ffi **ffi *ffi #ffi ffi effi&affi trffi F $#ffi ffi €*#C*

*s m*€*rx**tl**

DcffiffidhdbrPemftmn
=h@h
.@@ffid&
GFIEOR{iHP ADALBERT SCHN EIDER

MEMORA,TOR il TNDRUMAR
DE MATEMATICA

ALGEBRA
PBNTRU LICEU

EDTT['RA TIYPERION
 Ar;cas(ir lucrare a lost el:iboratA in cori{brirritaic cu
programelc $olare afifuele aprobate de Ministerul Hducalit'r
qi Ceructirii.

Lihrffirie.net
Ii-tnail ; ir'Ifcricilibraric net'
Telefon: Q77 l 17 1464 -5 sau 0733/01 7t)48
Copyrrght e.1'r.di rura I lypcri'.nr

$*scrirea CIP n Bibliutecii Nrfionale r Rrrrninici

SC}INEIt}8R, GI{EORCI{F ANALBNTTT:
Atemorrfor qi iudrumrr de mafemstici; nlgobri
pentru liceu / Oheorgho-Achlbert Schneider, - Craiova
l{ypcrion, 20i 5
tsil-,liogr.
tsBN 978-506-5ti9-006-0
5I ?($75.35)
 1. Mulfimi qi elemente de logici matematici
1.1 Mul{imea numerclor real*
l l.I Numsre rcrle
I ) Mullimca numerelor naturale: N * {0, 1, ?, ' ,. , }.
2) *
Mullimen nunrerelor irrtregi: Z [..., ^7,*1,0, 1, 2,," , ].
3) lu{ullirnea numerelor ra(ionaler A = | m,n € e, n + O}.
{3
4) lvlullimea numerqlo,r iralionale, formati din nunrqrele
repre?entate de o fraclie zecin:a16, infrniti, neperiodicl qi pe care o
not*m R * Q,
5) Mul.tinreanumerelor rt:aie: R = q u (R * Q)"
F.vident au loc relaliih::
a) NcxcQcI hi R*QcR c) Qn(R*q]=O.
fir
6) Ct iraclie ortiinari: este ireductibill dac8 c.m.m.d.c. (m, n) *
-l
2i 3
Exemple: a,'i.-
5 15
titt .

m
7) L) frac[ie ordinari r este reductibild dacfi existS. cel p*(in un
nLunxr priu prin care fraclia se poate sirnplifica"
2 t 5 112 3
Exemple:;=;,
l0=;,G=tr
S) l-racfiite ardinare care reprezintii numlrul ralional f se

t.ransfonn6 tn frac{ie irccirnal* dupl lormular = o, ororor "'

* "

1
Exemple; =O.ttl - frac[ie zecirnale periodicd sirnpli
;
$
:0.4 I (6 ) - frac[ie zecimatil periodicfi mixtl.
-
1.1.2 Operalii algebrice cu nurfiere reale
Opera{iile a.lgeLrrice pe mullimea numerelor reale suni: adu-
:rrarea 5i tnrnullirea. Ille se definssc ca extensii ale operaliilor
3
de adunare gi inmullire din mulginrea numere lor ralio$ale.

r) Propriotdf ile adunf, rii

l) Asociativitatea: (x * y) 1"2 *
x+ (y + e) (V)x,y,z e R;
2) t.lonrutativitatea: r + y * y +x (V)x,y e R;
3'| Eleurent neutru 0: r * 0 *S * r = r (Vix e R;
4) Elementopus: :x + (*x) = (-r) +r(V)x € R;num{rul -x
sE llume$ts opusul lui x.

b) Pr<rprietllile inmulfirii
1) Asociativitatea:{xy}z * xAz) (V)x,y,z € R;
2) Comutativitatea: {y * yr (Y)x, y e R;
3) Elementneutru l: x' I = 1.x * r {Y}x e R;

4) tilerlent invenabil ,r'!= 1'*=1(v)xe It, x+Q:

I
numirul * sc nume{tc inversul lui r.

c) Propriete te de leg&turS intre lumul{irr qi tdunare

l) Distributivitatea inrnullirii fnp dc adunar*:
xb, + z) = xy + xr {v)t,y,z e R.

Ohserva{ie, fJa cpera{ii derivate ale adunhrii gi inmullirii se

p.:i de{ini operaliile de scfrdere gi inplrtire.
a) x -y = r + (*y),{V)x"y e R;
b| r:v=x'l.v+0.
v
I.l,J Calcule cu. numerc re*lo reprezentat* prin litere
a) Forr*ule de crlcul prescurtat
l) (a+b)?*at*2ab+b?;
2) (a*b)2*a2*?ab+b2;
3\n2*b2*(a+bxa-i);
.{} (a + ir)3 * c3 + 3&?b * 3ab? {' b3;

qI
5) (a * b)3 = 3*21' + 3qbz
a3 - b3; -
6) {n + b + c)l *
6? + I}2 + tz + 7$.b* ?ac * ?1'c;
?) i.a lr *- c)11 *,t2 + ltz + c2 *';lab ?erc * zbc:
- *
8) *3 + b3 {,a + ii}(az * ab + bz};
*
1}) a3 * 53 (a * h)icr + ai + tl?);
*
10, a?t * fit, * tc - &Xct,-. + fl$"tb t .,.* abn-2 + to*l),
nh2,ri€lrl;
1l) sn + i;u = {a + b)(cn-l - an'zb * "- * ab^-z +bo-l),
nV2, t € N, irnpzu'.
b) Alte forrnulc rlgebrice utile
t) az+b2*(aib)z*Zah;
2) 03 .+ b3 = (s + b)3 - 3qi?(a * b);
Ji a4 -t" b{ * (eie + b2}2 * Tazbz = lta + lr]? *"labl? *
*?azb2;
{} as + }s *- la * h}(aa * a3b + a2b2 ab3 + ba}; -
s) a6 ir6 = {a? + #2)3 * Sazbziaz + b2}:
"{"

t
6) c? bt + cz = i.a + r * c)a "* ?sb Lac -* Zbc; -
j. az + ht +.cz * ab -.uc * bc *
I
= il(a - b)2 + lb - clz + (c - a)zj;
$;*" 6:+b3+ca ^3at,c x (a*ir+c}(az +b2+c2**b*
.1
-ac -- bc) = 3(a * b + cX(a - b)e + (b -c)? + (c * o)zj.
9) (rr* fi +c)? - a.3 * h3 * c3 = 3(n+bxb +c)(c + ai.
c) Proprietd{ile puterilor ru exponestlntreg
ll a*'ax = Q*+n:,
?) gnl fit * irsr-n, s +, [l;
l) (a*t)n * cmn;
A) {ai}m - sr"'h'n"
5) {;)''=tl,b*0.
 Aplicalii
l.
SA se srate ca dae| *, b e R. astl'el incdt ol + l e 1. atuncir
a) + bz * 1. "* Tctb
,r? b) a3 .+ b3 - 1 * 3air.
Solu{ic Se uplicl fonnuirrle 1) fi 2} de la l.l.J b).
2. S{ se ru"etecA dac6g.,b,c e R, astl'el incet fi + b4c = 0,
afunci; o3 + h3 + c3 = 3abc.
So!u{ir: Se aplicn tbnnuia 8} de ia t.l "} b).
3. S[ se descampuni in iaclori;
- c) + i2{c * a} + c?{e * b)^
a2(b
Solu{ie: flztb*c}+hrtc * a) + ct(n *b) * qzt} * rr2c.+
+b7c * bra+ cza* czh ^ ab{a* b) * c(-az * ba}-r
+cz(.,a * b) = (n -bXal *' ae * bc* c?) * (a - h)(b *
---\r.^
u/\a -,-lL i.

l.l,tl Ordonarca nurnerclor reale

Inlroducem pe R relaiiile < respectiv 5 astfel:
a)t<ydacEy*x>0;
b) x<ydac.?ty-xF0.
n) Proprie{atea de trihotonnit. Orieare ar {i r,y e R este
adeviiratd una 5i numai unadin relafiile x <'y,x * 1',x 2 f .

b) Propriefi{ile relafiei 5 :
lJ x 5 x,(v)x € R(reflexivitatc);
2J x 5 jt,y { x * x = y (antisimetrie};
3l x < y,y < z :> x S z (tranz.itivitate),
Reialia 5, este reflexivi. antisimctricn qi tr'anzitiv& qi deci cste
o relafie de ordine pe mullimea R.
Relalia < este Fanuitiv& rlar nu este rellexivil :;i zuttisimeric$
gi deci nu esle relalie de ordine pe mullimea R.
r'i Relatia 5 este o rela(ie dc ordine totlti pe l{. deoarece
(V)r,y e Ravemx S y $aoy S x.
 d) Pruprietfi{i dr leg{turl ale rela{iei $ cu operafiile de
adunare ili inmullire:
l't x 5 y,t" € I{:*x + z *y + z;
2) x $y,e Sf *r*zSy*t";
J) r < y,e > A *xz 4.yz;
4\ x55y,z<A#xer..yz;
5) x 5y,z < t, .r > 0,y> Q,z>A,t> 0,irnplicA *xzSyt.
Aplic*fii
t. SA s€ compare nufitersle: a * 79e Ei b = 933.
Solu{ie:rr * ?}q * (i:11)e =2048e; b =$33 = 166 t
) 363 * 218?e. Atr.rnci a * ZAAB9 < 2187e * b. Deci a < b.

?. Fiind dato € R, sA se compare numerele: Za qi a * 1.

{ s'f 1.ea < 1 qi2a > a"| 1+:a > 1.
Solu{ie: ?a
Occi, dac5 * < 1, ordinea este Za,s * 1, iar daE:i s ) 1, ordinea
este s * 1,2c.
1.1.5 Modulul utrui numtrr real
DrfiniXie. Valoarea ahsoluti sau nodului uRui numir real t
i x, daclx I
lxl = jr-x,dacdx.i
'
0
se detinegte astfel:
0

Propriet*{i:
1) hi : o, (vlx e R;
2) lxl*0<+x=0;
3) l*rl * lrl,(v)x e R;
a) lxyl= ial'lyf,(v)x,y € R;
r) = (v)x,y E R y + o;
lil lil,
e) llxl * lytl s lx + yl :s lxl + lyl, (Y)x,l e R;
f 0, dacia=0
/l lrl = 0. €Jx = lta ,lac6 a > 0;
8) lxl <&,a>0 r"*odr<{r;
9) lrl > o, a > 0 .;9x < --{l sail ,x > d.

r!plicagii
i. Rezolvali in R ecua{iifer
n) lrf ?l=6 b) ix*l"r+1ll= t,
lr+ 2l = 6c>x+ 2 * t$c+x * 4saur = *8,
Solu{ic.a)
b) lr*lx+ til = 1e'x*lr+ i1 * t1+;lz*1l *x- 19i
lr+11=a41.
l) tlacx xS*1, ecuaiiile dsvin: *x-1=x*19i -r*1=
= x*L cusoluliilex * 0$i x * *l,corsctifiiilddoar *i.
?) Dacdr> *l,sculr{iiledevin: t*1xx- 1qi x*1*t't'
*L" t'rima ecuafie nn are solu{ie, iar a doua ecua[ie ara soiu]ic
oricex > *1.
1.1.6. Aproxinriri, trunchieri. rotunjiri
l) Fiinddat num4rul rtal pozitiv x = G,G1s.2... cn atunci:
a) apmximalia prin lipsl de ordinul t a lui r €ste :
X11 a O.,Q.1Q2.". Qn

h) apnrxirnafia prin adaos de ordinul ri a lui x este:

xi* a,ataz.. ar * 10*n.
2i Fiind dat numanrl real negativ x e *(t,s.{t1.,,o.ft "'
atunci;
rl) aproximaqia prin tips[ de ordinui n a lui x estei
Xo = *Q,a1d7"' at -' l0'*tr
b) aproxirnalia prin adaos de ordinul n a lui s este:
X2 * ''Q' il1Q2 (ln' "
3) Fiind dat nunrlnrl renl x = a,d1tr2...trn -'. aiunci
trunchie.rea de ordinul n alui x cste x, = e, &1e2,.. &.a.
4) Fiind dat numf,r'li real x = e,e1il2... en.e,n.L ". at.unci
rotunjirea lui x la a r"a z..ecimal6 se crrlculeazs astl'elr

I
a) Dacd otr+ 1 € [0, t, 2, :;, 4], aturci .r,, = e, &yel ... e4.
lri L)ac* a,,*1 e 15,6,7,t1,9], atunci ta z e,&1e2. . nn + L0*n.
Aplica;ii
1) Scricli pentru {r * rl3 $i b = */5 :

n) arroxima{iile zecimale de ordinul 2;

b) tnrnchierile dc ordinul .3;
c) rotunjirile la a 4-a zecinrah.
{J = 1,732A508".'ri *'li = -1",7320508'...
iiolu{ie"
a) a, = L,73,ai = 1,?4 $i bi = -1,7a,bi' = *1,73.
h) ci = 1,732 qi bz * *!,732.
c) fl2 a 1,732t qi bz = *1,737!.
r' r'? Partea in'ffi:l-tJ#ff:-1*clionartr r

