUCIGAI A FOST PUBLICATA IN 1931 SI ESTE O RECONSTITUIRE IN VERSURI A

EXPERIENTELOR TRAITE DE ARGHEZI IN ANUL IN CARE A FOST INCARCERAT LA INCHISOAREA DE LA
VACARESTI 1918-1919.

IN PRIVINTA SPECIEI, ACEASTA ESTE O MEDITATIE, PROMOVAND LA NIVELUL TEMEI CONDITIA OMULUI
DE GENIU, A CREATORULUI CONSTRANS SA DEA NASTERE UNUI PRODUS SPIRITUAL IN CONDITII DE
CLAUSTRARE PRECUM SI EFECTUL ACESTUIA ASUPRA TRAIRILOR INTERIOARE.

DISCURSUL ARGHEZIAN ESTE O ARTA POETICA, FIIND UN TEXT PROGRAMATIC CE EVIDENTIAZA

CONCEPTIILE POETULUI DESPRE VIATA, ROLUL SAU IN SOCIETATE SI MENIREA ARTSTULUI, TOATE
ACESTEA INTR O MANIERA ORIGINALA.

CAT DESPRE TITLU, ACESTA ESTE UN OXIMORON, MUCEGAIUL SIMBOLIZAND PUTREFACTIA, CORUPTIA,
DEZUMANIZAREA SI RAUL DIN ADANCUL SUFLETULUI UMAN, IN TIMP CE FLORILE SUNT UN SIMBOL AL
EFEMERITATII, FRUMUSETII, DELICATETII. LA NIVEL STILISTIC, ACESTA PROMOVEAZA IDEEA UNEI LUMI
IN CARE VIATA UMANA ESTE SUPUSA CONSTRANGERILOR SI RESTRICTIILOR GRAVE, O LUME A
INCHISORILOR CE PRIVEAZA DE LIBERTATE ATAT FIZICA, PRECUM SI ARTISTICA. TITLUL ESTE UN
PROMOTOR AL ESTETICII URATULUI, INOVATIA LITERARA PROMOVATA DE ARGHEZI , INSPIRATA DIN
VOLUMUL FLORILE RAULUI AL LUI CHARLES BAUDELAIRE.

LA NIVEL COMPOZITIONAL, TEXTUL ARGHEZIAN ESTE ALCATUIT DIN 2 SECVENTE STROFICE ASIMETRICE,
INEGALE, PRIMA ILUSTRAND CREZUL CREATIEI ARGHEZIENE AFLAT IN CONTRAST CU ULTIMUL CATREN,
CARE PRIN DESCRIEREA CADRULUI EXTERIOR PROBEAZA EFORTUL CREATIEI DEPUS IN CONDITIILE DE
CLAUSTRARE ALE CARCERII.

PRIMA STROFA REFLECTA DORINTA APASATOARE A EULUI DE A SE EXPRIMA IN VERSURI, DE A

COMUNICA CU LUMEA EXTERIOARA, ARTISTUL AFLANDU SE IN CARCERA, PRIVAT DE LIBERTATE.
CONDITIILE VITREGE DE VIATA II SEACA HARUL CREATOR, VERSURILE SALE FIIND SCRISE PE TENCUIALA,
PE UN PERETE DE FIRIDA GOALA, IN INTUNERIC. ENUMERATIA ELEMENTELOR BIBLICE “ NICI DE TAURUL,
NICI DE LEUL, NICI DE VULTURUL CARE AU SLUJIT IMPREJURUL LUI LUCA, LUI MARCU SI LUI IOANE”
POTENTEAZA SETEA DE COMUNICARE A INSTANTEI POETICE, NEFERICITA IN ABSENTA CREATIEI, PRIN
LEGATURA CU OPERA RELIGIOASA A CAREI TENDINTA ESTE ABSOLUTUL. HARUL SAU , UNGHIA
INGEREASCA, S A TOCIT, POETUL NU MAI SIMTE ACEEASI REVELATIE, DEOARECE NU A MAI CRESCUT,
SAU ALTFEL SPUS, ARTISTUL NU SE MAI CONSIDERA UN CREATOR DE VALORI SPIRITUALE, NU SE MAI
REGASESTE IN SINE.

CEA DE A DOUA STROFA PROMOVEAZA DEZAMAGIREA EULUI POETIC PRIN DESCRIEREA CADRULUI
EXTERIOR “ E INTUNERIC, PLOAIA BATEA DEPARTE AFARA” , ACESTA RESIMTITND O DURERE PUTERNICA
“ SI MA DUREA MANA CA O GHEARA, NEPUNTINCOASA SA SE STRANGA” DIN CAUZA LIPSEI DE
LIBERTATE CARE I A AFECTAT VIZIUNEA ARTISTICA, SILINDU L SA SCRIE CU UNGHIILE DE LA MANA
STANGA. UN SIMBOL STRAVECHI ASOCIAZA MANA STANGA CU PUTERILE DEMONICE, AFLATE IN
ANTITEZA CU TRIMITERILE LA OPERELE RELIGIOASE. PENTRU ARGHEZI, CARCERA ESTE O BOLGIE A
INFERNULUI LUI DANTE, DAR IN ACEST CADRU INFERNAL FRUMOSUL NU ESTE ABSENT, CI SE POATE
REGASI IN CREATIE ,IN SPERANTA SI IN ASPIRATIA CATRE ABSOLUT.

LIMBAJUL UTILIZAT DE ARGHEZI IN DISCURSUL SAU POETIC ESTE UNUL ORIGINAL, DEOARECE CONTINE
ATAT ELEMENTE EXPRESIVE PRECUM IMAGINI ARTISTICE SI FIGURI DE STIL : , CAT SI LEXEME DIN
VOCABULARUL RELIGIOS, TOATE ACESTEA CONTRIBUIND LA SUBLINIERA ATEMPORALITATII TRAIRILOR
SALE.

LA NIVEL PROZODIC, RIMA IMPERECHEATA SI MASURA DE 10-11 SILABE CONFERA MUZICALITATE

VERSURILOR.

IN OPINIA MEA

IN CZ
IN GRADINA GHETSEMANI
TRADITIONALISMUL ESTE UN CURENT CULTURAL CARE SE OPUNE MODERNISMULUI, PROPUNAND O
ORIENTARE ARTISTICA ORIENTATA SPRE LUMEA SATULUI PATRIARHAL, SPRE RELIGIE, OBICEIURI SI
TRADITII, ARTISTII TRADITIONALISTI CONSIDERAND ORASUL DREPT UN TOPOS DEMONIZAT.

VASILE VOICULESCU ESTE UNUL DINTRE AUTORII A CAROR JUSTA VALOARE NU A FOST APRECIATA
PANA DUPA MOARTEA SA. ACESTA A FOST POET, DRAMATURG SI MEDIC UNIVERSITAR, OPERELE SALE
FIIND SCRISE IN DEMERSURILE TRADITIONALISTE.

OPERA IN GRADINA GHETSEMANI A FOST PUBLICATA IN 1921 IN VOLUMUL PARGA, CEL DIN URMA
FIIND UNUL DINTRE CELE MAI SEMNIFICATIVE VOLUME VOICULESCIENE, MOTIVAND INCADRAREA SA IN
GRUPAREA POETILOR TRADITIONALISTI AI SECOLULUI XX.

DESI ARE CA PUNCT DE PLECARE UN MOTIV DE NATURA BIBLICA, ACCENTUL SE MUTA DE PE

DOGMATICA RELIGIOASA IN CARE PREDOMINA PUTEREA DIVINA A MANTUITORULUI CATRE
OMENESCULUI SUFERINTEI SI TRAGISMUL CONDITIEI UMANE A LUI IISUS. PRIN ABSENTA MARCILOR
EULUI LIRIC, TEXTUL SE INCADREAZA IN CATERGORIA LIRISMULUI OBIECTIV.

TITLUL EVIDENTIAZA LOCUL IN CARE A AVUT LOC RUGA LUI IISUS DINAINTEA RASTIGNIRII. ASTFEL,
GRADINA GHETSEMANI DEVINE UN TOPOS SFANT IN CARE MANTUITORUL SE PURIFICA SI ISI ACCEPTA
CONDITIA , INTELEGAND SENSUL MISIUNII SALE DIVINE. CA VALOARE STILISTICA, TITLUL PUNCTEAZA
LUPTA DINTRE CONDITIA DUALA A LUI IISUS, CEA DE OM SI CEA DE MANTUITOR, CONFLICTUL INTERIOR
CAUZAT DE CELE DOUA IPOSTAZE.

FIIND O OPERA ICONOGRAFICA, TEMA ESTE UNA PREVIZIBILA, ANUME RUGA MANTUITORULUI HRISTOS
INAINTEA MOMENTULUI CRUCIFICARII SALE.

DPDV COMPOZITIONAL, TEXTUL ESTE IMPARTIT IN 4 STROFE, ACESTEA SUBLINIAND TRAGISMUL

SUFERINTEI PERSONAJULUI DIVIN , REALIZAND SI UN SCURT PORTRET AL ACESTUIA.

PRIMA STROFA PREZINTA IMAGINEA LUI IISUS HRISTOS AFLAT IN GRADINA GHETSEMANI PRECUM SI
IMPOTRIVIREA ACESTUIA IN FATA UNUI DESTIN CARE IL INSPAIMANTA. “ IISUS LUPTA CU SOARTA SI NU
PRIMEA PAHARUL”. LUPTA CU DESTINUL ESTE ACCENTUATA DE VERSUL DE DEBUT, SUFERINTA FIZICA
FIIND EXPRIMATA PRIN ELEMENTE ALE CADRULUI EXTERIOR: CAZUT PE BRANCI IN IARBA EL SE ZBATEA
INTR UNA”. PRIN INTERMEDIUL STRUCTURII : CURGEAU SCLIPIRI DE SANGE PE CHIPU I ALB CA VARUL’
ESTE POTENTATA DUALITATEA MANTUITORULUI, SANGELE FIIND SIMBOLUL VIETII TERESTRE IAR
CULOAREA ALB EXPRESIE A PURITATII DIVINE.

STROFELE A DOUA SI A TREIA CONTUREAZA TRAGISMUL SUFERINTEI OMULUI INSPAIMANTAT DE

PATIMILE RASTIGNIRII, PRECUM SI INTELEGEREA SENSULUI MISIUNII DIVINE CARE I A FOST
INCREDINTATA.DUMNEZEU ISI INDEAMNA FIUL SA ISI IMPLINEASCA MENIREA, “ SA BEA PAHARUL”.
ACESTE SECVENTE SUNT CONSTRUITE IN JURUL STRUCTURII “GROZAVA CUPA” CE POARTA SEMNIFICATII
MULTIPLE : VIATA, MOARTEA, DIVINITATEA, MANTUIREA SI PACATUL. INFAMA BAUTURA, SIMBOL AL
PACATELOR OMENIRII CE TREBUIE MANTUITE PRIN JERTFA SE ASCUNDE SUB IMAGINEA AMAGITOARE A
MIERII INTR O STRUCTURA ANTITETICA: JUCAU STERLICI DE MIERE IN APA EI VERZUIE, SI SUB VENINUL
GROAZNIC SIMTEA CA E DULCEATA”. IN LUPTA CU MOARTEA, IISUS ISI INTELEGE DESTINUL SI ACCEPTA
SA FIE SACRIFICAT PENTRU A SALVA SUFLETELE OAMENILOR DE LA DAMNAREA IADULUI.

ULTIMA STROFA REVINE LA TABLOUL TRADITIONALIST EVANGHELIC PREZENTAT INITIAL PRIN

DESCRIEREA IMAGINII MASLINILOR CARE PAREAU CA VOR SA FUGA DIN LOC SA NU L MAI VADA.
ASTFEL, NATURA PREVESTESTE FURTUNA SI MOARTEA, DEVENIND UN TOPOS PREMONITORIU CE
ANTICIPEAZA RENUNTAREA LA CONDITIA UMANA SI ACCEPTAREA A CELEI DIVINE: TRECEAU BATAI DE
ARIPI PRIN VRAISTEA GRADINII SI ULII DE VARA DAU ROATE DUPA PRADA”. FINALUL POEZIEI NU ESTE
INSA UNUL PESIMIST DEOARECE PRIN RENUNTAREA LA CONDITIA UMANA PRESUPUNE ACCEPTAREA
DIVINULUI IN SPERANTA SALVARII OMENIRII.

IN PRIVINTA LIMBAJULUI, ACESTA ESTE VIU COLORAT, BA CHIAR VIOLENT, NASCUT DIN SIMTUL ESTETIC
SUPERIOR AL LUI VOICULESCU, ACESTA CONSIDERAND CA IN POEZIE CUVANTUL ESTE UN VEHICUL DE
TAINA, UN ELEMENT FUNDAMENTAL AL COMUNICARII.

LA NIVEL PROZODIC RITM IAMBIC MASURA INCRUCISATA.

OPINIE

CZ

ION APARTENENTA
ROMANUL ESTE O SPECIE A GENULUI EPIC IN PROZA DE MARI DIMENSIUNI, CU O ACTIUNE
DESFASURATA PE MAI MULTE PLANURI NARATIVE, INREGISTRAND VOCI EPICE DIFERITE IN REGISTRE
STILISTICE DIVERSE.CONFLICTUL ESTE UNUL PUTERNIC, COMPLEX, LA CARE PARTICIPA PERSONAJE
NUMEROASE, BINE INDIVIDUALIZATE.

ION ESTE PRIMUL ROMAN AL LUI LIVIU REBREANU, PUBLICAT IN ANUL 1920, UN ROMAN REALIST CU
TEMATICA RURALA, O ADEVARATA CAPODOPERA A LITERATURII INTERBELICE. EUGEN LOVINESCU IL
CONSIDERA CEA MAI PUTERNICA CREATIE A LITERATURII ROMANE, ROMANUL PREZENTAND
SOCIETATEA ARDELEANA IN CARE PAMANTUL DEVINE MAI MULTE DECAT UN MIJLOC DE SUBZISTENTA,
UN CRITERIU AL VALORII INDIVIDUALE.
Opera ion este un roman realist prin relatarea la persoana a 3 a a unor evenimente prin prisma unui
narrator omniscient ce respecta principiul verosimiliatii , localizandu le in timp si spatiu si asemena unui
papusar universal dirijand destinele personajelor.

IN SCRIEREA OPEREI SALE, REBREANU MARTURISESTE CA REALITATEA A FOST DOAR UN PRETEXT. ESTE
DE STIUT FAPTUL CA ACESTA A ASISTAT LA O SCENA IN CARE UN TANAR IMBRACAT IN HAINE DE
SARBATOARE SARUTA PAMANTUL PRECUM O IBOVNICA. EVENIMENTELE DIN PRIMUL CAPITOL SUNT O
PROIECTIE A AMINTIRILOR SCRIITORULUI MAI ALES CA DESCRIEREA SATULUI PRIPAS CORESPUNDE IN
MARE PARTE CU SATUL SAU NATAL, PRISLOP. REBREANU A FOST MARTOR AL UNUI EVENIMENT TRAGIC
IN CARE UN TATA ISI LOVEA FATA PE RODOVICA DEOARECE A RAMAS INSARCINATA CU UN TANAR CARE
NU IUBEA PAMANTUL. MAI MULT DECAT ATAT, ACESTA A STAT DE VORBA CU UN TANAR HARNIC DAR
SARAC, PE NUME ION POP AL GLANETASULUI CARE PRONUNTA CUVANTUL PAMANT CU ATATA SETE SI
PASIUNE PARCA AR FI FOST O FIINTA VIE SI ADORATA.

IN PRIVINTA TEMEI, ROMANUL LUI REBREANU ABORDEAZA PROBLEMATICA PAMANTULUI IN

CONDITIILE SOCIO ECONOMICE ALE SATULUI ARDELENESC DE LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XX LEA,
SURPRINZAND EFORTUL LUI ION PENTRU A OBTINE PAMANT SI CONSECINTELE ACTELOR SALE.UN PRIM
ELEMENT SEMNIFICATIV IN VIZIUNEA DESPRE LUME ESTE CHIAR TITLUL, ACESTA CONTINAND NUMELE
PERSONAJULUI EPONIM, ION DEVENIND UN EXPONENT AL TARANIMII PRIN RELATIA ORGANICA PE CARE
O ARE CU PAMANTUL.

IN PRIVINTA STRUCTURII, TEXTUL ESTE COMPUS DIN 2 CAPITOLE GLASUL PAMANTULUI SI GLASUL
IUBIRII, TOTALIZAND 13 CAPITOLE. SE REMARCA TEHNICA MODERNA A CONTRAPUNCTULUI, ADICA
EVIDENTIEREA ACELEIASI TEME IN PLANURI DIFERITE, ASTFEL CA NUNTA TARANEASCA A ANEI
CORESPUNDE IN PLAN INTELECTUAL CU CEA A FLORICAI, ASA CUM CONFLICTUL DINTRE ION SI VASILE
BACIU CORESPUNDE CONFLICTULUI DINTRE INVATATOR SI PREOT.

ESTE EVIDENTA PREFERINTA AUTORULUI PENTRU STRUCTURA CIRCULARA A ROMANULUI, INCIPITUL

FIIND SIMETRIC CU FINALUL. ASTFEL, IN INCIPIT SE VALIDEAZA DESCRIEREA DRUMULUI CARE INTRA IN
SATUL PRIPAS, ACESTA FIIND PERSONIFICAT PRIN VERBELE DE MISCARE ALEARGA URCA, FIIND UN
SUPRAPERSONAJ CARE PREVESTESTE TRASEUL EXISTENTIAL AL LUI ION. TOT IN INCIPIT, PRIN PROCEDEE
SPECIFICE REALISMULUI SI PRIN UTILIZAREA DETALIULIUL SUNT DESCRISE ASPECTE REFERTOARE LA
RELIGIOZITATEA COMUNITATII,PRIN PREZENTAREA UNEI CRUCI STRAMBE DE LA MARGINEA SATULUI CU
UN HRISTOS CU FATA SPALACITA DE PLOI SI O CUNINITA DE FLORI VESTEDE AGATATA LA PICIOARE. DE
ASEMENEA, IN INCIPIT ESTE PREZENTAT SI SATUL LA HORA DE DUMINICA, OBICEI SPIECIFIC TARANILOR
DUPA O SAPTAMANA OBOSITOARE DE MUNCA.ACEST ASPECT MONOGRAFIC SEPARA LOCUITORII
SATULUI IN FUNCTIE DE CONDITIA SOCIALA, ASTFEL CA TARANII INSTARITI DISCUTA SEPARAT DE CEI
MARGINASI, TINERII SE PRIND IN HORA, FEMEILE VB DESPRE GOSPODARIE, IAR CEI SARACI PRECUM
ALEXANDRU GLANETASU STAU CA UN CAINE LA USA BUCATARIEI DEOARECE LIPSA PAMANTURILOR IL
PRIVEAZA DE RESPECTUL SEMENILOR.FINALUL FACE MAI ACCESIBILA SIMBOLISTICA DRUMULUI PRIN
IMAGINEA SOSELEI, SEMN CA DESTINUL LUI ION S A PIERDUT IN ALTE DESTINE. SFINTIREA TURLEI
BISERICII SIMBOLIZEAZA PURIFICAREA SPATIULUI, SEMN CA RAUL S A PETRECUT DEJA IN SAT, HRISTOS
APARAND CU FATA POLEITA DE O RAZA INTARZIATA.
CARACTERUL CIRCULAR ESTE CONTURAT SI DE CONFLICTELE AMPLIFICATE IN INCIPIT, DEZAMORSATE IN
FINAL, CELE DOUA GLASURI FIIND ELEMENTE ALE CICLICITATII.

CONFLICTELE OPEREI SUNT ATAT LA NIVEL SOCIAL PRIN DORINTA PROTAGONISTULUI DE A PARVENI,
CAT SI LA NIVEL NATIONAL, DINTRE MICA INTELECTUALITATE CARE DORESTE AUTONOMIA ROMANA SI
STAPANIREA AUSTRO UNGARA.DEFINITORIU PENTRU ION VA RAMANE INSA CONFLICTUL DINTRE CELE
DOUA GLASURI, CARE IL VA IMPINGE IN SITUATII LIMITA.

CONDITIA TARANLUI ESTE DETERMINATA DE PROBLEMATICA PAMANTULUI, ACESTA DEFNININD ATAT

CONDITIA SOCIALA CAT SI AUTORITATEA IN FATA CELORLALTI. TARANUL LUI REBREANU PARTICIPA
ACTIV LA TOATE EVENIMENTELE SATULUI. DIN CAUZA CONFLICTELOR DINTRE SARACI SI BOGATI SE VOR
NASTE SITUATII TENSIONATE, CASATORIA FIIND UN SIMPLU CONTRACT SOCIAL INTEMEIAT PE BAZA
INTERESELOR ECONOMICE SI NU PE BAZA SENTIMENTELOR.ION VA ASCULTA SFATUL INVATATORULUI SI
O VA LASA INSARCINATA PE ANA FATA CEA URATICA PENTRU A PUNE MANA PE PAMANTURILE LUI
VASILE BACIU.

ION ESTE UN PERSONAJ SPECIFIC REALIST, AVAND O INTELIGENTA VICLEANA SI O VOINTA IMENSA,
NARATORUL CARACTERIZANDU L DIRECT : IUTE SI HARNIC CA MASA. CU TOATE ACESTEA, CELE MAI
MULTE TRASATURI ALE ACESTUIA SE DESPRIND DIN CARACTERIZAREA INDIRECTA, SEMNIFICATIVA FIIND
SCENA SARUTARII PAMANTULUI.

IN TOATE ACESTEA, ANA ESTE O VICTIMA, ALEGAND SA SE SPANZURE PENTRU A SCAPA DE

SUFERINTA.FIUL LOR ,PETRISOR VA MURI DIN CAUZA NEGLIJENTEI. PENTRU ION, MOARTEA CELOR DOI
REPREZINTA DOAR GARANTIA PRIORITATII PAMANTURILOR LUI VASILE BACIU.

CU TOATE ACESTEA, ION VA CAUTA SA ISI SATISFACA SI GLASUL IUBIRII: LA CE BUN ATATA PAMANT
DACA CINE TI E PE LUME DRAG NU TI E APROAPE.ACESTA VA RAVNI LA DRAGOSTEA FLORICAI,
CASATORITA CU GEORGE BULBUC. RELATIA ADULTERA ESTE DESCOPERITA DE ACESTA, UCIGANDU L PE
ION CU O SAPA, UNEALTA SIMBOLIZAND FAPTUL CA ION ESTE O VICTIMA A PATIMII SALE PT PAMANT.

DEZNODAMANTUL ESTE PREVIZIBIL, GEORGE ESTE ARESTAT, FLORICA RAMANE SINGURA IAR AVEREA
LUI ION REVINE BISERICII.

IN ALT PLAN NARATIV ESTE URMARITA SI VIATA INTELECTUALITATII DIN SAT, REPREZENTATA DE TITU
HERDELEA, INSA ACESTA ESTE UN PERSONAJ CARE NU ARE CURAJUL SA SE AFIRME NICI IN VIATA DE
FAMILIE NICI IN VIATA POLITICA, PREOTUL NU ESTE UN MODEL DE COMPORTAMENT DEOARECE ESTE
LACOM SI NU RESPECTA CONDUITA RELIGIOASA.

OPINIE

CZ
Ultima noapte apartenenta
ROMANUL ESTE O SPECIE COMPLEXA A GENULUI EPIC IN PROZA, DE MARI DIMENSIUNI, CU O
NARATIUNE DESFASURATA PE MAI MULTE PLANURI NARATIVE ,ANTRENAND PERSONAJE NUMEROASE
CE PARTICIPA LA UN CONFLICT PUTERNIC PRECUM SI VOCI EPICE DIFERITE IN REGISTRE STILISTICE
DIVERSE.

CONSTIINTA ACUTA A VEACULUI SAU , PATRUNS DE GUSTUL AMAR AL FILOSOFIEI,CAMIL PETRESCU

EXPUNE NATURA INTELECTUALULUI LUCID, ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE INTAIA NOAPTE DE RAZBOI
SCRISA IN 1930 REUSIND O RAPIDA SINCRONIZARE CU TENDINTELE EPOCII MODERNE.