Axioms lui Arhimede, Pentru or:ice num€r real x" exisu qi

cste unic numfrrul intreg ri a$tfel incat e [n, n + 1). t
tletinilie. Fiind dat numirul real x, numirn partea intreaga a
lui x ;i o nottrm cu [xJ, cel nrai mare numar intreg, care este mai
mi* sau egal cu x.
Definifie. Fiincl dat numArul real .t, numirn partea {iact.ionarl
a lui r pi o nottun cu {x}, diferenla dinke num!rul r pi parrea lui
intreagfl{x- [x]),
Excmple.[1.,7] = i,[-?,3] * *3; [5,2] = 0,?,{*3,1} * 0,9.
Aplicalii
I srse catculere: [./66TTJ si { fiG+ f }
Solulie. Se aratA cS:

sn6ffi+! <n* L:* [fi&-TT]* -.

n
{ fiTn+T J * vi;fr:" i1 "- i fin;nl = $G+ D* n.
 2. Fic x,y € R. SA se demonstrez{: ctr:
[r,]*[y]++x-y€2.
Solullc: x = lrl + {x},"v * [/] + {l,J ='rr *y *
* lej - lyj * {x} * [y]. Evident: {x} * {yi t* x - y E t.
1.1"8 Opera{ii cu intrrvnle de numere reale
Iriind date numerele a, & e R, a d t, deilnim unn[toarele
submullimi ale lui R pe care le numim intervale:
l) [4,]J = {r e R I c g x 5 b} - interval inchis irr o Ei }
2) (a.b) = {x € R la < x <b}- interval deschisina gi b
3) [s,b) = {r € Rla< x < }}" intervalinchisina, deschish b
a) {a,bl = {x € R ic < x 5 &}-inteival deschisina inchisln&
S) [e, m] * {x € R lr A nJ - interval inchis la stinga in a qi
nemArginit la drcapta
6i * {r € Rlx > a} - iutervaldeschislastdngainrlqi
(a.oo)
nemdrginil ia dreapta
8) (*co, bl * {x € R lx S b} - intervel ncmf,rginit la st&nga gi
inchis la dreapta in 6
9) i**, &) = {r 6 R i x < &} . intervai nemlrginit la st*nga ai
deschis la dreupta in &.
Operaliile cu inlervale se definesc trs fel ca opernliiie i:a
mullimr.
Oirta*1a euclidiand dintrc numerele reale a qi .b se defirreqte
ca l'iind numAnrl d(o,b) = la * bi.
.4.plicrtii
I. Scrieli sub formfi de i$len'ale um]dtoarele mullimi:
a) {xeRlx<3} b)txeRll<r<5].
Solu{ic. a) {x e Rlr $ 3i * (*oo,3l.
b){xeRl1,<x<5}=i1,5)
2. Sn se determine mullimea:
lxeRld(x,3)<5I.
10
 Solulie. r{{.r,3) < 5o l" - 3l < 5e* - 5 < r*3 < 5c*
";+ - ?( r: < I. ittunci: {x e Rld(r,3) < 5} = {*?,S).

ii.l"9 fncgali${i
Fentnr a demonsF& inegalita$, ne b*z5in pe propdetiliie
reia{iei de t'rrdine pe nrullimea R. 5e folosesc transf,:nnlrii{.r
echivalente ;i se obline qr sumi de p[uate r$ai mare s6u egaln cu
eero,

a) lncgnlifi{i ce pot fi folosite tn crdrul demoostrtrrli altor

ineg{titf,ii,
t ) Dacd a, b € R, atunci av6m: a? + bz Z \ab.
$olufie. az + br Z'/.ub e (a * b)2 * o.
2) tlacl n,b * R*, atunc,i aveno: d + b X Z\fm.
Solufic. a * D P Z'[ti6 a(,ta- 1F]' > O,
3) Deca ***-
a,b e Rn, atunciavem:
o.+h 4
ab a+b
solulie"ffi s Y o {c * b)? } 4a&c+ (d - h)2 } 0.

a+b= id iI)
4) Llac{ a,b € Bu, afirncr avem: * *
471
' a+os:a +::t, e {a + b)? > 4c} er (c - b)z e 0.
Solufic.:::

*#
5) Dac6 a, b r, Ro, atun{ri avsm:
{# -
*2+bz a+b
Solutie.;, * \= o l(a? + a') z (o +" b)? <>
<.) (o.* lr)z 0.
=
6) nacr a, t, € R*" atunoi uu"*,SS, - i (} - *)
a+l) l lI L\ {L+b a+b
solutic.
ou;Fs;U+;J* s;;o
"rnb,
11
cr aa + 6a ? zab cs (.a * D, z n.
T) l)acd a, i) e R+, atunci avem:
ufi
i ui. Z

Solulic.
; *; =
Z* a? + ltz 2 Tab <+ (a "- lr)t ; O.

S) DacI u,b,c E R, atunci avem: c? + bz + cz a ob + bc * m.

$olufie" a? + b2 + c? z ab 4 bc .l ca cr
<+ \az + zbz + zcz Z \ab * \bc Zca t e
6tn* b)? + (b * e)z + {r * c)? a 0,

9) DacA a,b,c € R, atunci avem; fl * b * c > 3i,tff.

$iolufie. Sc fokseEte identiuilea 8) de la 1.tr-3 b) r

a3 + 1,3 + e3 - 3a!)c* |1u

2
+b+c)i(*-j;)? + (b - c)2 +
(c- a)?]=re3 + b3 + c3 -3abe p 0*a3 +b3 +c3 z. 3sbc.
Se inloc*ieEte o3 cu a, b3 cu b qi e3 cu c 5r se obline inegalilatea
doriu.
10. Dac6 *,b,x,y € R, atunci avem:
{az + bz}(xz +yt) } (ax + }y)1.
(lnegalitatea lui Cauehy-lJrrniakovskii
Solu{ie. Dupi efectuarea calculelor se nbiine {ay *
hx)z Z
a0.
Il. DacA o.,b,x,y € R, atunci *v*m;
fAr';F +,{;rTT } vG;;F;Tii+yj?
(lnegalitatea lui M ink+vski)
Solu{ie. Dupl ridicarca la patrai se obline inegalitatea:
ax*by.
a) Da{rh * "(;'TFm,Tfre
by 5 0, inegatitatea este evident adevRratfr.
ax
b) Dnci ax 1^ by > 0, ridicdnd la pahat ambii membrr ai
rnegalilAlii obginem: (ay - fx)? a 0.

L2
 Aptic*fii
l. SA se arato ca oricare ar fi a,b,c € Ri avem:
ab hc c& a+b+c
a+b h+c c+au 2
Solu{ie. Se apticd irregalitatea 3} qi oblinem:
ab a+b bc b+c ca c+c
a+b 4 'b+c + 'c+a 4
membru cele trei inegalitl$.

2. Sd se arate c[ or"icare ar h a,b,e € Ri avern:

azb2 + bzcz * c2az > olc(a * b * c).
$olu{ie. aplici inegalitatea 8} pentru nurnerelE reale
"{e.
eb,bc, ca qi se obqine: azhz + brcz '+ czsz > abze+qbcz +
+qzbt*abc(a+b*c).
J. S{ se ararc c[ dac{ a,b>0,e+b=1,atuilci sunt
adevlrate urmBtoarele inelgaiit*1i :
1
a) ab s; b) 2(a3 + 63;: a2 + h2"

Soluliq. a)I =a +h>Z"lTE=>4bS*.4

b) 2(a3 + b3) I a.2 + bt e ?(n"t b)3 - 6al(c + b) ;
> (a * &X * 2ab <*? * 6ab > ! * zab<*ab s
f.
4" cadactr a,b,c e R,a
SA se arale *b* cr 0, atunci sutlt
adev6rate umatoarele inegalif.itli:
a'1 a2>4bc b) ai+bc*cas0.
Solufie. a; aa > 4bc e (-b * c)a > 4bc tp
+ b2 + cz + Lbr Z 4be <*(.b - c)a > 0.
h) ab + bc * cas 0 e cb * &c *ca S (a+b + c)2*r
<t*trz + bz + cz * ah * irc * cc > 0cr
+p Zaz + 2b2 + 'lcz 1' \ttb + Zbc * Zcs Z a *
.:+ (a * b)? + (b + c)a +.(c + G)z a 0.

13
 1.2 [lemente tie logicii maternatic5
I.2.I Propozilie, Freclicat* {uantificitori
I!Numini prrpozifie nn enunl cire este lis a,Jevtuat fie fais.
Noldm propoei$ile cu: p, ri, r,..',
Dac* c propozilie este aderdaratl spunern ca arc vak)a!'ea de
I
arlevdr gi nottun v(p) = 1, iar daci propozilio este ialsZl are
valcarea de adev[r 0 Ei noom vtp) A. *
Iixemple.
a) ,,2+3-5" este o propozilis adsvAral.*.
b) ,,10 rste numar iftipar" este o propozifie falsA.
2) Fiind dat* propoziiia p, numin n*gafia propozigiei p,
pr:oprizilia notatA :p si care este adeviratil atunci cdnd p este thlsd
gi lblsa atunci c&nd p este arler,6rat*.
Iixenrple.
a) Fiind datii pnrpozilia p: ,,l1estenundrpri.m", avem c{ p
e$te edevAraln gi atunci pmpozi{ia 1p est$ frllsA.
b) Fiind dafa propozilia pr,,3 divide pe 7", avem c5 p este lalsft
qi a[unci propozilia ap este adevfrraifi.
3) Fiind date propr:zi1iile p Fi {, numirn conjunc{i*
proptlzi;iitor p 9i q, pmpcrzitia notau p^{, care este adsvtuitti
atungi c6[d p $i q s$nt adev{rate gi fnts& cdnd ce} pu{in rrnrr dirl
propozifii este falsit.
Exempb.
ai Fiind date propoziliile: p:,,22 eslenumirpar" $i q; ,.8>5'"
avenr cl p gi q sunt adevArate 5i atunci propozilia pr'q eslc
adevXra[h.
b)Fiind date propoziliile: p:,,1 *2"F3>?'+"3+4" gi
g:,,Medianele unui triunghi $untconcurente", sverlt cA p esie
talr* qi g este ad{ivtu'ata qi atunci propozilia pnq esie fals5.
,1) triind date propoziliile p qi q, numim disjunc{io
pnrpoziliiior p Ei q, propr:rzitia $o{a& pvr{. cale etitit adeviratit

L4
atunci c6nd cei pulin una din propoziliile p gi q este adevlraiA qi
falstr r:dnel propor.i$ile p gi q sunt fhlse.
Ixemplo.
a) Fiind date propor.iliile: p:,,1 * 5" +i q:,,17> 3" avenr cd p
este fals* $i q 6ste ade,vtuatd $i atunci propoeilia pvg este
adevdratl.
* *
b) Fiind date propoeiliiler p;,,1 2 5" 9i q:,,12 dividc pr 50"
avsm cd p Ei q sunt false qi atunci propozilia pvq este falsi.
5) Fiind rlate propoziliite p $i g, numim implicn{ia
proporiliilor p Ei q. prop,ozitia notati p - S k impiicd q), cate
este lalsd atunei Ei numai atunci c$nd p este adevaraffi $i q e$te
fhlsf,.
llxemplu. Fiincl ciate propoziliile: p: ,,5 5" * ;i
q:,,15< 5"
avenl aa p este adev*ra$ Ei q este fal.s6 gi atunci propouilia p q -
este flalsa.
6) Fiind dare propozi$ite p $i q. numirn echiv{l€nta
propoeiliilor p qi q, prop,rzitia nofatr p e q (p eclril'alentcu q),
csre este adevf,rate arunci $i nurnd atunci cdnd ambele propozifii
sunt adevdrate sau ambeier propozilii sunl false.
Hxeruplu. Fiind date propoziliile: p:,,3 > 5" 9i
q:,,6 este
nunrtr prim" avem c* p i;i q sunt false qi atunci propozilia p e g
erite adsv*rate.
?) Numim predicat un enunl care depinde de una sau mai
multe variabile $i care penru orice gnrpl de valori admisibile date
variabilelor se triursfomrd in propozigie adev{rntf sau falsl.
Predicatele care depind de o variabila ss numesc predicate
unare, cele care depind de douE vari$ile se numesc prcdicatt
binare, etc.
[xemplu. ,,P(x):3x * 6 = 0", unde r € iV este un praiicat
gnar. Peutlu .l * 2 se ';rsnsfolmii in propoailie adevbmti. iar
pentru x * 2 se transfomi* in propoaifie fals[.
8) Fiind dat un pr:edicat unar P(x). urrds r: € 4, atunci
propozilia ,"existd ccl pu{in o valoare r € A pentru care P{x) este

15
o propozi{ie adevara$" se numeste propozific exi$tentisl*
asoci*ti predicatului P{r) qi se noteazi i:)xf (r),
lixr:mplu. Pr*pozilia: (3).r{x? * 3x * ? *- 0), und* x E N
e$le adcv6lat6, cJeoarece "x 1 vsrific"l ecualia x? * 3x * 2 * 0.
*
9) Fiind dat un predicat unar P(x), u*de x fr atunci l,
propozilia ,,oricare ar fi .t € A, P(x) este o propozilie adev].rali"
$e numest€ propozifie *niversaltr ssociattr predicatului P{x) li se
$otceza (vlrPfx).
Eremplu. Propozilia: (Vlr{x? *x*7*0). unde x e iI
este {hls';, deoarece x=16 I nu verificiiecualia x? -.t * ? * 0.