CAMIL PETRESCU ESTE SCRIITORUL CARE A REUSIT SA MODIFICE PROFUND ROMANUL ROMANESC PRIN
DEPASIREA TRADITIONALISMULUI SI AFILIEREA CU PROBLEMATICA SI SENSIBILITATEA EPOCII MODERNE,
EXPUNANDU SI OPINIA DESPRE ACEASTA SPECIE IN SCRIEREA NOUA STRUCTURA SI OPERA A LUI
MARCEL PROUST, SCRIITORUL FRANCEZ DE LA CARE SE INSPIRA SPUNAND: SA NU DESCRIU DECAT CEEA
CEVAD, CEEA CE AUD, CEEA CE INREGISTREAZA SIMTURILE MELE, CEEA CE GANDESC EU… EU NU POT
VORBI ONEST DECAT LA PERSOANA 1 . OPERA LUI PETRESCU APARTINE CATEGORIEI PROZEI
MODERNISTE PRIN RENUNTAREA LA TEMATICA RURALA, SOCIALA SI ABORDAREA UNEI TEME CENTRATE
PE PSIHICUL PROTAGONISTULUI SI PE TRAIRILE SALE INTERIOARE. DACA IN ROMANUL TRADITIONAL,
REALIST, ESTE RESPECTATA CRONOLOGIA EVENIMENTELOR SI NARATIUNEA ESTE ORGANIZATA IN MOD
ECHILIBRAT, ROMANUL MODERNIST PROPUNE NUMEROASE INTOARCERI IN TIMP PRIN INTERMEDIUL
FRAGMENTELOR DE JURNAL SI AL MEMORIILOR, CONFERIND VERIDICITATE TEXTULUI.DE ACCEA,
ROMANUL MODERNIST POATE PAREA DEZORGANIZAT INSTA FINALITATEA SA NU CONSTA IN
REALIZAREA UNEI CRONOLOGII LOGICE, CI A UNEI CRONOLOGII AFECTIVE, PENTRU A TRANSFORMA
SCRIEREA INTR UN ADEVAR JURNAL DE EXISTENTE.

NARATIUNEA SCRISA LA PERSOANA 1 ARE O STRUCTURA CARE SFIDEAZA LINEARITATEA, NARATORUL

DEVENIND PERSONAJ RELATAND EVENIMENTELE DINTR O PERSPECTIVA SUBIECTIVA.EPICUL ESTE
CENTRAT ASUPRA TRAIRILOR LUI STEFAN GHEORGHIDIU, ACESTA ANALIZANDU SI FAPTELE GANDURILE
EMOTIILE PRIN ITNERMEDIUL INTROSPECTIEI.

IN PRIVINTA TEMEI, SCRIITORUL PROPUNE O STRUCTURA ANTITETICA IUBIRE-RAZBOI, ADICA CELE 2

AVENTURI EXISTENTIALE ALE INTELECTUALULUI. ACEASTA ESTE O TRASATURA A MODERNISMULUI,
ACCENTUAND PROCESUL DE CITADINIZARE SI INTELECTUALIZARE A PROZEI.

CAT DESPRE TITLU, ACESTA CONTINE TRIMITERI LA CELE 2 PARTI ALE ROMANULUI: DRAGOSTEA CA
REMEMORARE A IUBIRII ESUATE DINTRE STEFAN SI ELA, SI RAZBOIUL CA EXPERIENTA DE VIATA A
AUTORULUI, TRANSPUSA IN TEXT PRIN INTERMEDIUL JURNALULUI SAU DE CAMPANIE.

AFLANDU-SE IN ANTITEZA, LEXEMELE INTAIA ULTIMA SIMBOLIZEAZA FINALIZAREA UNUI CAPITOL DIN
EXISTENTA LUI STEFAN GHEORGHIDIU SI REPROFILAREA SA CATRE O NOUA DEVENIRE, O EXPERIENTA
MAI PROFUNDA, CEA A RAZBOIULUI.LA NIVEL STILISTIC, REPETITA SUBSTANTIVULUI NOAPTE
EVIDENTIAZA TENEBRELE DIN CONSTIINTA PROTAGONISTULUI, PRECUM SI SETEA LUI DE CUNOASTERE,
DE LUCIDITATE.

ROMANUL LUI PETRESCU PUNCTEAZA DRAMA INTELECTUALULUI LUCID, INSETAT DE CERTITUDINI,

CARACTERIZAT PRIN ORGOLIU, TENDINTA CATRE ABSOLUT.

LA NIVEL STRUCTURAL, TEXTUL ESTE ALCATUIT DIN 2 CARTI CE TOTALIZEAZA 13 CAPITOLE, CUPRINZAND
CELE 2 AVENTURI ALE INTELECTUALULUI: DRAGOSTEA CA REMEMORAREA A IUBIRII MATRIMONIALE
ESUATE DINTRE STEFAN SI ELA SI RAZBOIUL CA EXPERIENTA DE PE FRONT A SCRIITORULUI.

DESPRE PRIMA PARTE SE POATE AFIRMA CA ESTE O FICTIUNE, DOARECE AUTORUL NU A FOST
NICIODATA CASATORIT SI NU A SUFERIT NICIO DRAMA IN PLAN EROTIC, INSA PARTEA A DOUA
TRANSPUNE IN ROMAN PRIN INTERMEDIUL JURNALULUI SAU DE CAMPANIE EXPERIENTA DE PE FRONT,
SCRIITORUL FIIND OFITER AL ARMATEI ROMANE IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL.

ACTIUNEA DISCURSULUI NARATIV SE DESFASOARA ATAT IN MEDIU CITADIN l BUCURESTI, AZUGA, CAT SI
PE FRONT : VALEA PRAHOVEI, TIMPUL SI SPATIUL FIIND REUNITE INTR-UN PREZENT AL TRAIRILOR
CONFIGURAT DE CONFESIUNEA PROTAGONISTULUI,

ACESTA TRAIESTE IN 2 REALITATI TEMPORALE : CEA CRONOLOGICA REPREZENTATA DE EXPERIENTA DE

PE FRONT SI CEA PSIHOLOGCA, DRAMA IUBIRII. TIMPUL OBIECTIV SE DESFASOARA IN PARALEL CU CEL
SUBIECTIV, CU MEMORIA AFECTIVA, ADICA SETEA DE CERTITUDINI IN URMA DISCUTIEI DE LA POPOTA.
ASTFEL, TIMPUL NARARII ESTE DIFERIT DE TIMPUL NARATIUNII.

TEXTUL DEBUTEAZA CU UN ARTIFICIU COMPOZITIONAL DEOARECE ACTIUNEA PRIMULUI CAPITOL “LA

PIATRA CRAIULUI IN MUNTE” ESTE POSTERIOARA CELORLALTE EVENIMENTE RELATATE.STEFAN
GHEORGHIDIU SE AFLA CONCENTRAT INTRE BUSTENI SI PREDEAL IN PRIMAVARA ANULUI 1916 SI ESTE
SURPRINS ASISTAND LA O DISCUTIE DINTRE OFITERI DESPRE DRAGOSTE SI FIDELITATE. IN URMA UNEI
STIRI IN CARE UN BARBAT SI A UCIS SOTIA NECREDINCIOASA SE DECLANSEAZA MEMORIA
INVOLUNTARA, AFECTIVA, TREZINDU I AMINTIRI DESPRE CEI 2 ANI SI JUMATATE DE CASNICIE CU ELA.

DACA INCIPITUL ESTE UNUL BRUSC, FINALUL IL READUCE IN PRIM PLAN PE GHEORGHIDIU RANIT SI
SPITALIZAT, CARE VA DECIDE CU INDIFERENTA SA DIVORTEZE LASAND TRECUTUL DEOPARTE.SFARSITUL
ESTEU NUL DESCHIS DEOARECE LECTORUL NU ESTE LAMURIT DACA PROTAGONISTUL A FOST INSELAT
SAU NU.

INCA DE LA INCEPUT ESTE EVIDENTIATA CONCEPTIA PERSONAJULUI NARATOR DESPRE IUBIRE: ORICE
INDRAGOSTIT ARE DREPTUL DE VIATA SI DE MOARTE UNUL ASUPRA CELUILALT. INTRIGA ESTE
REPREZENTATA DE PRIMA FRAZA DIN CEL DE AL DOILEA CAPITOL: ERAM CASATORIT DE 2 ANI SI
JUMATATE CU ELA, O STUDENTA DE LA LITERE, SI BANUIAM CA MA INSALA. AICI SE DESCHIDE
RETROSPECTIA IUBIRII DINTRE STUDENTUL DE LA FILOSOFIE SI ORFANA AFLATA IN GRIJA UNCHIULUI
SAU.

STEFAN GHEORGHIDIU REPREZINTA TIPUL INTELECTUALULUI LUCID, INADAPTABIL SUPERIOR CARE

TRAIESTE DRAMA INDRAGOSTITULUI DE ABSOLUT, INSETAT DE CERTITUDINI CU O FIRE REFLEXIVA SI
CHINUTA DE INDOIELI. DEOARECE MOSTENESTE O SUMA IMPRESIONANTA DE BANI DE LA UNCHIUL SAU
TACHE, SOTIA SA VA MANIFESTA INTERES PENTRU LUX PETRECERI SI ESCAPADE IN CIUDA RETICENTEI
BARBATULUI: AS FI VRUT O MEREU FEMININA DEASUPRA ACESTOR DISCUTII VULGARE. NOILE PASIUNI
ALE FEMEII IL DERANJEAZA PE GHEORGHIDIU, DAR MAI ALES FAPTUL CA ACEASTA ACORDA MULTA
ATENTIE UNUI DOMN G , UN AVOCAT OBSCUR DAR DE ALTFEL UN BARBAT MODERN CARE II TREZESTE
PROTAGONISTULUI SUSPICIUNI: MA CHINUIAM SA PAR VESEL CAND EU MA SIMTEAM IMBECIL SI
RIDICOL. GELOZIA IL ORBESTE IAR SUFLETUL SAU ESTE TORTURAT DE SUFERINTA DEOARECE VEDEA IN
ELA UN IDEAL AL IUBIRII SI FEMINITATII CATRE CARE ASPIRA CU TOATA FIINTA SA , UN IDEAL CARE S A
PRABUSIT. HIPERSENSIBIL SI ORGOLIOS, ACESTA ISI AMPLIFICA SUFERINTA LA PROPORTII COSMICE: SE
RUPSESE TOTODATA SI AXA MEA SUFLETEASCA, INCREDEA IN VIGOAREA SI EFICACITATEA INTELIGENTEI
MELE.

IUBIREA DEVINE PENTRU STEFAN OBSESIE , AUTOSUGESTIE, CAUZA AMORULUI RANIT. NICI IN PLAN
SOCIAL ACESTA NU CREDE CA AR CORESPUNDE INDIVIZILOR PRECUM NAE GHEORGHIDIU SI TANASE
LUMANARARU. AACESTA ASPIRA LA ABSOLUT SI NU POATE CREDE FAPTUL CA PROTOTIPUL IDEAL DE
FEMEIE PE CARE L A CREAT NU COINCIDE CU REALITATEA.

DE ACEEA, ACESTA VA CAUTA O NOUA EXPERIENTA, UNA MAI PROFUNDA, CEA A FRIGULUI, FOAMETEI
SI A FRICII DE MOARTE, CEA A RAZBOIULUI. EVENIMENTELE DE PE FRONT SUNT ILUSTRATE DE
PROZATOR INTR O MANIERA REALISTA DEOARECE AICI NIMIC NU MAI ESTE EROIC. FRIGUL FOAME SI
NOROIUL ILUSTREAZA TRAGISMUL DE PE FRONT. IN CAPITOLUL NE A ACOPERIT PAMANTUL LUI
DUMNEZEU, PROTAGONISTUL SE PRIVESTE DIN EXTERIOR SIMTIND CA SE AFLA LA CAPATUL LUMII,
TRATANDU SE CA PE UN OBIECT. ESTE SURPRINS UN SOLDAT CARE ALEARGA FARA CAP PRECUM SI
IMAGINEA ROMANILOR CARE SE IMPUSCA RECIPROC. TOCMAI DE ACEEA, GHEORGHIDIU ISI VA ANALIZA
TRAIRILE SI VA LASA DEOPARTE DRAMA IUBIRII CU ELA DEOARECE EXPERIENTA DE PE FRONT S A
DOVEDIT A FI DECISIVA. ACESTA VA DECIDE CU INDIFERENTA SA DIVORTEZE, LASANDU I SOTIEI CASA ,
CARTILE SI TABLORILE, LASAND DEOPARTE TRECUTUL,. CU TOATE ACESTEA, STEFAN GHEORGHIDIU NU
POATE FI CONSIDERAT UN INVINS, DEOARECE ACESTA REUSESTE SA DEPASEASCA GELOZIA CARE
AMENINTA SA L DEZUMANIZEZE, SE MISCA ABIL INTR O LUME A OAMENILOR MATERIALISTI SI
PARTICIPA LA O EXPERIENTA PROFUNDA, TRAGICA, CEA A UNEI LUMI SILITE SA INDURE UN RAZBOI
ABSURD. ACESTA ESTE SINGURUL SUPRAVIETUITOR DINTRE PERSONAJELE CAMILPETRESCIENE.