1.2.2 Mul{imi. Cor:elarra clemerttelor dc logictr

nate matiel cu opcr*{iile gi rel*{iite cu rnulfimi
a) No{iunea de mul{imc
l. Noliunea de rnullimc nu se defineqte, ltintl r: noiiune
primari.
Exemplu. A = 1I, ?,3] este o rnuilinro riola$ cu L
2. Dac{ 4 este cr mullime gi r un element *l mul$nrii rl, atunci
fir$nlul ,,.r € d" este un predicat unar.
Oaci a este un element dat al multimii 4, atunci ,,o € .4" este
c prcpoeilie gi avem; -(q e d) s*1.
=
3. I
F'iind date doua rnullimi ,4 qi qi dacfi *rice element al lui
d este Ei element al lui B, srpunen! ca d estg inclus6 i.n F 6i nertAnr:
,4 c S<.r {Vr)(.r e rl -+ x € S}.
fxemplu" Dacd 4 *
{1} +i I * {'J.,3}, atrinci dc8.
4. Fiisd date douA mullirni 4 9i 8, spunem ci el*r sunt egaitr gi
notAm - I c+ ( Ac8 n 8cl), dacl au aceleaqi elemente.
rt
Exernplu. DrcSd = tl,7,3jii I = {1.2,3"}, alunci d = B.
5- Mulfmea caJs nu are nici un element. $e r,$n]agte mul;imea
vidi ti se fteitw.Afl.

16
 b) Opcralii cu mulfi;mi
l" lntefl$ectia a dou6 mul$nii d gi I repreaintd rnultrirnea
I I
,ilelnentelor care npar"fin *trit lui ciit qi lni 8. 5e n+teai:& n F
$i
esic de{irrit{r du predicatui x € ,4 ir x fi 8.
Iixemplu. Dacft d * {L,7,3} $i fi * {1,2,3,4,5}, atunci
Anfi *t1,,2,3j.
1. Rerniunea a dorid muliimi ,4 qi B r$prezinrd mulliurea
elementelcr car* aFar"rin r:el puiin un€ia dintre mulgmile I
sau B.
$s noleaz{ rt u i} gi este definitd de predicatul x €, A.v x e B.
lixemplu. DacA ,4 = {1, 3}
$i F = {1,?,3,4,5,6}, arulci
Aa B a [1,2,3,4,5,6].
3. Ilifelcnfa a d<iui nrullirni .4 qi B reprezinti rrrullimes
elementelor ea"re apar{,in mullimii d ;i nu ;rpargin mul$mii B. Sc
noteaefr * B;i este def:nit6 de predicatul x C A nx'A&"
I
*
f,xemplu. Dac* d s {1, 3,5,9, 10} qi F t1,V,3,4,5}, atunci
A*fr={9,10}"
4. Fii*d dat4 mullimea E 9i submullimea/cE, nur:im
carnphmentaru ruuiiirnii A in raport cu { mullimea elemerltelor
cire aperlin mutlimii f r;i nu apartin rnullimii .4. $e noteflz.g se
noteauf, C 6 A * E - .4 $i csts definitfi de preriicatul x e E n x q. A.
Exemplu. Daca f.* [X,3,5.7,9, 11] Ei 6 * {1,3,5}" atunci
C5,4 = {7, 9, 11}.
5. Fiind date rnuiqinile 3 gi B, numim produe carlrairn al
mullimilor z'1 qi $ qi rotlun cu d x F mullimea lrrruror percchilor

ordcrnate (a,b) unde o € I

6i b e 8,
I
Excnrplu. Dacd = {0, 1i si S = [2,3], atunci:
A y. B = ir:0,2), (0,3), U, z), (1,3)).
e) Proprictlfi ale urul{imilor
1) A n F = E t\ A- com*tativitatea intersec{iei
2) ,4 Ll S * I U,4 - c()miltalivitstea reuniunii
3) {A n F) n C * A o (ll n L)-asociarivilateainrersecliei

17
4t (1 U B) u C = AU (& u C) -asociativitateareuniunii
s) 4 U (S n C) *
(A u 8) n (l t-i Ci * disrribirtivitarea
reurriunii ftrffi rle irutersectie
6l d n (8 u C) = il n B) U {A n {) -rtisrri"outivitatea
interseciiei fag de reuniune
1l CR{A u B) = (Csl) n {rif)
f,sft n 8) = (.CsA) u (CrF) - legile lui De Morgan.
8. /x {B uC) * (/ xF)u(4 x C)
d x (B n {i) * {A xB) n (4 x f).
Aplicalii
l. [enronstrali egali$1ile:
dj AUAxA b) {d-B}-C*d-{BuC)
Snlufie. a\ x €,AUd.:rr € 4sir € I 4$ fr € l.
b) x € (A* f)* Cd*. x f; (l * B.)ii x # f, +)x €.4 $i
r68$ilc#Cc>x e dgixd(BuC)crx € d'=(BuCi
?. Determina{i x * N, astlbl incat sE aibi lo* egalitatea:
{x, ?,3,7} - 11,7,x * 2,71.
Solu{ie. Trebuie cax = L qix f ? = 3, adicdx = 1.,

1.3 Coudifii necesar€, eondi{ii suficiette

hr n:atematici, teorcma reprezintA o pr*pazitrie adevarslii care
statrileqt* c* un anume obiect nratematic ate o anuure proprieute.
Orice teoremd trebuie demoustrat'{, lolosiad fie axiomele
cu$ciscute, {'ie alte teoreme cunoscute"
Exemplu. in orice triunghi medianeie sunt concurenie.
l'orma genrrull a unei tesreme eslei P(x1, x2,'-.,rr)=+
* Q(xr, x2.,...,xn'), unde Pix1,.r2,"",xn), Q(*r,12,.'.,xr) sunt
predicate r-are, Predicatul P(x1,x2,..^,rn) se numeqte ipatez"a
teoremei, iar predicatul Q(x,,xr,.. ,r*) se nurne$te concluzia
lcorernei, Spunern cb F{xr,xs,.'.,xn) este o condilie suficient{

L8
pcntru Q(r1,x2,", ,xn), iw Q{rt,rz,.".,xn) este o condilie
ne*esar* pentnr l(x,,x2,'.' ,xn).
Hxer*plu, Dacf, x * ,.r, atunci x2 * y2, unde x,y € R .
fl(x,y);, ,x = !" esle iFotees te<lreinei, iar Q(r,y);,,r'* y'"
esi,c concluzia teorenle i.
F'iirrd datx teorcma: P14,x2,".,xn) =+ Qkr,x:, "',xn'],
dacd propozilia Q(r1,12,."',xr,) :, P(xy,xv..'. ,xn) este
adevkatB, atunci $u lie nrune$le teoremtr reciprocil, iar
P{.tr, x2, '.., rr,) 3 Q(xr, xa, ... ,x*) se nunleste teoremf, directtr.
ilr ace,sl caz scriem P(x1,,r2,.,. ,f,n) c* Q{rr, xr. '"' , x,r) 6i citirn
F(x1,x2,"" ,xn) este echivalent cu Q(r1,x1, "^,r*).
tixemplu. .{ F y <) :r5 = }5, unde r, y 6 R .

1,4 Tipuri de ra{ionamente logice

a) Metoda reducerii Ia absurd
l:iind datrl prtrpozilia p + q, numim contrars aceFtei
pr+pozi1ii, propceilia rF d r4.
I)eoarece fbrmula p *r q e aq 4 ap esle $ l&$tologie { este
adevfirati indilerent de viilorilE de adevIr ale lui p gi q). rezult* c[
:sorema directS p + q {)$te echivslen$ cu teorema eontrsrA a
recipr<rcei tQ a -F,
iHetoda reducerii la ab*lrd consti in inlocuirea dcmonstrarii
t*orernei directe cu demt:nstrarea contrarei reciprocei.
b) Metoda ineluc{iei matcmafite
lnrlucfia reprezinti rneloda de miionament prirr care din
propozilii palticulare se obfine o propozilie generalA.
f,xcmplu. Dh propo:liliiie particulare sdevaf,ate: 7 = I'2,
2 * 4 * 2'3,7+4 * 6,= 3' 4,2 + 4 + 6 +8 * 4' 5 fonnulim
propozilia general{: ,,7. -l 4 + 6 + '..+ ?n * n(n * 1}". car* se
paate deolorrstra c* este adevFJaU.

19
 Dach propozilia generali are o infinitate de ca:lri particularc.
atunci demonstra{ia se face prin met{Jda inducfiei mntematice,
cire are ia baz,l urnrhtorui prirr*ipiu, nulrit principiul inducfiei
rna.lematice:
F-ie F(a), unde ?t e N o propozifie. Daci:
a) P{0) este adevdratd ;i
b) presupundnd c5 P(n) estf adeviratA pentru n G ft € N, rez-ulm
cfi este adevdrat{ gi pentru n = k * 1, atunci P(n) este adevl}'atd
pentru orice nuurdr n € N,

Metoda induc{iei matematice.

Pentru a demonstla cl o prc'porilie P(n) este adevf,rau pentru
orice n € N, n * ns le pareurg dou$ etape:
a) etapa verificlrii: se verifici, c[ Pins) este adevdratf,;
b) elapa demonstraliei: se aral"6 ci dac6 P{n}, n € N,n } fls sste
adevdrat{, atunci gi P(n + 1) est€ adevAra$.
Aplicalii
L Sd se demonstreze prin induclie matemeticA egalitatea:
1(4[- tJ,n
rz + 3? + sz +..,,r (zn - 1)? = € N..
Sofu6i*. Nottrn:
n!4n:l li
P(n): 1? +3? + 5; +,.. + (2n- 1)2 =
. a\I**---ji
7(4. 12 - 1\
a) P(f):ta = tou P(1):1 = l arievirat.
J
b) Vom denronstra cn P{n) :* P(n + 1).

p(n r +
32+... + (zn + l)2 =
1): rz
gJ-Ug+I.91j-l
Adurrffm la ambii membri ai lui P(n) expresia {,7n * l}?:
1? + 32 + .,.+ (zn * 1); = 1(4't
-J) + (2n + 1)2.
Ne r*nrine si demi:nstrAm cA:

2A
 n(4il;-1) f,Zn
.- + lJL (n+1)(4rr2+Bn+3)
i\, .""----_=-,
+ =
Verificare se face prin calcul direct,
2. Sf se vErifice prin induclie matematiea inegalitatea:
?">nz-t,n>2.
$clufie,. Nothm P{n): Z" 2 nz *" 1.
a) P(2): 2? Z 22 1, cae e$te evident adevarau.
-
b) Vom demon$tra ca P(t) :* F(n + 1i.
F(n + 1): 2n+1 > (n+ t)2 1 sau P(n* 1): tn+t )? n2 + ??1.
-
irrrnutqim amlrii menrhri ai lui F(n) cu 2 gi *btrinem;
7 , 2" >- W,,,2 *
t) <t 2n+1 > 2n? 2. -
Nc rf,rnAne sfi demonstrinr c{:
?rf * 2 z n2 + ?n t.v)n Z 2 *n2
7 ?n + 2 {\i)n > ?
cafc este evir,lent.

3. Si se arate ca pentj:r] orice n € N -

{0} avenr:
qzn{"1 , ??t+2 * 3n+? . ll?r+1 se divide cu 19.
solufi*. i\iomm dn a qzn+', ' ?n+2 + 3n+? ' ?zn+1 !i
f (n): rJo se divide c* 19.
ai P{1): dl se divide cu 19 ssu P(1): 1?16 se ciivide cu 19, eeea
ce est* adevdrat.
h) Vom demonstra cf, P(nl ;+ P{n + 1}.
dn+t *q2r+3. ?t+3 + 3n+3' zzn+3 = 5?. sznf1 . 2' 2n+? 4
+3n+3 . Zzn+3 * S0 . S2n+1 . ?n+?+3n+3 .22n+3 g
* 50(52n+1, Za+z + 3n42 . ?2\+r * 3n+? . 22R+\j +
+3n+.1 , Zz.F+! e S0{dr, * jn+?. ??n+1) + 3n.i3. ?2n+3 -
| = S0dn - 3'!+2 . Z2n$1il;0 * n.22) = S0rJn *3n+2 .2?n+1 , ?8
I cive se divide cu 19, clecr*rcce d, $i 38 se divid cu 19.

c) Problemc dc num,Irare
Fiind daffi nrullirnea ,rl finiE, numim cardinalul mulliutii 4 9i
notfrrn cu.{ nunrf,rul de elemente al multimii 4,

2L
 Esemple.
a) Drci I = {1, ?,3,4}, atunci A = 4.
bi Dact A * t6,1?,?.{*A,'..,ll},atunci i * 7,
Proprict{ti. Daca A qi I sunt mullimi finill:, atrtnci:
a)Tffi=A"E;
b) ffiffi =,4* F -XTT;
.l ffi=i+F+f *FtT-ffi-ffiff+
+Tffi'*T;
dl fi:T=,4*ffi;
e) f *n*P(,4)=Ztr,
Aplicafii
l.
Fie nrultrimea; I
= {1, ?,.'., 100}. Si se determine cdte
numere din mullime sunt divizibile cu ;?.
Solulie, Numerele diviuibile cu 3 sunt 3, 6, '" , 99 El sunt in
f1ool
totai l1:1
t.rJ = 33.