CARACTERIZARE GHEORGHIDIU
ROMANUL LUI PETRESCU EXPUNE NATURA INTELECTUALULUI LUCID, ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE
INTAIA NOAPTE DE RAZBOI SCRISA IN 1930 REUSIND O RAPIDA SINCRONIZARE CU TENDITELE
EPOCII EUROPENE.

STEFAN GHEORGHIDIU ESTE NARATORUL PERSONAJ AL ROMANULUI MDOERN, PRECUM SI

PROTAGONISTUL OPEREI. EPICUL ESTE CENTRAT PE TRAIRILE SALE INTERIOARE, ACESTA ANALIZANDU SI
GANDURILE, FAPTELE, SENTIMENTELE PRIN INTERMEDIUL INTROSPECTIEI.
ACESTA TRAIESTE IN DOUA REALITATI TEMPORALE: CEA CRONOLOGICA REPREZENTATA DE EXPERIENTA
DE PE FRONT , SI CEA PSIGOLOGICA, DRAMA IUBIRII.TIMPUL OBIECTIV SE DESFASOARA IN PARALEL CU
CEL SUBIECTIV, ADICA NEVOIA DE CERTITUDINI IN URMA DISCUTIEI DE LA POPOTA DESPRE DRAGOSTE SI
FIDELITATE, UNDE SE DECLANSEAZA MEMORIA AFECTIVA, TREZINDU I AMINTIRI DESPRE CEI DOI ANI SI
JUMATATE DE CASATORIE CU ELA.

CONCEPTIA PERSONAJULUI NARATOR DESPRE IUBIRE ESTE EVIDENTIATA INCA DE LA INCEPUTUL

ROMANULUI:l ORICE INDRAGOSTIT ARE DREPTUL DE VIATA SI DE MOARTE UNUL ASUPRA CELUILALT

STEFAN GHEORGHIDIU REPREZINTA TIPUL INTELECTUALULUI LUCID, INADAPTABIL SUPERIOR, CARE

TRAIESTE DRAMA INDRAGOSTITULUI DE ABSOLUT, AVAND O FIRE REFLEXIVA, FIIND CHINUIT DE
INDOIELI. ACESTA VA MOSTENI O SUMA IMPRESIONANTA DE BANI DE LA UNCHIUL SAU TACHE,
AFECTAND COMPORTAMENTUL SOTIEI SALE CARE VA DOVEDI INTERES PENTRU LUX, PETRECERI SI
ESCAPADE, IN CIUDA RETICENTEI LUI GHEORGHIDIU : AS FI VRUT O MEREU FEMININA, DEASUPRA
ACESTOR DISCUTII VULGARE”. BARBATUL ESTE VIZIBIL DERANJAT DE NOILE PASIUNI ALE SOTIEI DAR MAI
ALES DE FAPTUL CA ACEASTA ACORDA MAI MULTA ATENTIE UNUI DOMN G, UN AVOCAT OBSCUR, DAR
DE ALTFEL UN BARBAT MODERN CARE II TREZESTE SUSPICIUNI LUI GHEORGHIDIU: MA CHINUIAM SA
PAR VESEL CAND EU MA SIMTEAM IMBECIL SI RIDICOL.

GELOZIA IL ORBESTE IAR SUFLETUL SAU ESTE TORTURAT DE SUFERINTA DEOARECE VEDEA IN ELA
IDEALUL DE IUBIRE SI FEMINITATE CATRE CARE ASPIRA CU TOATA FIINTA SA, UN IDEAL CARE S A
PRABUSIT. HIPERSENSIBIL SI ORGOLIOS, ISI AMPLIFICA SUFERINTA LA PROPORTII COSMICE: SE RUPSESE
TOTODATA SI AXA MEA SUFLETEASCA, INCREDEREA IN VIGOAEA SI EFICACITATEA INTELIGENTEI MELE.

IUBIREA DEVINE PENTRU GHEORGHIDIU AUTOSUGESTIE, OBSESIE, CAUZA AMORULUI PEIRDUT. NICI IN
PLAN SOCIAL ACESTA NU CONSIDERA CA AR CORESPUNDE INDIVIZILOR MATERIALISTI PRECUM TANASE
LUMANARARU SI NAE GHEORGHIDIU. STEFAN ASPIRA CATRE ABSOLUT SI NU POATE CONCEPE FAPTUL
CA PROTOTIPUL DE FEMEIE PE CARE L A CONCEPUT NU COINCIDE CU REALITATEA.

DE ACEEA , EL CAUTA O NOUA EXPERIENTA, UNA MAI PROFUNDA, CEA A FRIGULUI, A MORTII, CEA A
RAZBOIULUI. IN CAPITOLUL ‘ NE A ACOPERIT PAMANTUL LUI DUMNEZEU” PROTAGONISTUL SE
PRIVESTE DIN EXTERIOR, TRATANDU SE CA PE UN OBIECT, DEOARECE PE FRONT NIMIC NU MAI ESTE
EROIC, FIIND SURPRINSE TRAGISMUL CONFRUNTARII CU MOARTEA SI EFECTELE PSIHOLOGICE ASUPRA
CONSTIINTEI LUI GHEORGHIDIU. ASTFEL, ESTE SURPRINS UN SOLDAT CARE ALEARGA FARA CAP PRECUM
SI ROMANII CARE SE IMPUSCA RECIPROC. TOATE ACESTE EXPERIENTE IL FAC PE GHEORGHIDIU SA ISI
ANALIZEZE TRAIRILE PRIN INTERMEDIUL INTROSPECTIEI, RENUNTAND LA DRAMA EROTICA DEOARECE
TRAGISMUL DE PE FRONT S A DOVEDIT A FI DECISIV.

FINALUL IL READUCE IN PRIM PLAN PE GHEORGHIDIU , RANIT SI SPITALIZAT, CARE DECIDE SA

DIVORTEZE, LASANDU I ELEI CASA, CARTILE SI TABLOURILE, INDIFERENT DE NEVINOVATIA ACESTEIA,
LASAND TRECUTUL DEOPARTE.

CU TOATE ACESTEA, STEFAN GHEORGHIDIU NU POATE FI CONSIDERAT UN INVINS DEOARECE REUSESTE

SA DEPASEASCA GELOZIA CARE AMININTA SA IL DEZUMANIZEZE, MISCANDU SE ABIL INTR O LUME A
OAMENILOR CONDUSI DE INSTINCTUL DE PROPRIETATE, PARTICIPAND LA O EXPERIENTA TRAGICA, CEA
A UNEI LUMI SILITA SA INDURE UN RAZBOI ABSURD. STEFAN GHEORGHIDIU ESTE SINGURUL
SUPRAVIETUITOR AL PERSONAJELOR CAMILPETRESCIENE.

O SCRISOARE PIERDUTA
TEXTUL LUI CARAGIALE ESTE O REFLECTARE A EPOCII SALE, DAR SI O CIRCUIMSCRIERE A
PARTICULARULUI IN UNIVERSAL, ADESEORI O SUBLINIERE CARICATURALA A DEFECTELOR UNEI
SOCIETATI, CEA ROMANEASCA DE LA INCEPUTUL SECOLULUI 19, DAR SI ALE LUMII INTREGI, ALE
INDIVIDULUI DINTOTDEAUNA SI DE PRETUTINDENI.

COMEDIA , CA SPECIE A GENULUI DRAMATIC, PRESUPUNE ABORDAREA DINTR UN UNGHI DE VEDERE

HAZLIU AL UNOR PROBLEMATICI LA FEL DE GRAVE CA SI CELE CARE CONFERA SUBSTANTA SI ESENTA
TRAGEDIEI SI DRAMEI. COMEDIA PROPUNE IN MOD INDIRECT O MORALA PRIN SITUATIILE HAZLI SI
PERSONAJELE RIDICULIZATE CARE PARTICIPA LA CONFLICTE NESEMNFICATIVE, TOTUL FIIND EXPUS INTR
UN MOD IRONIC.

FIIND O SPECIE A GENULUI DRAMATIC, COMEDIA ARE O STRUCTURA SPECIFICA, IMPARTITA IN ACTE SI
SCENE, INTERVENTIILE NARATORULUI CONSTITUINDU SE PRIN DIDASCALII IAR CELE ARE PERSONAJELOR
PRIN REPLICI,MODUL PRINCIPAL DE EXPUNERE FIIND DIALOGUL.

O SCRISOARE PIERDUTA ESTE O COMEDIE DE MORAVURI CE ILUSTREAZA DORINTA DE PARVENIRE A

BURGHEZIEI IN TIMPUL CAMPANIEI ELECTORALE PENTRU ALEGEREA DEPUTATILOR. TEXTUL LUI
CARAGIALE PREZINTA VIATA POLITICA SI DE FAMILIE A UNOR FUNCTIONARI PUBLICI CARE , ODATA
AJUNSI LA PUTERE, SE CARACTERIZEAZA PRIN CRESTEREA INSTINCTULUI DE PARVENRE.

TEMA ESTE UNA SOCIALA, CU IMPLICATII POLITICE, AUTORUL URMARIND IN MOD IRONIC AGITATIA
CAUZATA DE PIERDEREA UNEI SCRISORI DE AMOR UTILIZATA CA INSTRUMENT DE ASCENSIUNE PE
SCARA SOCIALA.

MODUL DE REFLECTARE AL TEMEI ESTE UNUL JOVIAL, ATENTIA CITITORULUI FIIND CONCENTRATA
ASUPRA LATURILOR COMICE ALE EVENIMENTELOR.

VIZIUNEA DESPRE LUME SE LASA DESCIFRATA CU DESTULA USURINTA DEOARECE LECTORUL POATE
OBSERVA RASUL ZEFLEMITOR AL LUI CARAGIALE CAND PARCURGE LISTA DE PERSONAJE SI CITESTE
REPLICILE. IN STUDIUL DESPRE COMEDIILE SALE, CRITICUL TITU MAIORESCU AFIRMA CA: INDARATUL
ORICAREI COMEDII SE ASCUNDE O TRAGEDIE., ASTFEL CA DRAMATURGUL DEZVALUIE UN MECANISC
SOCIAL GRAV AVARIAT, O LIPSA ACUTA DE PRINCIPII MORALE SI UN VID SUFLETESC
INGRIJORATOR.RASUL ESTE UTILIZAT DE CARAGIALE CA O FORMA DE PROTEST, CA EXPRIMARE A
DEZAMAGIRII FATA DE O LUME CARACTERIZATA DE CONTRASTE, DE CINISM SI VULGARITATI.
TITLUL ESTE UNUL IN CARE SE ASCUNDE INTRIGA DEOARECE SUBSTANTIVULUI SCRISOARE I SE ATRIBUIE
ARTICOLUL NEHOTARAT “O” CEEA CE I OFERA VALOARE DE GENERALITATE. SCRISOAREA PIERDUTA DE
ZOE SI DETINUTA DE CATAVENCU VA FI UTLIZATA CA INSTRUMENT AL ASCENSIUNII PE SCARA SOCIALA
SI POLITICA.

IN ACEST SENS, SCRISOAREA CAPATA VALOAREA UNUI SUPRAPERSONAJ CATRE CARE ASPIRA MAI
MULTE PERSONAJE PRECUM: ZOE TRAHANACHE, ZAHARIA TRAHANACHE, STEFAN TIPATESCU, NAE
CATAVENCU.IN VIZIUNEA CRITICULUI SERBAN CIOCULESCU, SCRISOAREA DEVINE EXPRESIA UNUI
SENTIMENT INTIM, GARATNIA PASTRARII PUTERII, DAR SI LINISTEA UNOR FUNCTIONARI PUBLICI CARE
AU SANSA SA PARVINA.

DPDV STRUCTURAL, TEXTUL ESTE IMPARTIT IN 4 ACTE, RESPECTAND MOMENTELE SUBIECTULUI.

EXPOZITIUNEA PREZINTA INTAMPLARE CARE AU LOC IN CAPITALA UNUI JUDET DE MUNTE, DE ALUNGUL
A 3 ZILE, IN PREAJMA CAMPANIEI ELECTORALE

INTRIGA SE REGASESTE ATAT IN TITLU CAT SI IN CONFLICTUL DINTRE NAE CATAVENCU, UN MEMBRU AL
OPOZITIEI, CU GRUPUL FRUNTAS AL CONDUCERII LOCALE. SCRISOAREA DE AMOR PIERDUTA DE ZOE
ESTE GASITA DE CETATEANUL TURMENTAT, NAE CATAVENCU, DIRECTORUL ZIARULUI RACNETUL
CARPATILOR, FURAND O PENTRU A O UTLIZA CA INSTRUMENT DE SANTAJ PENTRU A AJUNGE DEPUTAT.

DESFASURAREA ACTIUNII II SURPRINDE PE FARFURIDI SI BRANZOVENESCU TEMANDU SE DE TRADARE,

PRIMUL ASTEPTANDU SE SA AJUNGA DEPUTAT INSA ISI SUSPECTEAZA GRUPAREA POLITICA DE FAPTUL
CA AR SUSTINE UN MEMBRU DIN OPOZITIE. ZOE II FACE DIFERITE PROMISIUNI LUI CATAVENCU PENTRU
A PUNE MANA PE SCRISOARE IN TIMP CE AMANTUL SAU TIPATESCU RECURGE LA AMENINTARI,
FOLOSINDU L PE POLITISTUL GHITA PRISTANDA.DEOARECE NICIUNUL DINTRE AMANTI NU REUSESTE SA
OBTINA SCRISOAREA, ACESTIA IL VOR SUSTINE PE NAE CATAVENCU ASIGURANDU L CA VA AJUNGE
DEPUTAT. DE LA BUCURESTI SOSTE O VESTE CONFORM CAREIA TREBUIE ADAUGAT PE LISTA
AGAMEMNON DANDANACHE. PENTRU A EVITA SCANDALUL DIN PARTEA LUI NAE, POLITISTUL
PRISTANDA PROVOACA O BATAIE INTRE CELE DOUA GRUPARI POLITICE. IN TIMPUL ALEGERILOR,
CATAFENCU SI FARFURIDI ISI ROSTESC DISCURSURILE.

PUNCTUL CULMINANT ESTE ATINS IN MOMENTUL IN CARE DISCURSUL LUI CATAVENCU ESTE
INTRERUPT, ACESTA PIERZAND PALARIA IN CARE SE AFLA SCRISOAREA AMOROASA.

DEZNODAMANTUL

PUNCTUL CULMINANT ESTE ATINS IN MOMENTUL IN CARE DISCURSUL LUI CATAVENCU ESTE
INTRERUPT, ACESTA PIERZAND PALARIA IN CARE SE AFLA SCRISOAREA AMOROASA.

DEZNODAMANTUL ILUSTREAZA FINALUL ALEGERILOR CASTIGATE DE DANDANACHE TOT PRIN

INTERMEDIUL UNEI SCRISORI DE AMOR. TOTI SE IMPACA, IAR NAE CATAVENCU VA ORGANIZA
PETRECEREA DE SUSTINERE A INVINGATORULUI.
COMEDIA SE FOLOSESTE DE ARMA RASULUI PENTRU A SANCTIONA DEFECTELE UNEI SOCIETATI SAU ALE
INDIVIDULUI. COMICUL ESTE O CATEGORIE ESTETICA CE SEMNALEAZA CONTRASTUL DINTRE ESENTA SI
APARENTA, DINTRE CEEA CE VOR SA PARA PERSONAJELE SI CE SUNT IN REALITATE. ACESTA ESTE DE MAI
MULTE FELURI: COMICUL DE MORAVURI ILUSTREAZA O SOCTIETATEA IN CARE ABATEREA DE LA
PRINCIPIILE MORALE DEVINE O REGULA, IN CARE JUSTITIA SI ADMINISTRATIA SUNT SISTEME CORUPTE,
INDIVIZII SUFERA DE CINISM, PROVOCANDU SE POLITICIENI GALAGIOSI. INSELATORIA, MINCIUNA SI
ABUZUL IN FUNCTIE SUNT RELIEFATE DE PERSONAJE PRECUM ZAHARIA TRAHANACHE, NAE CATAVENCU
SI GHITA PRISTANDA. COMICUL DE SITUATIE SE MANIFESTA PLENAR INCA DIN SCENA NUMARARII
STEAGURILOR DE CATRE POLITISTUL ORASULUI, IN MOMENTUL IN CARE NAE CATAVENCU
ORGANIZEAZA PETRECEREA DE SUSTINERE A ADVERSARULUI, DAR SI PIERDEREA SCRISORII IN 2
RANDURI.COMICUL DE NUME REPREZINTA O SURSA DE CARACTERIZARE A PERSONAJELOR PENTRU
DRAMATURG, NUMELE ALESE ACESTORA NEFIIND INTAMPLATOARE. ASTFEL, PRIN NUMELE SAU,
ZAHARIA TRAHANACHE ESTE UN INDIVID USOR DE PACALIT( TRAHANA VINE DE LA COCA MOALE), IAR
PRIN PRENUME ESTE EVIDENTIAT O PERSOANA RAMOLITA, ZAHARISITA, USOR DE PACALIT. DE
ASEMENEA, NUMELE LUI NAE CATAVENCU ESTE DERIVAT DE LA SUBSTANTIVUL CATA, ADICA O
PERSOANA CARE VORBESTE MULT, SAU DE LA CATAVEICA, O HAINA CU DOUA FETE, TRADAND UN
PERSONAJ IPOCRIT SI DEMAGOG.

INTERESANTA ESTE SI COMBINATIA CONTRASTANTA A LUI AGAMEMNON DANDANACHE, DEOARECE

NUMELE SAU DERIVA DE LA SUBSTANTIVUL DANDANA ( POZNA) , IN ASOCIERE COMICA CU PRENUMELE
UNUI REGE SPARTAN CU O PERSONALITATE COMPLEXA.

COMICUL DE CARACTER LASA SA SE INTREVADA TIPARUL UMAN ETERN, ASTFEL CA FARFURIDI SI

CATAVENCU SUNT VARIANTE ALE DEMAGOGULUI, TIPATESCU ESTE AMOREZUL, ZAHARIA ESTE
INCORNORATUL SIMPATIC IAR ZOE COCHETA. TOT IN CONTURAREA PERSONAJELOR SE EVIDENTIAZA SI
LIMBAJUL CARE STARNESTE RASUL CITITORULUI PRIN PRONUNTAREA GRESIA A UNOR NEOLOGISME
PRECUM BAMPIR, CATRINDALA, STRUCTURI CACOFONICE CAREVASAZICA CA, UTLIZAREA UNOR TICURI
VERBALE AVETI PUTINTICA RABDARE STIMABILE SI A TRUISMELOR, UN POPOR CARE NU MERGE INAINTE
STA PE LOC BA CHIAR DA INAPOI. ASTFEL , LIMBAJUL PRETENTIOS REFLECTA DISCREPANTA
TRAGICOMICA DINTRE FAPTE SI VORBE, INCOERENTA PERSONAJELOR SI NIVELUL SCAZUT DE
INTELIGENTA.

OP

CZ

ENIGMA OTILIEI APARTENENTA

ROMANUL ESTE SPECIA COMPLEXA A GENULUI EPIC IN PROZA, DE DIMENSIUNI AMPLE CU PERSONAJE
NUMEROASE CARE PARTICIPA LA CONFLICTE COMPLEXE, ACTIUNEA DESFASURANDU SE PE MAI MULTE
PLANURI NARATIVE ANTRENAND VOCI EPICE DIFERITE IN REGISTRE STILISTICE DIVERSE.
ENIGMA OTILIEI DE GEORGE CALINESCU A FOST PUBLICATA IN ANUL 1928 IN PERIOADA INTERBELICA SI
ESTE PRIMUL NOSTRU ROMAN CITADIN MODERN DE TIP CLASIC SI BALZACIAN

FACTURA REALISTA ESTE TRADATA DE INSPIRATIA DIN REALITATE, VEROSIMILITATEA EVENIMENTELOR,

INCADRAREA PERSONAJELOR IN TIPOLOGII UMANE, DAR SI DE OMNISCIENTA NARATORULUI.

INSPIRATIA BALZACIANA ESTE EVIDENTA PRIN PRETUIREA DETALIULIUI SEMNIFICATIV, DESCRIEREA

BURGHEZIEI BUCURESTENE DIN SECOLUL AL 20 LEA, IDEEA MOSTENIRII SI A PATERNITATII,DAR SI
IMPORTANTA DECORULUI DEOARECE ASEMENEA SCRIITORULUI FRANCEZ, GEORGE CALINESCU
CONSIDERA CA MEDIUL ARE FUNCTIE PSIHOLOGICA, CONTRIBUIND IN MOD DIRECT LA
CARACTERIZAREA DE PERSONAJE.

TEMA ROMANULUI ESTE BURGHEZIA BUCURESTEANA CEEA CE I CONFERA CARACTERUL CITADIN SI

SOCIAL. DE ASEMENEA, TEXTUL PREZINTA SI FORMAREA UNUI TANAR PE NUME FELIX SIMA, ORFANUL
CE DORESTE SA STIUDIEZE MEDICINA, INCADRAND OPERA IN BILDUNGSROMAN.

TITLUL INITIAL A FOST CEL DE PARINTII OTILIEI DATORITA COMPORTAMENTULUI PARENTAL PE CARE
CELELALTE PERSONAJE IL AVEAU FATA DE TANARA OTILIA. DIN MOTIVE EDITORIALE ACESTA A FOST
MODIFICAT STARNIND ATENTIA LECTORULUI LA CONFUZIA PROVOCATA DE TANARA ASUPRA
CELORLALTE PERSONAJE APROPIATE.

DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL, TEXTUL ESTE IMPARTIT IN 20 DE CAPITOLE, IAR PRIN TEHNICA
PLANURILOR NARATIVE PARALELE SUNT ILUSTRATE DESTINELE UNOR PERSONAJE PRECUM : FELIX SIMA
,OTILIA, CLANUL TULEA, COSTACHE GIURGIUVEANU.MODURILE DE EXPUNERE SE IMBINA ARMONIOS
AVAND SEMNIFICATII DIFERITE: DESCRIEREA ARE ROL ANTICIPATIV SI SIMBOLIC, NARATIUNEA REFLECTA
REALITATEA IN TIMP CE DIALOGUL OFERA VEROSIMILITATE EVENIMENTELOR. TEXTUL CONFIGUREAZA 2
PLANURI PRIMUL PREZENTAND LUPTA CLANULUI TULEA PENTRU A O INLATURA PE OTILIA SI A PUNE
MANA PE AVEREA LUI MOS COSTACHE, IAR CEL DE AL DOILEA PREZINTA FORMAREA LUI FELIX SIMA,
TANARUL RAMAS ORFAN CARE SE MUTA LA UNCHIUL SAU, MOS COSTACHE, PENTRU A STUDIA
MEDICINA SI CARE TRAIESTE DRAGOSTEA ADOLESCENTINA FATA DE OTILIA.

FINALUL SI INCIPITUL SUNT SIMETRICE DATORITA CARACTERULUI CIRCULAR AL ROMANULUI. DACA

INCIPITUL DESCRIE INTR-O MANIERA CLARA, BALZACIANA, CADRUL SPATIO TEMPORAL : BUCUREST
STRADA ANTIM IULIE NOAPTEA 1909, PREZENTAND PERSONAJELE LA UN JOC DE CARTI , FINALUL ESTE
UNUL INCHIS DE REZOLVAREA CONFLICTULUI, REVENIND LA DESCRIEREA ACELEASI STRAZI IN ACEEASI
MANIERA DAR IN ALT CADRU TEMPORAL.