2. lntr-o sah riunt 5 b[ieli ]i 6 ibk. Fiea&re b6iat danseazf, cu

Stabilifi cAte peiechi bf,iahfat* au dansat.
f,recare fatd.
$olu{ie. No$rn cu 4 multinwa baie{ilor ;i cu B mullintea
fetelor. Ahrnciffi =.4' f = 5' 6 = 30.

22
 2. Func{ii definite pe mulfimea numerelor
naturtle(;ir)
2.1 $iruri
llclinilic" Fiind datl,: mullime oarec€f,e .4. numim xir de
elemente din multrimea.4 o funclie fr N- *r l.
Daci d c R . atruici qirul se numeqle qir de tumere reale.
NotErn f (n) = on. iat: pirul de numere reale cu (an)nur.
llefiui{ie, $irut de numere reale (an)*rt este strict crc$citsr
daci clr, < ar,r.r,(V)lr e lrl-.
firemplu, Fie {an)*,1,4,. * 3n * 7. At',rnci:
o*+r o 3(rt + 1) + 7 * ]tz *10 > 3n+ 7 = trn'
tlcfiailie. $irul de nunrere rcale (c,r),,.t este strict dcscres-
c[tor dacs an > ann r,{V)n € N'.
Exemplu. Fie (o.,.)*, 1 , an : -rt * 1" Atunci:
d,r,a1 = -(,n+ 1) + 1 E *n < -n + I = an.
llefinilir:. $irul de numerq reale (anlual qsle monoton cre$-
cf,tor iinsa cr, < ar,,r,(V)n € N*.
Ilefinilie. $irul de numere reetle (rr.)r,31 este monoton de$'
cresc{tor daci *n > an*t,(v)n € N-.
Ilefinilie. $hul de numere reale (an)n.1 este nr{rginif dacd
existtr un nunifir pozitiv rrf , astfel tncAt lc,l $ M, (vin e N'.
{. oo = -I- .- *.
Atunci *n *'
Exernplu. Fie {rrn}nr1, ao =
n*1 "'*"-' n+1
2.2 f'rogresii aritmetice
2.2.1 No{iurneo de progrwie aritmetictr
Ilefini{ie. Un 6i.r {nn}ne1 de numere reale se nun}elte
progresie {ritmetici, dae.[ existA rn numfu real r, numit ralieo
astfel inc.{t fiecare termr:n, incepdnd cu al cioilea se obline din
prr:cedentul adunAnd r ( tt1, = aL*, + r, (Vlk, k >.2).
Iiolosind lormula din definifie rezultfl relalia;
23
 0t * or-r * r, (V)&,k > Z'
0 pn:gresie aritnietic* este bine detenninatl de prisrul termen
al sAu at gi rafia r".
fixcmpk" a) $irul {a*)nrr, dat clr.: cn E ft este progrc;ie
;iritmetici deoarece dt -" rlt- r * 1, (V)ft, i: ) ? .
b) $irul {a*)oot, dat de an e n? nu este progresie ariuncticl
deoarece 4r * Qk-r * 7k - 1, care nu este consla|ttil

2.2.2 Formuln ternenulu i genera I *l pr*gresiei aritm€tice

'I'eorem{. Termenul general ai pro$eriiiei aritmetice (fln)n}t
este dat de formrrla:
0n=fl1+in*X)r'
Hxemplu. a) Pentru progresiaaritrneticd {cr)*-1,a1 = 2,
r = 3,aven1: on = $t +(n - 1)r = 2 * 3(n"^ 1) = 3ri* i.
Aplicrlii
l. Sl se delermine pro&rc$ia aritmeticn {cn)n}1 qtiirrd cA
a+=7li6e=15.
$alu{ie. d* = rr1 *3r * 7 gi n4 * 4t * 7r * 15. Iteeolvarid
sirlemul obiinem c1 = ] gi I x l,
2. Fie {an}n.r o progresie arit$isticl. D*ci a* = a Ei
ttB = rn, m ;* n s[ sE calculeze ap, p €,
N',
Solu{ie. Avem: n* -4* (m- 1)r = r1 gi a, * 6, 4
+(n * 1)r s m. Rc'r..olv6nd sistemul fonnat otrlineor r * - 1 $i
et F wr*n- 1.Atunciao * or * (p-' 1)r * m+n* I *p +
*1 *m*n--p,
3. 5e considerd gitul: l. 5, 9. .... Deternrinati racgul termenu-
lui 401.
Solufic" $e observii cI qirul este o prog{esie alitmEtici cu
prirnul lermen ar * ! Si rafia r * 4" Npt6m cu ft rangul tenrl{.nu-
iui 401 5i avem: 401 * I + {it * 1) .4:+ & * 101.

?4
 2.2,3 Suma primilnr n t€rmeni ai un*i progresii rritmctict.
Fie {*,r)n,.1 o pragresie arihr,etic5 $i So * ar +
'l"eorern[.
+&a +'. * a* suma pri.rnilor n term*ni ai sdi. Atunr;i ests
adevf,rati fonnuia:
(a1 * 4,,)n
-
5,,=.-f,n)1.
[xemplc. a) fiind drrti progresia aritmetici (fir)nrr. an x
s 3n - 1^ avern a1 x Z, tt1s - 29, iat suma primilor I0 terrneni
ai s$i este cgal6 cu:
(2 + 29)10
'{lo=-=155'
b) Se c<rnsider* girul 1, 3,5,7,"". Ace$ta este progresie aritmetici
cu primul termen or *l $i ratia r * ?. Atunci ten-nenul 1000 estc
&1000 = 1 + 999 ' 2 = 1l)99' Suuro primilor 1000 de termeni ai
pirtlui este egal& cu:
i1+1999)'1000
Siooo=:-*- -- =1000000.
Aplicafii
l. SA se rJetemtine progresia aritmeticl (on)nrr qtiind ctr
af i'ca * I $i ,!i = 22.
or+o3=8::lfir*tt1 *Zr *$::}s1 *r=4.
$ol*{ie.
(o1 + an)4
.9+ = 22
= =: ll =2a, t 3r = 11.
-t*
Rezolvdnrl sistemrrl tbrmat din cele doui ecualii oblinem: at * 1
qir=3.
2. SA :e r"ezolve ecuagia:
1+3+5+"'+x*1.00.
Sntu{ic. Notfim cu r Lrunrflrul temrenilor progresiei aritmetice.
Rafia progresisi e:ite r = 2, printul tsnnen ax * 1 $i sulna
5 * 100. Atunci:

?s
 [41 + ar]n [Zar+(n.-l)rJ s
,- =--J- 1(}0 +n 9.100.

J. !*ic (n*),.".,_ o progreslc aritnreficd qi 5g suma primik:r *

tenneni ai s&i. Si se demonstreze cil da0fi S,u = m. fi "$* * n,
m * n, atunci So * p (V)p € N-"
Solufie.
la, * a^1m
5,*=fr * t*t " Z' =m*|ar*(m*'L)r =2.
.. [a1 * a*]n
5n = rl:* = n=. 2rlr * (n - l)r = ?.
-t:
Sc6zand membru cu membru cele doui reiafii nblin*nr:
r{m *n} = $ :+ r = 0 (nr * n). Atulci flr * 1.
- far+ uolv (1 + l)p
,rp=--*.i*-=.--"7_*=p.
2.2.4 Alte proprietA{i ale prcgresiilor aritmctire
l. Fiind datd progresia aritmericE (sn]*.r" are loc relalia:
op-1*dpa1 ..
ou = *I*- (v)k,k > Z.

2. DacA un pir de numere reale (cn)nu1 a.* proprietatea:

il4-1*O1a1 .-
or = &)k,k > 7,
-T*
atunci acesl liir e$te o progresie aritmeticd.

3. Fiind date flumerele e;,e2,...,e6 in progresie eriinleticA

are loc relaiia:
os*rzn*pa1 =ft1 *0n {V)l{,&}2.
Aplicalii
L Daci nu.merele az *bc,bz -" ec,tz -- rr, $unt in plogresie
aritmeticl, aiunci gi numerele fl, I.], r sunt in progresie ariunetic&

26
$aua+tt*c=0,
Solugie. Deoarece nurnerele oz bc,b2 * * ec,cz - ab sunt in
prr:g,rcsie aritmeticE, afrm,:i are k:{ relniia:
- *aL
u2 a.)*bt-c2-ah 1" r+Ct?*bC+,:?*Ub-Zbz+
il

*Zric * il :e (o 4 c)z * Itz * b(a {"b + c) - g;p

* *
=r (e + b + c)ta- & r. c) b(a t- b +c) 0 + (a + b "t" c)'
' {a * 2b* c) = $ :>s'l' b * c * $sru I * *'
I
2. Sa se arate c.a eiacd a> 0,I > 0,c ) 0 runtinpnrgresie
aritmeticl, atunci Di n.unrcrelg:
1.t1
'/E + rG'G +,,G'.,[6+ JE
sunt in progresie ariuneti(:4.
Solufie. Fie r ralia prngresiei. Notitttl

,! =-;-*=*+
1J7-.,{E JI-JE .AnalogobPnem:
Vb+Vc c-h r -
1 /c * .,G' 7 "J6 - iA
"
R**-__-
,G +,ta
f*_-
2r */n*lib
livident2B-AtC.

2"3 Progresii geometrice

2.f,"1 Notiunrea de progresie geonretricl
Ilefini{ie. tjn qir
(4,)n*. de numere rcale se nu}t$!te
pnrgresie gconretrici, dacd existi un num6r real q, numit ra1ie,
astfel iitqAt liecare ternreu, incepdnd cu ai doiiea se obtrine din
precedentul inmullit cu q i hy * b*t 'q, iv)k, lc a ?).
Folosind fornrula din de hnilie rezultd relalia:
J-[*=q.qo;*,k>2.
uk-1

27
 O progresie geometricd estc bine def.ernrinat{ de primul
term*n al s6u c1 Ei ralia q.
Exearplu. a) $inrl rJat de ?, 6, I8, 54, 162 este progresie
ger:metricA deoarec* 6 = ? ' 3,18 * 6' 3, 54 = 18 '3, 162 *
* 54'3. Rnlia progresiei este 3.

2.3.2 Fornruh termenului geueral al pregrrsiei geonrctrice

'f*orcm{. Iennenul general al progresiei arituretice (&u)*tt
es$e dat de fonnulel
bn '" brqt''-1(v)n,n * 2'
lixcrnplu. a) Penhu prugresia geometrir:fi (br),,11,b1 * 2,
{ =, ?, arem: bn
-1
= bt '{x = ? ?n"l -
'{ .

Aplicclii
l. liI se detennine progresia geomstricfr (Dn)n*r qtiind cd
b:*6$iba=54,
fiolufie . lz = br{ * 6 !i h+ - hr{3 * 54. i:npfirqind adoua
ecualie la prima ohlinem qz = I ,* q't3 ;i apoi b, rc *2.

2. Fie {br,)r.r o progrcsie geomef.ricA. Dacil bn - 4 qi

bn F rrt, rn !a n sa se calculez-e bo, p e N-,
Soln{ie. Avem: i* - ltrQ*-t = n $i bn * btq"*1 = m'
impn4ind $embru cu membru cele dou[ relalii otr{inern:
I tn-1
drm-R
' = L *o' *(1j*
tn \nt/ sib, = n,fl)F",
\llll
J.
Se considerl ginrl: 1,3,9,27,81,"'. Detemlina{i rangut
tcmrenului 6561,
Solu{ie. Se observA c* Einrl este o p!'$gre$ie geomclricd ct"r
prirniil termen ar = I $i rafia g= 3. Noffim cu k rungul terilenu-
lui 656i ;i avem; 65(tL * I' 3k*1 :* 3[-r = i]6:: & = 9.

28
 2.3.3 liumr primilor n tcrmeni ai unci progresii gcometrice
TeoremE" Fie (bn)r,t1 <i progresie geometsicd cu ra{ia q 1 *
qi S** b1 + h?, + ^" 'i' &n suma primilor n tenneni ai sdi' Alrinci
este adevAr$t* flomrula:

s^ -' 6,lI
- r*q9",n > 1

Dxemplu. a) Fiind d,et8 pl:gresia geometricd I, Z, 4, 8, "'

= 1, { = ?, iar tuma Frimilor 9 termeni ai sAi oste:
avenr lr1

5e=:l'i__{-*51f.
L* L

Aplicatrii
t. S[ se determine progresia geometrici (h*]n:r qtiind cf,
5:*4$iSs*13.
Solu{ie. Avem:
"I-02 1-a3
b,#:
r-q =
4si br;-i:
t-tl = L3 * br(1 + q) = 4$i

lr(1*q*qa)*L3.
Rezolvind sistemul formrLt otrlinem: bt * 1 gi q* 3.

2. litr se decidi dacli este progresie geometric&unpirastfel

incit pentnr orice n G N' suma primilor n lenneni ai sli este dat6
de lormulaS. s 3n * t.
Salufie. Pentru ru 2, avem on * Sa * Sn*r = (3n + 1) *
)
*3(n * 1) * 1 * 3. o, Sr = 4. Evidenr ginrl nu este progresic
'.
geometricd.

2.].4 Alte proprietifi ale pragresiilor geometrice

1. Fiind dati progesiu geotneric[ {}n),.ar, are foc relaqia:

bk = J6;:il; {v)k,te > ?.

2. Daca un 5ir de nunrere reale (bn)rrr are pn:prietatea:

2S
 bp = ,1rfillfil {v)/r.tr r Z

atun.ci acest Ei.r este o progresie €gem€ffi(:&.

3. i:iind elnte numerele b1, h2,"" , hn hr pragr*sie geomelricf,

are iuc relagia:

brt ' in-*+r * bt. b, (v)k, k a 2.

Aplic*1ii
l. Dacd numerele u,b, c sunt in progresie geomelrici, atuni'ri
are loc egalitatea:
a3{b * c){bz * c2) = b3(a + b)(a? + b?}.
Solu{ie. Deoarece *, }, c sunt in prcgresie geometri*d, rez*lta
ck h7 * sc. Aiunci avem;
ca(, + cX&? *c2) * a3(b + cxsc * cz) * av' ac{b + c)'
.(a + c) * bT(ab *.ec)(az * cs) * be(cb + be)(az + ba; *
* b3(a + bXaz + b?).
l. 36 se determine x€ N, aslt'el incel, (ruinerele r + 1,4x -t' 1,
8t * t1 r& fie in Jnngresie geomelrici.
*
$olufie. Numere le x, + 1",4)( 1, 8r: 4 1 L srrnt in progresie
gcometric* dacf (4r + 1)? *
(x + 1X-8l 1 i)<'r *
.€} 16x: *8r* *1 8x? +B.r 11r 11 c+ * *
<*Bxz *
1lx .- 1o = ocrr = z sau t*=;.
Soluiia corectli este x = ?.

30
 3. f'nBrc{ii, lecturi grafice
3.1 No{iunea de fune{ie
l) Definifin funcgiei
Definifie. Fiind date rloul mulfimi nevide I
qi 8, prin func{ie
definitd pe I cu valori tr B lnlelegem o lege/prin care fiecarui
element x € .4 li punern in cnrcspondenli un element unic y€ F,
NotIrn f;.4 -
8,f (x) = y.
Muliimea I se numeflte domcniul de defini;ie al func1iei.
I
Mullirnea ss nume$te codcmcnill sau multimea in care
func{ia ia valori,
/este legea de corespondr*np intre c*le doufl rnullimi,
r se nume+te argumcntul func[iei.
.y $e numeqte im*ginet lui .r prin func{ia.f
f,xemplu. Corespondenfa t', A 8, unde -
4 * {*2, -1,0 ,L,Zl,B * {0,1,2,3,4}, f(x) = xz
esteFrnctiedeoarecet(-:2) = 4,f{-l) = 1,f{0} = 0,f(1) = tr

Ei f{2) = a,
I) Funcfii egale
De{ini{ie" f iind date functiile f :A * B qi g: { + O,
spunem cs funciiile / tri g f,F = ll
sunt egale dacil: ,{ = {i
fix) = s(x), (v)x € 4.
Eremplu. Funcliile/,g, R* {1} - n,/(x) * x * I $i
g(f) =
x2-7sunt egale deoarece gix) (x-1)(r+1)
;:T = -*lflr =
*x-1=l(x).
3) lmaginea u*eifuncfii
Dcfinifie. Fiind dati func1ia ftA + B, numirn imrginen
func1iei./, mul{irnea f tA} * {f(r) I r € .4} pe care rr na$m lm /.
31
 f.remplu.f'entrufunclia f I l-I,0,1] + R,/{x} *x*5,
avenr: /{*L) * a,f $) * 5, f(1) = 6 $j lrn f * [4,5,6j"
4) R"estriefia gi prelungirea unei func{ii
tlefini(ie. Fiind da(e functriile f:A *+ I
$i g : C 4 D, aslt'el
irrcdt AcC ii y'(r)=g(x)(V)xGd, spunem cd tunclia/esle
restric{ir firnc{iei gla A , iw fuirclia g este prelungirea funciieil'
la C.
Etemph. /r [0,1J - R./(ri * n + 1,s] (-2, e) - R,
g{r) * x't- 1.
5) Gra{icul unei funcXii
Defini1ie. Fiind datf, funclia f :A .c B, numim graficul
funcliei/, mulgimea {(x,y)lr E A,y * f (x)J pe carc o noiAm 6r.
f,xemplu, Pentru firnclia f:{*2,A,1} * R,/(x} ;x* 3,
graficrrl slu Qste: ft * l{*2,1), {0,3), (1.4)}.
3.2 Funclii nuurerice
Dcfini;ie, Funclia frl + 8, se nume$te firnciienumericd,
dacA,4c figi 8cR.
Exemplu. Funclia : (0, 1) + {0, +m} este numsrica.
f
Fiind dati. funclia numeric| f :A a I
reprczenmm geonretric
graficul funcliei /'
rcprezent6nd in pianul XOY toate punctelc
M{x,y) e Gs.

llelinilie. Fiind datl func.lia numericl : A + B, spunem c6:

f
a)/'estc cresrito*re pe A, dacd pentru orice xpx2 e A,x, < x2:+
-:>f{rr) S f{ra).
b) /"e*t* strict crescito*rc pe l, dacfi penlruorice4,x2 € 4.,
.x1 (.{2=} f(x)<f(x).
c) /este descrescf,toare pe .4, daci penuu crrice x1,)Q € A,\ 1
< x2* l{xr) * /(rz).
d)/'este strict de$crescitoare pe ,,{, dacf pentru t>rice xt,xy €. A,

32
x1 {.x2;} f (x)> f (x)"
Ercmplu. Func{ia.f ,R - &/(r) = ri 2 este strict cres-
c*tr:are deoarece: .f,1, x2 { .x2 :} xt* xz < 0 gi atunci
€ R,.r1
f(x) * f(xi * kt +2) - {rz * Z) - r' - xz { 0,
Obeerva{ie. a) Fiind dat{ funcfia numerica f , A n 8, spunem
eI func$a/ e$te nro$otoni dac$ pi numai dacd/ este orsscatoare
sau descrescAtoare.
b) Fiind d*ta func1ia numericd f t A * B, spunem ci functial
este strict monotonf, dacii qi numai dac6/' este strict cre$catonre
sau stricl dEscrescitoare.
Definilie. Fiind data functia nurneric& f l fi "-t B. spunem cl
ea este mlrginittr dac& existA M > 0, astt'el incAt sfi avem:
lf (x)l s rf, (v)x e ,4.
Exernplu. ltrunciia f ,R - R,f(x) = jft .u* mnlginitd.

deoarrice l/(r)l = lfft I 5 1, (v)x e R.

Definilie. Fiind dat[ llnctia numericl f : I + B, spunem cE

ea esfe nenr*rginittr daori oricare ar fi .M > 0, (3)x E I astfei
lf(x)l > &1.
incdt sa avem:
Exemplu. Funciiaf : (0,+oo)-&/(ri="t*3 e$te te'
mdrginit*, deoarece oricare ar ti (3)t € {0,+ao) astfel
M > 0.
hrciii sd avern: lf{x)l > Mer x+1> M.ex >M-1.. l-uftn
x*lM*11+1.
Delini6ie. Mul;irnea d c R ge n$ne{te simetricd lstf de
crrigine dacd ivlr e ,S. rez:ultx ct *x € '4.
Dclinilie. Fiind datA firncfia numerich f : ! a F, unde I este
*
nrullime simetric*, spunenr cA ea este iunciie parfl daca f (*x]
= /(x)(v)x e 3.
flxemplu- Funclia .f : R R,f(x) * -r?
{- L este fuitclie
pari,deoarrcef(-x) * (-r)? + 1 * x2 + t * f(x),

33
 Defini{ie. F'iind dam lunclia numeric* f : rtr -+ B, urde d e*te
multirne simetricfi, spunem cA ea ests run*lie irnparf daci
/i*r)**f(x)(vlrE,a.
Exemplu. Funclia / I $ + R,/(x) * x3 * x este func1ie
imparfi, deoarecef(*x) = (*r)3 *.r = *x3 +* * -l'{r).
Dcfinitie. Fiind datl funclia numericl f r fi a 8, spunem cd
ea este funclie periodici daci existA un numf,r f rs 0, astfbl ?ncit
f(x+r)=/{r)(v)xeA.
Exemplu. Func{ia f ; R -'R,/(x) * {x * 1} este lhnclie
periodicA de perioada l, ileoarece fir) * {x * 1} * {x * 2i *
= /(1 + 1).
3^3 Campunerca funcfiilor
Dc{inilie- Fiind date tuncliile f :A+ B,g:C * D,f (A}c:C,
numim compunerea func{iei g cu func{ia .f , fr.mclia notati
g>f:Aq O,unde gaftx) =g(l(x)),
Excmple . a) Fie f : i1,2, 3] -+ {4, 5, 6\, f tl} = 4, /{2) * 5,
f{3) = e 9i s: {4, 5, 6} ; {7, 8,9}, g(4) e 7, g(s} * $, g($) + 9.
Atunci sof: {1,2,3} 4 {?,8,9} qi.qof(t) = g(f(t}) * s{4) *
*7, sof{Z} = s{f (?}} = s(5) = s,s{f(3)) a s(6) = e,
b) Fie f,g:R +R,f(x)*x+l,gtx) *x-1.A"tunci:
fof:R + R.gof(x) *,gff(r)) = g(x "| 1) * (r* 1)* 1 *r'
si /o.o: R - R,/os{x) * 1(g(x)) = f{x *1) = (r * 1) + 1 =
ax,
Apliealii
l. Se consideri lurrclia /: R - tli + R, /(x) = I*.
b) Sd se rer.olve ecualia: tf of aIaf](x] * 7.
c) Si se rezo.lve ecua{ia: {fofafafof)tx} = 2.
Solu{ie.
 "I+l
( -r+l \l --rl
.- t
(f'flritx\="f{"f( r))= /l l_ r-r *-2-t _,.
x-l) r+l.-.-- , 2
- I
.r*l
r+l
ai {! ' "{. / X.r) = (,f " /'xl'(: )) * f{xi * **--' .

-r-l
r+l * :+
*--
Ecua{iadevine: 2 x+ I * 2-r ^2 * x * 3.
.;r* I
b) tl, f af o f\,x|=(j-.fx-{""f(r)} = (/,,/)(x) * x.
Ecualiadevine:.r=?.

,.f
t+l
c) {-f o J'o f o JXx) - {-l'" -f '.f "lKlix}) = /(x} =---
-r* I

I' .r+l
Ecualiadevine: --*--2::..r+l*2r-2*"r=3.
-r-l
I l. Fiefuncfia/' R *R,l(x) sx+l.sAsedeterrnirre
: R 4 R astlbl inc$t /" g(x) = 2-r + 3.
iilncXia g
Solu{ic. ..f " g(:ri * 2.r + 3 cr /(,C(.ri) = ?r + 3 cr
c+ g(r).+ [ = 2;r + 3 cr g(x-] * 2x t-2.

35
 4. Funcfia de gr*dul I
4.1 Ecua{ia de gradul I
Defini{ie. Ecua{ia liniard ax * b* 0, unde a, b e R,
c. l* 0 se nrimelle ecualie de gradul int{i.
Solu{ia ecualiei de gradul lnrii este , * * I, a.

Eremplu, Ecualia 2x .- 3 = 0 are soluliar = f,

Aplica{ii
l, 56 se rczolve ecua{ia:
(r t 1Xx + 2) + 18 * (r + 3)(r + 4).
Solufie. a) Prin desfacerea parantezelor ob;inem:

^r2 + ?" + .r + ? + l8 * 12 + 3x + 4r + 12 :* 4.:t - E :+ .r = ? .