EXPOZITIUNEA REALIZATA INTR O MANIERA BALZACIANA DESCRIE CU EXACTITATE PERSONAJELE: FELIX

SIMA, FIUL RAPOSATULUI DOCTOR SIMA CU ASPIRATII DE A AJUNGE UN DOCTOR LA FEL DE RENUMIT
PRECUM TATAL SAU, MUTANDU SE LA BUCURESTI PENTRU A STUDIA MEDICINA, INDRAGOSTIT DE
OTILIA, CLANUL TULEA FORMAT DIN AGLAE, SIMION, CEI 3 COPII AI ACESTORA,, OLIMPA, TITI, AURICA,
SI STANICA RATIU, UN AVOCAT OBSCRIU SOTUL OLIMPIEI. LEONIDA PASCALOPOL ESTE MOSIERUL
BOGAT PRIETEN AL FAMILIEI. OTILIA MARCULESCU ESTE NEPOATA NELEGITIMA A LUI MOS COSTACHE,
FATA NEVESTEI SALE DECEDATE.DE ASEMENEA SUNT PREZENTATE TIMPUL SI SPATIUL NARATIUNII,
NARATORUL AVAND PRILEJUL DE A CARACTERIZA PERSONAJELE UTILIZAND DETALIUL SI IN DESCRIEREA
CASEI LUI MOS COSTACHE, ELEMENTELE PRECUM FERESTRELE CU O MARIME NEOBISNUITA IN RAPORT
CU FORMA SCURTA A CLADIRII, ULEIUL CARE DEZGHIOACA VARUL, USA DE LA INTRARE CARE STATEA SA
CADA REFLECTA NISTE INDIVIZI ZGARCITI CARE DIN SNOBISM IMBINA DOUA STILURI ARHITECTURALE
INCOMPATIBILE, DENOTAND LIPSA DE RAFINAMENT SI FAPTUL CA SUNT INCHISI IN PROPRIUL UNIVERS.

FAMILIARIZAREA CU MEDIUL SE REALIZEAZA TOT INTR O MANIERA BALZACIANA PRIN RESTRANGEREA

TREPTATA A CADRULUI CA MODALITATE DE PATRUNDERE IN PSIHOLOGIA PERSONAJELOR.

STRADA SI CASA DESCOPERITE DE TANARUL FELIX EVIDENTIAZA INTRE CONTRASTUL DINTRE PRETENTIA
DE RAFINAMENT SI ELEGANTA A UNOR OAMENI BOGATI SI REALITATEA CARE TRADEAZA NISTE OAMENI
DELASATORI.ASTFEL, ARHITECTURA SUGEREAZA O LUME IN DECLIN, UN MEDIU CARE INITIAL A AVUT
ENERGIA DE A SE DEZVOLTA INSA NU A DISPUS DE FONDUL CULTURAL, STRADA FIIND ASEMANATA CU O
CARICATURA IN MOLOZ.

DEOARECE RAMASE ORFAN, TANARUL FELIX ISI VA GASI ALINAREA IN CASA UNCHIULUI SAU, PE CARE IL
DESCRIE CU MINUTIOZITATE: PURTA PANTOFI DIN GUMILASTIC, DOI OCHI MICI CARE CLIPEAU LENT SI
MOALE, FATA SPANA, SOSETE RUPTE ,PANTALONI PRINSI CU SFOARA TOATE ACESTEA INCADRANDU L IN
TIPOLOGIA AVARULUI. ATMOSFERA SUGERATA DE TANAR ESTE NEPRIMITOARE, VORBELE AGLAEI
PREVESTIND CONFLICTUL, SINGURUL PERSONAJ CARE II ACORDA ATENTIE LUI FELIX FIIN OTILIA.

IN CELALALT PLAN, TEXTUL URMARESTE LUPTA LUI STANICA RATIU DE A PUNE MANA PE AVEREA
CLANULUI TULEA, INSA IN FINAL ACESTA SE MULTUMESTE CU BANII LUI MOS COSTACHE PARASIND O PE
OLIMPIA, ACESTA INCADRANDU SE IN TIPOLOGIA ARIVISTULUI. TOT IN MANIERA BALZACIANA SUNT
INCADRATE SI CELELALTE PERSONAJE IN DIFERITE TIPOLOGII UMANE : AURICA FATA BATRANA, TITI
FRUSTRATUL SEXUAL, OTILIA COCHETA, FELIX AMBITIOSUL, LEONIDA PASCALOPOL FIIND RAFINATUL,
PRIMUL PERSONAJ DIN LITERATURA ROMANA CARE PREZINTA TRASATURILE GENTILOMULUI.

IN ALTA ORDINE DE IDEI, DAR NU MAI PUTIN IMPORTANT, ROMANUL LUI CALINESCU URMARESTE
EVOLUTIA TANARULUI FELIX CARE GELOS PE MOSIER NU SE POATE DECIDE IN LEGATURA CU OTILIZA
NICI CAND RAMANE O NOAPTE SINGUR CU ACEASTA, ALEGAND CARIERA SI AJUNGAND UN MEDIC DE
RENUME. DACA IN FINAL LECTORUL AFLA CA MOS COSTACHE MOARE CAND IL PRINDE PE STANICA
FURANDU I BANII, CHIAR DACA SUPRAVIETUISE IN URMA A DOUA ATACURI CEREBRALE, DESPRE OTILIA
SE STIE FAPTUL CA SE CASATORESTE CU PASCALOPOL LA PARIS DAR IL PARASESTE PENTRU UN CONTE
EXOTIC.

IN EPILOG , PASCALOPOL II PREZINTA LUI FELIX O FOTOGRAFIE CU OTILIA INSA ACESTA NU MAI
RECUNOASTE FATA EXUBERANTA SI PLINA DE VIATA PE CARE O STIA. SE REVINE LA DESCRIEREA
ACELEIASI STRAZI TOT IN MANIERA BALZACIANA, FELIX AMINTINDU SI VORBELE BATRANULUI “ AICI NU
STA NIMENI”
IONA DE MARIN SORESCU
MARIN SORESCU ESTE UN SCRIITOR COMPLEX CE APARTINE LITERATURII POSTMODERNISTE ALATURI
DE NICHITA STANESCU, INCADRANDU SE IN CURENTUL LITERAR POSTMODERNISM

OPERA IONA A FOST PUBLICATA IN ANUL 1968, IN REVISTA LUCEAFARUL, INCLUSA IN TRILOGIA CU
TITLUL SIMBOLIC SETEA MUNTELUI DE SARE, ALATURI DE PARACLISERUL SI MATCA. VOLUMUL ARE UN
TITLU SUGESTIV CARE CONTUREAZA DORINTA NESFARSITA A OMULUI DE A ATINGE ABSOLUTUL PE
PARCURSUL VIETII SALE.

SCRIEREA OPEREI ARE IN APARENTA LEGATURA CU MITUL BIBLIC, SCRIITORUL IMRPUMUTAND NUMELE
PROTAGONISTULUI SI CELE 3 ZILE PETRECUTE IN BURTA CHITULUI. IN MITUL BIBLIC, IONA ERA UN
SIMPLU PESCAR INSARCINAT DE DUMNEZEU SA II IMPARTASEASCA CUVANTUL OAMENILOR DE PE
INSULA NINIVE. ACESTA REFUZA MISIUNEA DIVINA SI ESTE ARUNCAT IN APELE INVOLBURATE CAND
INCERCA SA FUGA. PETRECE 3 ZILE IN BURTA UNUI CHIT UNDE ARE TIMP SA MEDITEZE, FIIND ELIBERAT
LA FINALUL ACESTORA. IONA SE VA ASEZA LA UMBRA UNUI VREJ DE RICIN PE CARE DUMNEZEU IL VA
USCA PENTRU A I AMINTI CA NIMENI NU ESTE CU ADEVARAT LIBER.

IONA DE MARIN SORESCU APARTINE GENULUI DRAMATIC FIIND O PARABOLA DE TIP DRAMA CARE
CULTIVA CATEGORIA ESTETICA A ABSURDULUI.

PARABOLA ESTE O POVESTIRE EPICA SAU DRAMATICA DE TIP ALEGORIC, AVAND LA BAZA INVATATURI
MORALE SI BIBLICE AL CAROR TARG DESLUSESTE PARABOLA.

ALEGORIA ESTE PROCEDEUL ARTISTIC PRIN CARE DATORITA UNEI INSUSIRI DE METAFORE, EPITETE,
PERSONIFICARI SI COMPARATII, SE TRECE DE LA O IMAGINE ABSTRACTA LA UNA CONCRETA,
MATERIALA.

DRAMA ESTE O SPECIE A GENULUI DRAMATIC IN VERSURI SAU IN PROZA, PREZENTAND O ACTIUNE CU
UN CONFLICT PUTERNIC LA CARE PARTICIPA PERSONAJE CARE IAU PARTE LA O LUPTA CU SINELE SAU CU
DESTINUL.

ABSURDUL ESTE O CATEGORIE ESTETICA SPECIFICA GENULUI DRAMATIC PRIN CARE SUNT EVIDENTIATE
ELEMENTE CIUDATE, BIZARE, AVAND UN INTELES ILOGIC.

TITLUL ESTE FORMAT DINTR UN SUBSTANTIV PROPRIU. IN SENS DENOTATIV, ACESTA SEMNIFICA “EU”:
INTR O LIMBA STRAVECHE, IAR IN SENS CONOTATIV DESEMNEAZA UN PROTAGONIST AFLAT IN
CAUTAREA PROPRIULUI EU. IONA REPREZINTA INTREAGA OMENIRE, CONDUITA UMANA IN FATA VIETII
SI A MORTII.

TEMA TEXTULUI ESTE CONDITIA OMULUI INTR UN UNIVERS CONFIGURAT DREPT UN SPATIU INCHIS, SE
DEZVOLTA O DEZBATERE DESPRE LIBERTATE SI NECESITATE, DESPRE INDIVID SI SINELE EXISTENTIAL,
DESPRE SINGURATATE SI MOARTE.
PIESA ESTE ALCATUITA DINTR O SUCCESIUNE DE 4 TABLORUI, FIECARE REPREZENTAND PROTAGONISTUL
INTR UN ALT CADRU. FIIND O SPECIE A GENULUI DRAMATIC, MODUL DE EXPUNERE PRINCIPAL ESTE
DIALOGUL, DAR IN ACEST TEXT ESTE UTILIZAT MONOLOGUL PRIN CARE PROGAGONISTUL ISI EXPRIMA
FRAMANTAREA SUFLETEASCA. CHIAR DACA EXISTENTA IN SCENA A UNUI SINGUR PERSONAJ POATE
PAREA SURPRINZATOARE, NU ESTE NEOBISNUITA. SORESCU RENUNTA LA DIALOG, OBLIGAND
PROTAGONISTUL SA SE DEDUBLEZE, SA SE COMPORTE CA SI CUM IN SCENA AR FI DOUA PERSOANE.
CONSECINTELE SUNT DISPARITIA CONFLICTULUI SI A INTRIGII,IAR PLASAREA ACTIUNII ARE LOC IN
INTERIORUL PARABOLEI.

TABLOUL 1 SURPRINDE DORINTA NESFARSITA A LUI IONA DE A SI AUZI PROPRIUL ECOU IN TIMP CE ISI
STRIGA NUMELE. ACESTA ESTE UN PERSCAR SARAC AFLAT PE O MARE BOGATA, PESCUIND PESTII IN
ACVARIU, PE CARE II ARUNCA IN NAVOD.PESTII COMUN DIN ACVARIU SIMBOLIZEAZA EXISTENTA
LIMITATA IAR LIBERTATEA ACESTORA ESTE UNA FALSA PRECUM CEA A LUI IONA. DESTINUL II ESTE
NEPRIELNIC, IONA ADUCANDU SI PESTII DE ACASA. EL ESTE CURPNS DE UN SENTIMENT DE SINGURARE
SI IMPOSIBILITATE DE A SI DEPASI DESTINUL FIIND SILIT SA ISI ACCEPTE PROPRIA SOARTA. FINALUL
TABLOULUI SURPRINDE MOMENTUL IN CARE IONA ESTE INGHITIT DE PESTELE PE A CARUI GURA
STATEA, MARCAND MOTIVUL VANATORULUI DEVENIT VANAT.