2. Si se rez.olve ecuafia:
3+2x
___.1-
4x?-2 5+7x -
L+2x' 7 *76x*4x2=*_*+1
7 *7x'
-'
Iiolutie. g Se aduc* la acela;i uumitcrr tri se trine seama de

egalitatea 7 + l6x'r 4-rr = (t + 2x)('l + 2x) 1i *e otrtrine ecualia:

(3* 2-x){? + 2x}+ 4x7 - 2 ". (5 + 2;Xl+ 2.x} r ?+ 16r+4.r2 :1,

1
;28.x-7=0:*r'.^-.
I
,1.? Func{i* *lin*
a) Defiaifia funcgiei afine
Funclia / :R* R, f(x) - ax*b *{J, undc a,be R, sc
numeste funefic afind.

36
 Func{ia f; R - R,f(*:) * at * b *0, unde a,b e R, a * 0
se nunleste func{ie de gradul intii,
lixeurplu. a) Funclia /: R + R, /(x) s r * 4 este firnclie
afinfi qi se rrumeste funcfic'de gradul int$i.
h) Func{ia .f R R,/rix} * 1i gsgt iunctrie efini 1i se nrai
-
'
nBme$te func{ie conrtant}i.

b) lllonotonia funefi*i de gradul tntfli

Funcr"ia de grudul intdi .f , R * & f(x) * a-x * b, unde
s,treR,a+0este:
1) strict ffescAtoare dacA a 0; )
2) strict descresc*tcare dalfi o < 0.

Exemple. a) Funcfia l' : R + R, f{r) * 2x * 4 este cresc6'

tr":are, decarecea * 2 > A.
b) Funclia ItR -R, f(r)E*x+Z este tJesryesnatoars,
deonrecen**1 <0.
c) $rmnul funcfiei de gradul intAi
Furiclia de gradul tntAi /: R +R, f{x)* ox*}, unde
a, b e R, a * 0 are seffnul det de tabelul:

ftxi*ax+b 0 0 semnul lui a

senrn co;'lffar lui

lixempln. Irunctiaf : R qR, /(,r)=*x*4aresemnul:

f

f{.x)**x+4
d) lnecuafii liniare eu Q occunoscutil
lnecuaqia care lrr ulnta unor trans{brmf i elernentare succesivc
cap*td unadin lbrnrele: ar -F b (i sau or ) + l' > 0 sau ax * b 4

37
5 0 saurzr* b < 0, undq di,b € R sf fiumeflte inecuafie liniar*
cu o necunoscut{.
DacA s + 0, inccur;ir: liniar[ cu o necunosculd devine
ine*ua{ie de gradul lnt$i cu o necunoscut*.
lixenrplu.
ry "4f ." 3(?r + 3) < 2(5x + 2)e
er6.r*9< 10r+4ca * 4x*5<0.
t) Rezalv'arsa inecuatiei de forrna ax * b > 0 ulrde
a,b € R.
Prezqntim mai jos doui metode de rer.olvsrc

t) DacF a > (l,ox * b r * *l t

) 0 rt ax 7*b **
Da*da < 0, ax*b ;: 0 ++ fltr e -.1) o r * * 9,
a
DacA$*0,ax+b>0*rb:0;
Dacfr irl 0, atunci orice x e R este solugie.
Daci b { 0, atunci nu existAsolulie a inecuafiel.
?
Exenrplu. -Zx + 3 0 € -"?r > *3 er 2x 53 a x <:
:zt
=
2) Se studiaz..i semnul funcliei /: R "-t R. f(x) = ar *| pi se
deternrinfi seinnul fuircf iei interpretAnd tabelul
* 2 2. Q
^

Exemplu. Pentru reaolvarea inecuafiei x lacem

tabelul:

x-' I -
Solutia este .r e 12, + m).
Psnlru celelalte 3 cazuri: ax*b> 0 sau al*it{0 sau
er + b < 0 se pro*deazA analog.

0 Pozifia relativii a slouA drcpte" Si*tem* tlc ecuo{ii dt

gradel I
.(ax*hv*c
', "'
(mx+nY*tr r, a,b,t,n,n,p € R, se reznlvd
-
Sistemul 1-.'
3B
foklsind rnetoda rcducer:ii sau metoda liubstitutiei, lnlilate in
ciclul ginrnaziai,
Cele douA ecuafii ale sistemului reprezintd ecua{iile a doua
drepte in plm. Solulia sirtemului (.ro,yo). repreuinl* punctui <ic
interseclie al celor dou6 dlepte din plan.
Doud drepte ln plan pot fi concurente, paralele sau confundale.
DacA cele doud drepte sunt corlcurente, atunci $i$tenlul are solu{ie
unicl gi se nume+te compatibil detErminat. Dacd cele douA dreptq
sunt piralele, atunci $iritemul nu are solu{ie 5i $e nume.$te
inconrpatibil. Dacd cele douf drepte snnt confundate, ahlnci
sistemul are o infinitate de, solu[ii gi se nurneqte incornpatitril.
fx*rrplu. ${ se re:;olve $i s* se interpreteze geornetric
sistemele ele ecualii:
.(2t,*Y=+
u'13*-zy*-L ,, [;::'r;:,
Siolu{ie" a} Folosind metoda reducerii sau substitutriei se obline
solufia r* ]^, y = 2, Punc;tul (1, 2) reprezi-nt* punctul de intersec-

lie al graficeL:rdreptelc.rrllx +y * 4 * 0$i 3x* 2y+ L * 0.

b) lnrnuilirrd prima eouafie cu *2 gi adun&nd la a <ioul ecr:ape
-
ulrlineni: 0 1. Sistemui este incompatibil gi atunci r:ele doui
dre.priex+Zy*3 =0 $i 2x+4y-7 *Osuntparalele.

39
 5. Funcfia de gradu! al dtile*
5,1 Ecuatiq de grndul al doilea
a) liorma ecua{iei dc gradul rl doilea
U,cuafia rle gradul al doilea are lormal
axz + bx* c = 0,a,b,c € R,a 0. *
bi*criminantul ecuatriei este: As bz 4ac. *
Dac[ A> 0, atunci ecua{ia are douE solufii re*le date de:
-l? t !d
xt.z = _*Ti
Daci A= 0, atunci ecuafia are o soluiie realfi datd de:
_L
xt,z - Ti'
Dac{ A"< 0" atunci ecualia fiu are nici r: sol*$e rrrah.
Exemple. a) Ecualia 12 * 3x * 2 = 0 ale A= 1 qi solu{iile I
ii 2.
b) Ecualia ra - 4x t 4 * 0 aie A* 0 $i solufia 2.
c) lic*a1ia r? * x * 1 = 0 are A= *3 $i nu are solulii reale.

b) Relaliile lui Vietc

I;iind datd ocu*fia d* grrdul al doilea:
axz + bx * c * 0.*,b,c € R,a * 0,
rela{iile lui Viete. sau relaliile intre rdd[cini gi coeficienlr sunt:
x1 *.r2 = * { si xlxt *:.
da
Forrnule importente:
l) *
x12 + xzz (x, + xx)2 *'2x1x2;
l) *
xr3 + x23 {x1 * xr)3 - 3x1xz\x, + x2')l
3; x*4 + x74 * {xr?'+ xzz}z * ?x1?x22 * ..;
4) rr5 + x26 * (rr2 + r2l)3 * 3x.rzt2z{xrz + x2?}.
 lixomple. FnrA a n:r.olva ecuaga xz * x * 2 * 0, sd se
cnlculezer
a) xr? + .t2? +:r23
b) xr3 c) r14 +.r24.
Solu{ic. Avem: x.* x2 : 1 gi rlxr = l.
a} x12 * x22 = (4+r2)? * Zx1x2 = 12 - 4 - -3"
b) r,3 +x73 * {xr.+-x2.t3 - 3x1x2(4*x1) * 1 *6 = -5.
c, xi4 +x2a * (r11 *xi,u)t*2x12x2r = (*3)2 *Z'4*7.
c) Formarea ecuafiei de gmdul rl dailea c$nd se cunosc
rdddcinile
Dac'd se cunosc r5dfrcinile x1,x2 aie ecua{iei, rlot*m xx + r? F
=S,:rrx: *P ii atunsi,tc*a[ia de gradul al doilea care ar-e ca
riddcirri pe.r1 girl sste: r:2 * .$x * P = 0.
Dxenrplu. ilncE I $i 2 srint r&d6cini ale unei ecuafii, atunci
.f * 1 * 2 * 3,P = 7' 2 * ?, iar ectralia care ale ca radAcini pe I
$i2este:xz*3x,*2=0,
d) Descompunerea trinonluiui de gredul rl doilea in
thctori de gradul intii
Fiind ,lst trinomul de grndul at doilea axz + bx + c,
*. *, c e R, rr * 0, avdnd rddlcinile xr, rz, alultci avem:
axa +,x -t c c{x * r1)(x * x2).
*
fixcmplu. Fiind dat tr:inomul x2 * 5x * 4, ecuafia *scrciati
dra$tuia este xz * 5r * 4 ; 0 cu riddcinile I qi 4, gi atunci;
x?*sx+4*l(r*t)(x*a).
e'I Srmncle rf,d{cinilior ecua{iei de gnadul al doilea
Fiind datt etua{ia de gradul rl doilea:
,txz + bx l" c s O,a,b,c e R,a *0,
l;i X1 * X2 * 5,t1r2 = P, atunciavem:
a) i:lacd P > 0,S > 0. alunci ambele rddlcini $rnt po7-itive.
!:) d*c& P > 0, S { 0. atunci ambele rf,dfiqini sunt negative.

4.L
{r) daca P < 0,.9 > 0. atunci o r[dicin[ e$le pcritivd Ei una este
negativi. rnai mare in valoare absolut6 fiind cea pozitivA.
d) clac6 i? < 0,5 (
0, atuncj r: r&d6cin* esle pozitivi Ei una estc
negntivA, mai mare in valoare atlsolulii fiiixi cea negativA.
e) dac* i) < 0,"S = 0, alrlnci o r6dlisin{ esLs pozitivE gi uoa este
psgativi. ele liind egale in valo*re absolut{"
Q dacaP * 0,5 ) 0, atunq:i o ridlcini este 0 Ei csalaltd este
pozitivt.
g) rjaceP=0,S<0, atunci o r6dficinA este 0 1i cealaitii estc
negalivS.
h) Cac{ P * 0,S a S, atunci a;nbele ridicini sun{ egale cu 0.
{)bservafie. Dacs A{ 0, atunci rfrd*cinile nu sunt reale gi in
consecin{i nu au $emne .

fixemple. a] Ecuatia x2 - 5;r * t - S are A- ?1, S * 5,

F * 1.. Atunci arnbele r6dir:ini sunt pozilive,

h) Ecuafia Zxz --7x,* 1 * 0 areA= 57,5' *{lr f * -}"

Atunci o rhdIsinl este pazitivd gi una negativA. nrai rnare ?n
valoare absolut6 este cea pozitivd.

5.2 Func{ia de gradul al doilea

r) Defini;i*. Se numegle funcfic de gradul al doilea fiinclia

de formaf ' R - R,/(xJ * ilxz + bx * c,s'b,c € R,a re 0.
Exemplu, Iiun*tria f : R -* R,/{x) *x2 +x * l este func-
fie de gradul al doilea.
b) Monotoni* functi*i de gradul al doilea
I ) Dacd a > 0, funclia este $trirt de$cresc{ioare pe intervalul
r *bt r--h
pe interualul o*1.
i-*,AJ ti strict crescitoare [il,
2) Daci o < 0, funcgia est$ str;ct crescrtoare pe intervelul

42
/ -bl r-b
l-*, Z;J 5i strict descrescitoare pe intervalul [fi,**).
Exemplu. Funclra /(x) * xz * 7x * ? este strict descres-
ciitoere pe intervalui {-*, 1] Ei cresc{toare pe intervalul {1, +co).

c) Forma canonicil * funcfiei de gradul rl doilea

Fonna canonici a trinomului de gradul al doilea este:
lr br? b2*4ac1
a.xz+bx+c=4l(x+ 2r) --at-l
Exemple" a) Penftu functia /(r) = ?xt * 4r * 5, avem;

{(x) * z[t* * tln + f] =. zC' * 1)? + 3.

b) Pentru functiaf(r) = --rt + ?x * 1, avem:
f (:r) - *[(x * 1)? - 2] =, -(r - L)t + Z.
d) M*ximul sru minimul funcfiei de gradrl rl doilea
t) Daca a > 0, func{ia de gralul al doilea are un minim egal cu
Ab care se realizeazd r=-
-G 5i pentru
fr.
?) Ilacil c < 0, firncfia de gradul al doilea are un m*xim egal cu

^b;i care se reaiizeazi pentru x = * Ti.