TABLOUL 2 SE PETRECE IN BURTA PESTELUI, IN INTUNERIC. IONA NU ISI ADUCE AMINTE DACA A FOST
INGHITIT DE VIU SAU DE MORT. VORBESTE MULT,INCERCAND SA SE CONVINGA CA ESTE LIBER,
DEMONSTRANDUSI CA NU II ESTE FRICA.MEDITATIA LUI CAPATA NOTE EXISTENTIALISTE. ACESTA
GASESTE UN CUTIT PE CARE PESTELE UITASE SA IL IA SI DEVINE MELANCOLIC SI VISATOR, CUPRINS DE
ISPITA UNEI BANCI DE LEMN ASEZATA IN MIJLOCUL MARII.

TABLOUL 3 ARATA CA IONA SE AFLA IN BURTA PESTELUI 2 , CARE IL INGHITISE PE PRIMUL. AICI APAR IN
SCHENA 2 PESCARI CARE POARTA BARNE GRELE PE UMERI, SIMBOLIZAND OAMENII RESEMNATI CARE
POARTA IN SPATE POVARA EXISTENTEI GRELE. CEL DE AL DOILEA PESTE ESTE INGHITIT DE UN AL TREILEA
IAR IONA ISI ADUCE AMINTE DE MOMENTE DIN VIATA LUI. ESTE CUPRINS DE O SPAIMA IVITA DIN SENIN
SI ARE IMPRESIA CA ESTE PRIVIT DE O MULTIME DE OCHI.

TABLOUL 4 IL ARATA PE IONA IN BURTA ULTIMULUI PESTE SPINTECAT UNDE SE ZARESTE O PLAJA.DESI
ESTE SINGUR,IN SCENA APAR DIN NOU CEI DOI PESCARI CARE ISI POARTA BARNELE. IONA REALIZEAZA
CA ORIZONTUL ESTE UN SIR NESFARSIT DE BURTI. ACESTA NU ISI MAI ADUCE AMINTE CINE ESTE SI
INCEARCA SA SE REGASEASCA. IN FINAL, ACESTA ISI REGASE3STE PROPRIA IDENTITATE : IONA. EU SUNT
IONA”. PRIN SINUCIDERE, IONA ISI REDESCOPERA PROPRIA INDIVIDUALITATE.

LA NIVELUL OPEREI SE REGASESC DIFERITE SIMBOLURI CARE IMBOGATESC TEXTUL. LABIRINTUL ESTE UN
SIMBOL AL DRUMULUI CATRE CUNOASTEREA DE SINE, METAFORA PESTELUI SIMBOLIZEAZA
SINGURATATEA ABSOLUTA A UNUI EXIL FORTAT IAR PESTII SUNT SIMBOLURI ALE FIINTELOR PRIMARE,
AL PLUTURII SI AL TACERII.

IONA ESTE PERSONAJUL PRINCIPAL, MASCULIN, ALEGORIC SIMBOLIC AL OPEREI. ACESTA ESTE INSPIRAT
DIN PERSONAJUL BIBLIC IONA FIIND CEL CARE TINDE SPRE ABSOLUT.ESTE UN PESCAR GHINIONIST,
COPILAROS SI INOCENT, VANATORUL DEVENIT VANAT. FIIND O VICTIMA A VIETII SI A SOCIETATII SE
POATE AFIRMA CA IONA ESTE SIMBOLUL OMULUI SECOLULUI AL XX LEA, NEVOIT SA INFRUNTE
NUMEROASE PROBLEME EXISTENTIALE. ACESTA ESTE OMUL PRINS FARA VOIA LUI INTR O CAPCANA DIN
CARE TREBUIE SA SCAPE. DAR CONSTIENTIZAREA PROPRIEI CONDITII SI IDEEA DE A GASI O CALE DE
SALVARE NU VIN DE LA SINE. REZULTATUL PRIMELOR SALE ACTIUNI ESTE NUL, IONA SPINTECAND
BURTA PRIMULUI PESTE SI TREZINDUSE INAUNTRUL UNUI PESTE SI MAI MARE.IESIREA DIN LIMITE
INSEAMNA PATRUNDEREA IN LIMITE NOI. ABIA IN FINAL IONA REALIZEAZA CA ADEVARATA CALE SE
AFLA INAUNTRUL SAU: TOTUL E INVERS. REPLICA DE LA FINAL IONA EU SUNT IONA MARCHEAZA
REDESCOPERIREA PROPRIEI IDENITATI.

GESTUL SPINTECARII PROPRIEI BURTI NU TREBUIE CONSIDERAT DREPT O SINUCEDERE DEOARECE

ACTIUNEA SE PETRECE IN INTERIORUL PARABOLEI SI NU IN PLANUL REALITATII.

OPINIE

CONCLUZIE.

MOROMETII DE MARIN PREDA

ROMANUL CONTEMPORAN REUNESTE TENDITE DIVERSE INDATORATE FIE TRADITIEI ARTSTICE FIE
TEHNICILOR LITERARE MAI NOI. DIN ACEST PUNCT DE VEDERE, MOROMETII DEVINE UN FENOMEN DE
CONTINUITATE A ROMANULUI REALIST SI INTERBELIC INSTA MODALITATILE DE ABORDARE A LUMII
SATULUI SI A PSIHOLOGIEI TARANULUI SUNT ALTELE, NARATORUL ISI SCHIMBA DIN ATRIBUTII,
TEHNICILE LITERARE SE INNOIESC, TEMELE CASTIGA IN COMPLEXITATE IAR PERSONAJELE CAPATA O
ADANCIME SUFLETEASCA GREU DE PATRUNS.

OPERA MOROMETII DE MARIN PREDA APARTINE SPECIEI NUMITE ROMAN, ILUSTRAND O ACTIUNE
COMPLEXA DESFASURATA PE MAI MULTE PLANURI NARATIVE CARE ANTRENEAZA PERSONAJE
NUMEROASE, BINE INDIVIDUALIZATE, CE PARTICIPA LA UN CONFLICT COMPLEX REALIZANDU SE O
IMAGINE COMPLEXA ASUPRA VIETII.

ROMAN AL UNEI FAMILII SI AL UNEI COLECTIVITATI, MOROMETII ILUSTREAZA IPOSTAZA OMULUI IN

RELATIE CU DISTRUGEREA SOCIETATII TRADITIONALE TARANESTI. DIN ALT PUNCT DE VEDERE, CRITICUL
EUGEN SIMION SCOATE IN EVIDENTA SI TEMA LIBERTATII MORALE A OMULUI IN LUPTA CU
FATALITATILE ISTORIEI.

OPERA LUI PREDA SE INCADREAZA IN FACUTRA ROMANULUI REALIST PRIN OMNISCIENTA

NARATORULUI IMBINATA CU VIZIUNEA PERSONAJELOR, SIMETRIA COMPOZITIONALA, INCADRAREA
ACTIUNII IN TIMP SI SPATIU SI RESPECTAREA PRINCIPIULUI VEROSIMILITATII.

IN PRIVINTA TITLULUI, ACESTA ESTE ALCATUIT DINTR-UN SUBTANTIV PROPRIU TRIMITAND LA IDEEA DE
FAMILIE UNITA. IN URMA LECTURII CITITORUL VA AFLA CA ACCENTUL CADE PE CRIZA DIN FAMILIE
ADANCITA DE CONDITIILE SOCIO POLITICE ALE VREMII, PE DORINTA COPIILOR DE A NU MAI TRAI
PRECUM PARINTII LOR ADICA DE A NU MAI FI TARANI.
DPDV STRUCTURAL, ROMANUL ESTE CONSTRUIT DIN 2 VOLUME PRIMUL APARUT IN 1955 IAR AL
DOILEA 12 ANI MAI TARZIU.PE LANGA TEMELE TRADITIONALE PRECUM VIATA SATULUI, ISTORIA,
FAMILIA , IUBIREA, MARIN PREDA ABORDEAZA SI ALTE ASPECTE ALE REALITATII PRINTR-O LITERATURA
MAI NOUA SI TEMA INDIVIDULUI CA JUCARIE A SORTII, INSTRAINAREA.

IN CEEA CE PRIVESTE VIZIUNEA DESPRE LUME ESTE ACCENTUATA DORINTA LUI PREDA, COPIL FIIND, DE
A NU MAI FI TARAN. ASEMENEA EROULUI SAU NICULAE, SCRIITORUL ISI DOREA SA INVETE CARTE. ESTE
EVOCATA O INTAMPLARE PETRECUTA LA VARSTA DE 8-9 ANI CAND ACESTA A FOST TRIMIT LA CAMP DE
CATRE TATAL SAU TUDOR CALARASU PROTOTIPUL LUI ILIE MOROMETE SI A CAZUT DE PE CAL SUFERIND
O ENTORSA. DURERILE PUTERNICE SI FAPTUL CA SI-A PURTAT TOATA VARA MANA LEGATA DE GAT NU
AU IMPRESIONAT PE NIMENI. ESTE CONTURATA O LUME IN CARE MEZINUL ESTE INVATAT DE FRATII
MAI MARI SA ISI FACA DREPTATE CU PUMNII, IN CARE FEMEIA INDURA ABUZURILE BARBATULUI IAR
COPIII SUNT TRATATI PRECUM UNELTE ALE MUNCII, IAR PARINTII NU MAI AU TIMP SA ISI CUNOASCA FII
FIIND PREOCUPATI CU TREBURILE ZILNICE.

SEMNUL ELIBERARII LUI PREDA DE ACEASTA LUME CRUDA, CAUZA MULTOR SUFERINTE ALE COPILARIEI
SALE ESTE INSASI SCRIEREA ROMANULUI MOROMETII. CU TOATE ACESTEA, SATUL INFATISAT ARE
FRUMUSETEA LUI, FIIND ILUSTRAT UN COD MORAL CARE EXCLUDE RAUTATEA SI LACOMIA SI IMPUNE
BUNATATEA SI INTELEPCIUNEA.

INICIPITUL SI FINALUL PRIMULUI VOLUM SE REALIZEAZA SIMETRIC PRIN REFERIRE LA ISTORIE SI LA TIMP.
DACA IDEEA DE CRONOLOGIE PARE O ENTITATE DE TEMUT,NEINDUPLECATA CARE LA INCEPUT ARE CU
OAMENII NESFARSITA RABDARE, IN FINAL SE VA NAPUSTI ASUPRA LOR. ISTORIA ESTE CEA CARE FIXEAZA
CADRUL INAINTEA CELUI DEAL DOILEA RAZBOI MONDIAL.

IN CONTEXTUL TRECERII PERFIDE A TIMPULUI ILIE MOROMETE PROTAGONISTUL ROMANULUI PARE UN

EROU DE TRAGEDIE IMPOTRIVA CARUIA SE ADUNA INEVITABIL FORTE NEFASTE PRECUM DATORIILE
IMPOZTELE SI REVOLTA FIILOR MAI MARI.

CRITICA LITERARA A INTERPRETAT ROMANUL LUI PREDA DREPT CARTEA UNUI SINGUR PERSONAJ ILIE
MOROMETE NU PENTRU CA CELELALTE PERSONAJE NU VOI FI RIGUROS CONSTRUITE CI PENTRU CA
PERSONALITATEA SA ACOPERA TOTUL PRECUM UMBRA UNUI COPAC.