- a;
Exemple. a) Funclia f t'.x') = rz * x * Z are un minim egal cu
h*v7b*11
- "{;* * *T s a,ohlinut
penrru x = -:; = *
T
*
Z.
b) f (x) = *'|xz i- x + 1 are un maxim egal *u:
Funclia
499i11+ *t; = *; *
l[ Pentru t *
5,oblinut 1.
e) Graficul funcfiei de grrdul al eloilea

{iraficul funcliei de gredul al doilea este o parabola:

43
t) cu vdrful ln jos daci a > 0
,r+t
\ lt
\'J/*
*1 t
l) cu vdrl'ul in sus dacd a<0 ,t
n
$ Scmnut func{iei
7-"ry
de gradul al doilea
I ) Dacd A< 0, sernnul lirncliei este dat de tabelul

x l*6
f(x) semnul lui'J

2) DacA A* 0, semnui funcliei este dat de tabelul:

semnul lui c 0 semnul iui g

3) Dacd A> 0. semnul luncliei este dat de tabeluir

x -e f1 fi2

f tx) semn.ul lui a 0 sornn conlrar lui a0 semnul krr a

Oxemple. a) Pentr$ ftinctia /(x) * 12 + x * 3 avern:

44
A* -1"1 < 0 Ei atunci frlrc{ia pistreaz{ sernnul lui a = 1, adicl
este pozitivt pe R.
bi Pentru funciiaf(x) * r:2 * 3l t 2 avetu rr = 1,rz -' ?
gi atunci scnrnul funcliei erite det de tabelul:

Aplicafii
1. $[ se detennine func{ia de gradul al doilea
/, R - R,/(r) = ax2 + bx + c,il + $
*2), F(3.0),
al cfirui grafic trcca prin punctele ,4(1, e {-1, 1?i,
Solugie. Se pun condiliile: /(1) = *2, .f {3\ = 0, /(-li * l2 .

(a*fr*c=-2
Se obline sistcnu!: l9a + 3b * c = 0
{.a-lt*c=1?
cusolutiile; a * ?,b * *'7,c = 3.Atuaci f(x) z2*z *7x *3.
2, Sd se studieze monotonia fi"rnc;ie.i
(r' ^?x'x e [2'+m)
f:R - R,/(r) - lZr - 7, x e (-m,2)'
f\)
Solu{ie. a) Pe [2. + orJ. /(r) = x- - 2t este ciescAtoare,

iar punctul de nriniin €ste (2, 0) .

Pe int$walul (**,2j
fun<{ia .f{r) '. 2t - 7 este cresc}toare $i
toate punctele gratisului sr? ggse$c sub punctul (2, * 3) . DeoarEce
-3 < 0 rezulti c* t'unclia este cl'escafoare.
J. Sa se arale r:d vdrfurite paralrolelor asociate func{iei:
/:R + R,/(r) * x? - {a+ 1)r* n * 3
unds o € R, sc gtsesc pe o porabcit.

45
 Solu{i*, Coordonatele v{rfuiui sunt:
a+{ *u2 +'}a-13
lv= --. lV=
24
Sccaiem din prima ecuatie o * *
?t 1, tniocuim in a doua
ecuafie gi oblinern: 4y = *(2x -
1)2 + 2{2x !) 13 * * *
4y =*4xz +4x^1*4x*2*13* y * -f + 2.:r * 4, adic*
ecualia unei parahole.

4. S* se arate c[ oricare ar fi a € R, parabole]e asociate

funcliilor lo;R - R,/"(.t) = x? + {s - 4)x +2 -" n trec prin
cel Pru;in un Punct fix.
$olu{ie. Fiey*l+ (a- 4)* + 2 *a :ra(x-- 1} + l - 4x-
*y"FZ = 0 (V)a e Rpx- 1=0si .f ".4r*y'n 2=il:+
.* r= l, y='^1.

46
 6. Slul{imide numere
6,1 Numere reale
6.1"1 Poteri cu exponrst lntreg
Defini{ie, DacS a e Ii, gi n € N, atunci definim a0 * 1 $i

an = g'g'"1'.,.a. Dactr in plus a * 0, aruncj o-' * #.

d€ 1r ori
Obselvr{ie. Operaliile 60 pi 0-o nu au sens.

Proprietili. Pentru orice a, b E R qi m, n€ Z care nu conduc

Ia operalii flirl sens, avem:

l) = em+\
cn'oa ?)
#= o*-"
3) (sn)-t * u*n 4l {a'n)n = smn

5) (ab)n = ambm u, (})'#.

Eremple. a7 21Zz = f1+2 .- 23 = B.
bi (23)4 = ?3'4 * 212.
,6.1.2 Radicali

Delinitie. Fiind dat n*mhrl reel $ pr:zitiv a $i nutnArul

natural n, numinr radic*l cle ordinul n al nurudnrlui s, nr.rmfirul mal
pozitiv.r, tustfel inc6t.tn
". o.
Radicahrl de ordin n al lui a se noteai*j i1A,
llefini{ie. Fiind dat numfrrul real qi negativ a gi nurrrilrul
natu,ral impar r. numirn radical de ardinul n al nunrimlui a,
numErul real negativ .r, ast-fel incfl xtr * c.
Proprietifi.
l) Dacd a c R. atunci'Vfm = lqi.
2) Daclt r este irnpar. atunc.i ?:A = *t3.
47
3) i\mpliflearea radicalului:
Dacft a > 0 $ m,n,p € N, atunci VA;i' = "i{;fiZ.
;{i Sinplifiearea radictlului:
oedtff
Daci o ) 0 9im,n,p € N, atunci =':dm.
5) Radicalul unri produs a doi factori:
a) Dacdneritopal'$i a > 0,h * 0atunci'{6I * y;i16.
b) Dacl r este impar atunci tfn * i,€-i6.
c) Ilacin esto impar t'jf#,m:atunci ifiF *

6) Produsul a doi radirali:

Dacd a, b € R, atunci \f6.W * \dt6.
?) Radicalul citului rr douf; numel'r:
r ft_
a) Dacdnestepar"si c ) '*"^'-' "rJa
0,b 2 0" arunci ;:
!+ =-V6

b) Daca,?estc ;mpu9i a,b € R.b * 0 utunri"lf =

1jb
* ",{d
'lb
nG
c) Daclneste inrparqi a < 0,b < 0 fttunci =
Jt
i,T"i
=
fio'
8) Catul a doi radicali:
,rr r
Dact a,b € R,b + c atunci# = ^l+
i0 .
.{ rJ

9) Sroaterea unui factor de sub radical:

t) Daca n esre par atunci 'VdnE * lsiVF.
b) Dacit rr este impar atrinci VFE = a\6"
48
l0) Introduccre* unui frrctor sub radical:
a) Dac[ n e$t.E par gi cr 2 0, atunci c !T * \{;i6.
b) Ilacf, n este par ryi * < 0, atunci aV6' = '* 1fi36 .

c) Dac[ n cste impar ntunci aVf = Yffi.

I t) Ridicarea la putcre $ urui r&dicrl:
*) Dacd n este par $i d *{Yii'" - r,JF".
0, atrtrci
h) Daca r este impar ryi a € R, atunci (i1Q' * tl7;-^
tl) f,xtragerea radicalului din radical:
a) Dacr ft, n $unt impare qi c € R, arurrci ffi6 * "iG'.
h) Dac* lrr par $ail n par qi a : 0, atunci ffi * '!7.
Exemple. a) '1/64 *'W *,{7.
b) i6;5 * tFrE = 2i6;
, -'5
c) (Vn) = Va'.
Compararca radicalilor:
a) Dacln estepar Ei a > 0,b > 0, atunci:
a<ltc+\6<t/6.
b) Dacfi n este ilrps"r :;i o, & € R atunci:
o<h<+Va<i,T.
Exemplu. 3r€ * V?ffi = J45 qi 513 * i5?13 *
= V / b. Atuflc! evrdent JV 5 < 5V J.

Rationalizarea numiriorului unei fracfii se face amplificdnd

lractria cu conjugat* nuncitorului.
Exemple"
1 1/[ rfi
a) -7.=--_--F= -_,(r + 0;
!fr. v4 vd Q
hl
I i at rtz ""1

-! -_=
3- cr- 1r'E =._-.a
V(r 7a'la'
49
 1 JA- rri
-'. '._..__-=+-**__-----.=*.._* ,fi ^lE r jA, *
,li+,rT (rG+ vfXJA-Jt) a-b '' "'
f]

.. 1 ,fa +,16 ,t" + tE

-' ,lA-,fi (',6-"D(fi+vT) a'b '*'
.t) *--=***......**._-----=-'-=._-_-.n*h. *'

1
-'.
6l ----
'riF +\tEo + W
=
('fi-
--__---- t6X'vA7+ Va6+
"[A^W
\|fi +',fffi+W ",Gz)
---*7--_,a * b
a- l)
Formulelc radicalilor compugi

Daci a > 0.b > 0.4? * b, qi c * avemr

"ft{:;,atunci
I - m-c r*:-
io*c
a) nia+vb=J-T-o,/ , '
I - la*c-- F=-c
b) .1o vr = J-r-*
J z--

Exemplu.
r--: E; if*,, --,r2*1.
J3-vB= i-;--
' iz ! {.

Aplic*gii
l" Slt se ordoilcre crescalor nurne.rrlgr
e./3, :',€, /15, e€
S*lu{ie. Z,[3 * dfr",1,{I = y'r6, Oy'Z * dTT.
tivident ordinea este: 2v5, vT.i, :J2, Or'T

5t)
 2. Sir so verilice egalil.atea:
T-*:_ r-:
J5+VZ4*J5-,lz+=,ltz.
r_ *'tT4 * J?+,t3 * rtl ^
solugie,
Js + /7n " .ls "8+
z 1\.t=\L/-.

6,1.3 Putmi eu exponent raf icnal

Dcfini(ie. Fiea > 0,rn,n € N",n > 2.Atunci af * f?{

,nLm
$i n'1 =;;r.Pent.rus = fl,xesin fJT = Q.
vd""
ProprictA{i. Pentmc > 0,b > 0tip,S € Qavcm:
l) aI'4{ = qP14'
2\ aF:ga * sF'"?,gp4so a g'
3) (cr){ * qre'
4i (cb)P = a.P ' fi?'
rflr P dF
S) t;j =hp,'rrldeb*0.

6.1.4 Puteri cu exponent real

Proprie*:Ifi. Pcntru s > 0,b > 0 fi p,q € R avem:
l\ aF 'qq x sP+4'
/| dP;s4* {./"q,u6elgr. * P.
3) (ar)e * fltt+'
4l ft,blP * a1F ' t1F'
rorP 4!
sl (,j = * 0.
t;,undeb
Exernple. a) q 7'li-'tz =
2t2 ' ?-"!1 ?Q * \.
- _"1.
-.4
h) {2V3) = ?o ' f.V3)' '= 16' 9 = 1,44.

)I
 Compararca puterilor cu €xponent real
Dastc ) l Eix,y € R,atunci &x 1ar r.)"x <y.
tlacg t! < o < 1 gix,y € R, atunci at < cv.:*x > I.
Exemptu. t <12<,/3 *3r< 3'4 < 3r'1,
6"2 Logaritmi
I
Iletinitrie. Logaritmul unui nurnAr real pozitiv esf.e expo-
ncntul x la care trebui* sd ridic&m un nurnir real prrzitiv qi dillrit
de l notat a 5i numit baza, pentru a obline pe r{.
"
Scriem: logo 4 * )
x, unde 4 > 0, n 0,4 ca 1.
{}bsern{ie. lngo 1 = 0,4 > 0,4 1.. *
f,xemple. a) log2$ 3, deoarece 23 * B"
-
b) logla = -.?, deoarecc(l)-t = ?z = 4.

Propridl{i.
Dacil > 0,8 > 0,a >ts,a.+ 1,tr € R,atunci:
l) * logol * log'F .
IoS'(AF)
A
2t log";' = logol -. log, B.
1
2')logoF= -logoB.
3) logo r{b * b loga .4.
3') logo eb = b.

4) rog"W=1ryl
f,xrmple. a) log2 5 .6 * logz 5 * log2 6,
h) logz?0 =logz4'5 * logz4*log25 = ? * lsgz5,
c) log243 = Slaga 4 * 3'2 = 6.
Forrnul* de schimbsre de bari a unui logcritm
Dasa4 > 0, a > $,* re 1,,h > 0,& *l atunci:

52
 l''go I = Lo-9I1'
rc$64
Exemphr^ a) ,AvAnd logaritmul loga ?0 il schimbim in baza.
losr?0 log24*log25
astfel:log{tO-ffin =*.:;:1---:;*?+log15
Z3*.
Cornpararea logaritrnilor care au aeeeaqi baztr
DacI 0 < c { 1., atlnci 0 < r < y e* lognx > logoy.
Aacha > l,atrnci 0 < I <y e logox < log*y,
Excmple. a) 0 < 0,5 < 1 pi atunci logs,5 5 > Iogg,s 8.
b) 3>lgiatunci log38ck:g3 1.0.