ACESTA ERA CASATORIT CU CATRINA O FEMEIE CREDINCIOASA IMPREUNA CU CARE AVEA 3 COPII
ILINCA TITA NICULAE DAR MAI AVEA 3 BAIETI DIN PRIMA CASATORIE PARASCHIV NILA ACHIM. ILIE
MOROMETE AR TREBUI SA REPREZINTE TIPUL TARANULUI ROMAN DIN PERIOADA INTERBELICA
DEOARECE ARE TRASATURILE NECESARE INSA SUNT PREZENTE ELEMENTE INEDITE ALE CARACTERULUI
SAU EVIDENTIATE IN SCENE MEMORABILE PRECUM CEA A CINEI, REPREZENTATIVA PENTRU
CONSTRUIREA UNIVERSULUI PATRIARHAL RECONSTITUIT DE NARATOR. RITUALUL SE DESFASOARA IN
TINDA LA O MASA JOASA SI ROTUNDA AVAND IN JURUL EI SCAUNE CAT PALMA. IMPORTANTA RAMANE
INSA ASEZAREA MEMBRILOR FAMILIEI ASTFEL CA BAIETII DIN PRIMA CASATORIE ERAU ASEZATI UNUL
LANGA ALTUL LA IESIRE CA SI CAND AR FI FOST GATA SA SE RIDICE SI SA PLECE AFARA, CATRINA STATEA
LANGA VATRA PENTRU A I PUTEA SERVI PE TOTI IAR TATAL OCUPA PREAGUL CELEI DEA DOUA ODAI
MISCANDUSE IN VOIE SI STAPANINDUI CU PRIVIREA.ACEASTA SCENA ESTE REPREZENTATIVA PENTRU O
FAMILIE DE TARANI CARE RESPECTA UN COD COMPORTAMENTAL FARA CONVINGERE.O ALTA SECVENTA
DE MARE FORTA ARTISTICA ESTE CEA A TAIERII SALCAMULUI.ILIE MOROMETE IL TREZESTE FOARTE
DEVREME PE FIUL SAU NILA, CEL MAI DOCIL DINTRE BAIETII MAI MARI FARA AI SPUNE MOTIVUL
PENTRU CARE IL CHEAMA IN GRADINA. EXISTA CATEVA DETALII DE ATMOSFERA CARE CONFERA SCENEI
O GRAVITATE TULBURATOARE SI GRAVITATEA UNEI PREMONITII SUMBRE: LUNA RASARISE DUPA PLOAIE
SI PENTRU CA NU ERA NICI DIMINEATA SI NICI SEARA SEMANA CU UN SOARE MORT, IAR BOCETELE
FEMEILOR DIN CIMITIR PARCA IESEAU DIN PAMANT.PE ACEST FUNDAL ESTE PLASATA DOBORAREA
CELUI MAI FALNIC SALCAM, COPACUL CAPATAND INSUSIRI OMENESTI. LOVIT DIN AMBELE PARTI SE
CLATINA SI IMPOTRIVA, APOI A IMBRTISAT GRADINA CU UN ZGOMOT ASURZITOR. LA INTREBAREA LUI
NILA , DE CE A TAIAT SALCAMUL, ILIE MOROMETE II RASPUNDE IRONIC: ASA CA SA SE MIRE PROSTII,
EXTERIORIZAND O FRAMANTARE GRAVA SI O SUFERINTA A INFRANGERII CARUIA BARBATULUI II ERA
IMPOSIBIL SA II FACA FATA.

IN ACEST ROMAN TENSIUNILE DINTRE MEMBRII FAMILIEI SUNT AMPLIFICATE DE BARFELE MARIEI CARE
SIAR FI DORIT CA FRATELE EI SA NU SE RECASATOREASCA SI SA II CREASCA EA PE BAIETI. MAI MULT
DECAT ATAT, SI CATRINA ESTE NEMULTUMITA DEOARECE ILIE NU SE TINE DE PROMISIUNE CAND II
SPUNE CA VA TRECE CASA SI PE NUMELE EI PARASINDUL IN VOLUMUL 2. LA INDEMNUL MATUSII,
ACHIM VA PLECA CU OILE LA BUCURESTI PENTRU A OBTINE UN PROFIT MAI MARE DIN VANZAREA
LAPTELUI SI A BRANZEI DAR VA VINDE TURMA PENTRU CA MAI TARZIU PARASCHIV SI NILA SA FUGA CU
CAII FAMILIEI.

SI DESTINUL LUI NICULAE ESTE IMPORTANT MAI ALES IN VOLUMUL 2 CAND DEVINE ACTIVIST DE PARTID
SI SE INSCRIE INTRO RELIGIE PE CARE MOROMETE NU O PRICEPE.

PRIN ALTERNANTA SUNT PREZENTATE IN PLAN SECUNDAR SI ALTE FAMILII PRECUM CEA A TARANULUI
BOGAT, TUDOR BALOSU, SAU A TARANULUI LIPSIT DE AVERE TUGUREAN.

ASEMENEA LUI REBREANU, MARIN PREDA CONSTRUIESTE O MONOGRAFIE A SATULUI ROMANESC

ILUSTRAND O SERIE DE TRADITII SI OBICEIURI PRECUM DANSUL CALUSARILOR, RUSALIILE, SECERISUL, O
GENERATIE CARE A MOSTENIT VALORI MORALE REMARCABILE .

NARATORUL DIN MOROMETII IESE DIN TIPARELE TRADITIONALE, PUTERILE SALE DEMIURGICE FIIND
LIMITATE. SE PREFERA O FOCALIZARE CENTRATA PE PROTAGONIST DEOARECE LUMEA CREATA PARE
DIMENSIONATA IN FUNCTIE DE PUTEREA MINTII LUI ILIE MOROMETE. NARATORUL IMPRUMUTA DIN
LIMBAJUL PERSONAJELOR PENTRU A PASTRA CULOAREA LOCALA A EPOCII.
CARACTERIZARE MOROMETE
Romanul „Morometii”, scris de Marin Preda, a carui originalitate sta fara indoiala in noua
viziune asupra lumii rurale, este unul ce prezinta foarte bine povestea unei familii de
tarani din Campia Dunarii, mai precis din satul teleormanean Silistea-Gumesti, care
cunoaste de-a lungul unui sfert de secol, o adanca si simbolica destramare.

Marin Preda pleaca in construirea personajului Ilie Moromete de la tatal sau , Tudor
Calarasu , modelul sau literar :eroul preferat , Moromete , care a existat in realitate , a
fost tatal meu . Acest sentiment a ramas stabil si profound pentru toata viata.”

Ilie Moromete esta un taran din Silistea-Gumesti, tatal a sase copii, Paraschiv, Nila,
Achim, Tita, Ilinca si Niculae, si sotul Catrinei. El este capul familiei, insa are probleme
financiare.Este un om rational in ceea ce priveste atitudinea lui fata de pamant . Spre
deosebire de Ion al lui Rebreanu, care era dominat de instinctul de posesiune, de
lacomie pentru pamant, Moromete nu este sclavul imbogatirii, ci pamantul constituie
pentru el simbolul libertatii materiale si spirituale.In comparatie cu ceilalti
tarani.Moromete nu are nimic de facut atunci cand toti ceilalti vecini ai sai sunt in casa
muncind, fiind preocupati de problema supravietuirii. Se creaza astfel taranul mijlocas :
nu e atat de sarac incat sa fie tot timpul preocupat de problema supravietuirii, aceasta
neafectandu-i personalitatea, dar nu e nici bogat incat sa fie dusmanit de vecinii sai mai
saraci. De aceea el are timp si disponibilitate catre comunicare. Are o foarte mare
placere de a comunica, fiind intr-o contiuna asteptare a altor persoane cu care sa
vorbeasca “Statea degeaba, nu se uita in mod deosebit, dar pe fata lui se vedea ca n-ar
fi rau daca s-ar ivi cineva”

Cand chiar nu are cu cine sa vorbeasca sau cand ajunge la concluzia ca nimeni nu e
demn sa vorbeasca cu el, vorbeste singur. Gandurile sale sunt aparent un haos total,
insa el face niste legaturi ce nu sunt accesibile oricui.Cand vrea sa para serios,
Moromete este de fapt ironic, iar cand este foarte serios si traieste cu intensitate,in
exterior vrea sa para ca se amuza. El procedeaza astfel in scena taierii salcamului,
dandu-i raspunsuri ironice lui Nila desi era un moment foarte important.

Monologul personajului este aparent dezorganizat, insa exista conexiuni pe care

cititorii nu la percep, deoarece Moromete are un alt fel de a gandi, o viziune diferita
asupra lumii decat restul oamenilor..

Pozitia lui Moromete la masa este deasupre tuturor, el avand o pozitie privilegiata,
pe prag. Statutul sau era acela de cap al familiei, nimeni nu avea acest drept in afara de
el, iar statutul sau era asumat prin traditie. Este intruchiparea autoritatii, si este
constient de statutul sau, acceptandu-l.
La fierarie, locul unde satenii se intalneau sa discute politica, Ilie Mormmete are un rol
important, fiind privilegiat. Cand ajunge la fierarie, el ii ignora pe tarani ce il asteptau cu
nerabdare, si intra mai intai la frizerie, tinandu-i astfel in suspans. Pentru a-si da o si
mai mare importanta, in momentul cand intra in fierarie personajul spune “Ce e, ma, ce
v-ati adunat aicea?!” In momentul cand anunta ce o sa citeasca, se face liniste, captand
atentia. El citeste “ca si cum ar fi tinut el un discurs”, observandu-se aici un alt rol jucat
de Moromete. Personajul are o placere de a vorbii, iar in momentul cand citeste un
discurs, isi schimba glasul, manipuland astfel auditoriul. Dupa ce termina de citit, iar
oamneii incep sa rada deoarece nu au inteles discursul, Moromete le explca. Personajul
sintetizeaza informatiile si la prezinta pe intelesul publicului, aratandu-si astfel
capacitatea de sinteza.

Cand se intoarce de la fierarie, personajul este constient ca il asteapta agentii ii vor cere
plata foncirii, insa Moromete intra in curte si incepe sa ii strige pe ceilalti membrii ai
familiei, ignorandu-i pe agenti si astfel enervendu-i. Mimeaza ca este un om foarte
ocupat, iar cei doi agenti sunt nesemnificativi in comparatie cu problemele sale
“Paraschive, tu unde esti, ma? Nu vezi ca furca ai sta acolo langa gard de cinci
saptamani? Ia-o de acolo si bag-o in sopron! Deodata, se intoarce spre agenti, luandu-i
prin surprindere, intr-un moment nepregatit spunandu-le raspicat “N-am. Se creaza un
contrast intre gravitatea situatiei si aparenta indiferenta a lui Moromete, insa aceasta
reprezinta tehnica lui de intimidare. Personajul reuseste astfel prin talentul disimularii sa
iasa din incurcatura, depasind problemele cu mai putina usurinta,platind numai o parte
din fonciire , suma de 1000 lei.

Moromete se arata pana acum precum un personaj inteligent, diferit, subtil, ce

considera ca problemele din familia lui sunt la fel de superficiale ca toate problemele din
universul rural. El este ironic, foarte comunicativ, insa isi creaza un univers paralel
deoarece se simte incompatibil cu universul existent.

Are insa loc o trensformare a lui Moromete, transformare ce este avertizata in primul
rand de taierea salcamului, si vizibila in momentul cand Scamosul ii zice ce vor sa faca
fii sai.

. Pana acum, personajul reusea sa isi ascunde trairile interioare dar acum nu mai poate,
acesta fiind un prim semn al schimbarii sale. In momentul urmator, constientizeaza,
incearca sa aduca argumente si sa recupereze ce a pierdut. Isi da seama ca a fost orb
ca nu a vazut toate semnele; cand intelege, se schimba si fizic, nu numai in interior.
Apoi urmeaza etepe in care se dezvinovateste, gandind ca motivul plecarii fiilor sai nu
este in nici un caz el Personajul nu mai simte placerea de a pacali deoarece se simte el
pacalit acum.

Cand ajunge acasa, si baietii vor sa ia haine curate din lada, Moromete este la inceput
calm fata de acestia. Si are glasul calm si fata de fata sa si sotia, cu toate ca le bate.
Mai face o ultima incercare de a mentine familia unita, rugandu-se da baieti sa il ajute,
cu un glas bland. Insa Mormmete nu mai are aceeasi forta interioare, si pierde
controlul, batandu-i pe baieti ca o pedeapsa. Isi da seama ca oricum nu mai are cum sa
ii tina in familie, iar batia este singurul lucru pe care il mai poate face.

Verbele ce il caracterizeaza cel mai bine pe Ilie Moromete sunt „a face”, datorita faptului
ca baietii ii cer tot timpul sa actioneze si „a gandi” deoarece el prefera sa gandeasca,
sa reflecte, nu sa faca. Insa dupa aceasta traire, schimbarea lui Moromete este radicala.

Schimbarile profunde produse asupra lui Moromete aveau sa se extinda in curand

asupra intregului sat , „trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial .
Timpul nu mai avea rabdare”.