Aplicalii
l- Sf, se aduc6 la fomra cea nrai sirnplE expresia:

t234567
-."+lg-.+lg.- + lg- + lg*.
lg_- + lg -- +lg
234s678
t234561
Solu{ie. lg *+ig*+lg*.r" lg - + lg-- + lg- + lg- =
2345678
-.lg123456',.t--.--*lg**lgl-lg8=*1g8. 1

234 567n 8

2. Si sc aducd la lamra cea mai simplli expresial

log, ?+ bg, 4 r log, 8r-log q 16+log 1 32.
i48i63:
Solu{ie. logl 2+ tog, 4+log1 8r.iog 16+log., .1? =
1
i?t 32

53
 /,\-' /r\*'
=toerl' I ologl! - i iiogli/'\-' *iog1
ir\''I
-i \ ol -* |
\*l -* | -" r

t\z) I
\rol
/ \_'r
.rog, f 1] ---r .r-r-r..r=-5.
;;\rzl
3. Sd se denronstreze inegalitatea:

n --l-* ," *)-- .

.*-l-*- z .

log2I log48 lo968

Snlufie. Se lrec logaritmii irr baza I gi se ohtrine:

log* 2+ log* 4+ logS 6 < ? <+ log, 48 < t +r 4li < 82

4. Sn se arate cd tiecd a, b e (0.1), atunci:
2ab 2*b
loga ----:-+ lo96 --- - ) 2 .

a1b d+l)
Solulie .

\'tb r- 2.ab r- l
t toeo'lab = - logn uh
log, =
;;;t"l'o:r ,.1
l, , I
Tah llogoa,r 1r
== ,t *ru = -(rogro' t)'
;('-ros.r,) i,::0'.
Atunci:
2ah
1'll' + log, lLl- 2qb l, , l,
los.,
'a+b ''a+b t :(r
i
" n,g,hj. . ('.llog, ai=
2'

54
 =I
t,
- -(log.
\ r{ t )
h 'k:guaj = l+ :-l toB," b *t---' -' it l*
r
' '7= 2
3\ |op,,rh) 2

6.3 Mulfimea numerelcr eomplexe

6.J.1 Numerc c,omplexc sub formil algebric{
D*fi n itie. Mu llimca nrirnerelor complexe cste;
{z = x * yilx,y 6 (i2 = -1.}"
Scrierea s = x * yi se numepte forma algebricd a nunrfirului
complex z, Num&rul x€ partea rcnld a lui a gi se
Fl se nume$te
noteaz6 Re z. iar numdml y € R este coeficientul pErfii imagina-
r* a lui r $i se not*az{ lm z.
Exenrplu. Pentru num6rul complex Z + 3i,2 e$te parlea realA
qi 3 este eoeficientul pfiii imaginarc.

{lonjugntul unui nunrtrr complex

i Fiirrddatnum[rul con',plex z =x+yi,numxrul 2 =x-ytse

I numegte conjugatul numiirului complex z.
Exemplc, Coujugahrl lui 3 + t este 3 -' i qi conjugatul lui
? --i este ? * i.

Egalitttrs a dou[ nuimere conrplexe

Douf, numere complexe zt - xr * y1i 9i 22 * xz. + y?i sunt
egale dac* gi nrlrnai ditcl r:1 = 12 si -v1 = yr.
[.xempiu. ]"{umerele rx>mplexe x * 1 "t' yi Si?x + (2y * L]i
suntegaledaclx * l^ = 2x +i y 4 7),* 1, adic{x = t,y * 1,
Puterile numirului i
PuterilenunrSnrlui isunt: i = i,i2 * *X,i3 * -i,ia - 1,
ds = i,i6 = *1,i7 * '*d,i8 = 1,"'. Pentru rr € ,V'avem;

55
 { 1, n=4k
- I i. n=.1'&-i-1
" l-1. n=4k*Z'
f-i, n*4kt3
Excmple. iee * -;;1000 *. 1 ;ltlOl * ; ;2010 - -.-1

Operafii cu nutnere complexe

t) Adunaret. numcrelor complexc
Fiind date numsrele complexe zr * \ + yli. $i r1 * ar On '.
"r
definim:
zy * 2,2 = {xt +yti) * (x2 * y2i) * (.r, * xz} * {g + y)i
Exempln. {2 + 3i) + (5 - i} = 7 + 2i.
?) Se$derea numerclor romplexe
Fiind dale numerele complexe 21 * x, * yj qi z2 € xz + y?i,
defininr:
zt zz = (f,1 +li1i) (xz*yai)
- * = (rr * xi +- Ut -' fzli.
Excmplu, (5* ?i) -" (3* 5i) * (5*3) +(-?+ 5)i =
*2*3i.
3i inmul;irea oumerelor tornple)(e
Fiind date numerele complexe zt = xt * v1i 9i ez * x7 + y?i,
de finim:
zr'zz = {x1 + yrl) '(xx + yrl; *
* (xg2 * y#z) * (xr),2 * lxz)i,
lJxemtrrlu. (.3 * i.)tZ, + i ) = (6 + 1) + (3 * 2)i a'! + i.

d) imp54irea nrmerelor eomplcxe

Fiirrrl rlate nuolerele cofilplexe z, r x1 + yli qi z7 * x2 * y7i,
definirn:
\ r1 ,l l.'1i {x1 1'yyi}(x2
* y2i)
x2* !21 (x2 + ytix}2 * yzi)
-,.=,----+=-,--

22
xrx; t Y,V2 . xzJ'i - xrlz .

= -$ a g- + -;717* t'

56
 f,xemPlu
r+r (rfiriS+i) ?-i+(l+2)i
, - r = (?it,+
o:-*-J;l-- =
1+3i 1 3
=----=*J--i
5 5'5"'
Froprietffi ale numerelor complexe
l);1+22=21*22.
2) r1*-7;=A*rz.
s\ "tfn * 4.4.
4) Gq * (4".
7Tr n
5) t:i=;
\zzt .2
6\ ff*2.
?) eeRclE=2,
8j z€Cc:+i=*2".
Exemple. a) Fiindda.tezl = 1 +i5iz2 = ? * i, alunci
iy1 zi = F1 4 f,r s t - ti. * 7* i = 3.
b) Fiinddater, = 2+iriz, = I-i,atunci
tllVl * fr.' Fz * {2 * i). (1 + i) = 3 + i.
Modulul unui numtrr compler
Modulul nunrtuului camplex z, = x + yi este nunrirul p*aitiv
t,tl = $iT::t{
[xemplu, Penlrue = 3 * 4i, 121 =./$[!3 * 5,
Proprieti{i ah modulului unui nurntrr complex
l) izl *0.c*z=0.
7\ lz1 'a2l = leti 'lz2f .

J) l:-"[ * lel".
-, lzrl
+l
letl
.:-.
' i-l
ht2l= lzzl
57
s) lel * lal.
6) lz1*a2tlSlztl*lzzl.
1
7) z " f. * lzttz
.- caz particular - jal =lr;;>ga*

Aplicatii
l. S*se arateca dachzl,zs € C* Rastfelincfil lzrl = ie2l =
* l, atuncri
Z'*Zt
lrn :-1-.-:- 0, dacl z1z2 * --i'
7*zP2 =
:_1
Solu;ie. lzll = lz7.l = | :p 7t = --- SlZr H
71' " --
zz
$timctlme*0€tr*2.
7;T4 --;-#!
z1 *22
Vont dernonstrir 6i =
-:-*-;
L * 2122 l -f Z1Z2
1.7
4TV; T;Tz2 il + 4 fi 1'z2 A* 6
1*2122 f+zrz, L+q4 1+zLrz
=-=-+-_

1+!.!
=.*+_-=

Er zz
z1*22
1 * z1z2'

6.3.2 Repreaentsree Beometrit* a numerelor romplexe

1) lntcrprctares lfeonrefricl e unui numSr complex
Fiind dat numirul colnplex z = N+' yd, punctul M(x,y) se
nume$te imeginea gfflmetricd a nuinArului conlplex z, Numdrul r
se nume{te afixul punctului M
*ixemplu. Pentru a * 2 * 51, punctul M(?,5) este inragirrea
geometricl a lui a, iar; este afixul punctului M.

58
 lRtorprrtart* gcometric[ I nrodulului unui numir
complex
Iiiind dat nurnAnil t:omplex z*x+ yi, modulul lui z
repre.zint{ distrn{a dintre r:rigine qi inraginea geomstricd a lui z.
fixenrplu" Pentru e * 3 + 4i, imagineageirmelricAaluizesie
punc{ul l"t(3,4),iar ir[ * dMl * vTTTj = 5.
lnterFretarce gmmetrici a conjugatului unui num$r
coruplcx
Fiind dat numdrul complex z e x + yi, conjugatul lui z est*
F = x * -vd. Inraginea georletricn a lui f, ests sinretrieul imaginii
geoinetrice a lui z thld de a:ra Ox.
hixemplu. Fiind rlat z*2* i, atunci E*7* i. lmaginea
geometrici a lui / este prrrictul M(2, 1) care este sirretrieirl fap de
axa {}.r a punctului l'{{2, *1).

Infcrpretarea gcometrici * sumei r douil nunerc complexe

Fiind date numerele cc,mpiexe zr * xr t'y1i Ei zz = xz + y1t,
car$ au imilginile geomeldce Mt{rr,}r) ;i rV2(r2,y2}, atunci
inragiriea geomelric5 a sumei 4 + zz este al patruiea v$rf
M(xt * xz,h * l|) al p*ralelogrzunului 0 M1MM2, unde O este
origin*r axelor de coordon.ate.
Excruplu. Fiind date numerele ccmplexe rl = 1 + i $i
zz*?.+3i, irnaginile g,eornetrice ale acestora sunt puncteie
M1( L, 1) li Mz.(7,3).lnta6,ruea geometrica alui z1 * z2 =
* 3 + 4i esle punclul M(3,4) 5i evident 0M1MIV2 e$te
paraIelcrgrani.

lnterprctarea geomctrici a diferen{ei a doui numer€

complexe
*
Fiinrt date numereie u.rmplexe zt = xt + y1i lii zz xz + yzi.
c?xe au imag;inile ge{}mctrice Mt{xt,yr) qi M7(x2,y2), atullci

59
imaginea geometricl a difbrenlei zr * zz ests imagin*a
geometrici a surnei z, { {*e2), adic[ al patrulea virf
M(xr * x2,!r* y2) al pzualelograrnului ?MrMf'l't. unde O sste
originea axelor de coordonale pi M2{*x2. * yr) este imagirrea
geornetricl a lui *e2 * -xz * !t"i.
lnterpret$rca gcometric$ n produtului dintre un numnr
r*al pi un num6r conrplex
F'iind date nunrerele a€R qi z*x*yie C, care are
imaginea geonieric* M(x,y), atunci irnaginea geometlicE a
nunriruiui o? sste punctul M{ax,a,y}, care este coliniar cu
punctele O Si ,&/ li in plus tlM'* lol0M.
Aplicalii
l.Sd se dernonstrez,e cd patrulatcrul IBCD esl,e paralelogram
dac& gi numai dac&21 * *
zc 7,a zp. *
Solu{ie. Segmentele AC $ t}D au acelaqi rni.iloc 0. Atunci
za*zs zs*zn t:t
*t- =f e* Zs = zs 4 217.

2. Fie numerele complexe zr = o. I bi 1i z2 = c * dtl,

av:int{ ca imagini gec,metrice punctele I 5i respectivr9*S:.:" ***
cE afixul mi;locului M al segmentului [AB] este -_.,*j.
$olugie, $e proiecteazi puncteie .4, B, If pe a'xele de coordc-

uate. Proiecfiile lui ,&/ pe axe au aoordonatetc :f $i

ry
6.33 Rczolvarea de ccunlii tn C
Ecrrafia de gradul lnt$i cu coeficien{i completgi
[,'orma ecua{iei az* b * 0,4,b e C.
$olufia ecualiei: , * - t. *u Ut,oulgeste cu coniugata

GfJ
 numitorului $i se aduce la forma cea mai simpln.
Exemplu. Ee;uafia {L + i)z = i are solufia:
i r(1-"i) 1"+i 1 1.
"?=-@ i-l-i 1--r? 2 =-4-r'2'2"'
Eeua{ia de gnrdul al doilea cu coefi$ienti reali rezolvnijl
lnC
Scurfia de gnrdul sl doiler are forma:
ax2 + bx -F c = 0,a,b,c € R,4 * 0,
Discriminsntul ecuai:iei este: A= bz - 4ac.
Dacd A> G, atunci ecua[ia are dou& solufii reale ryi distirrcte.
Dac.i A* 0. atunci ecualia are dnui solu[ii reale Ei egale.
Dacd A< 0, alunci ecrra{ia are doui solu{ii complex corliugatel

*r.e =
-b t iv:[
**Ti***.
r Exemplu. F.cuatria r? * 2x + ? 3 0, &re A= *4 li solufiils:
z:Lifi 2tzL
xrt=:T-=t=1ii.
Heuatia rte gr*dul al doilea cu eocficicnfi complecqi
rezolvnti in C
Ecuafia de grtdul al doilen are fc'rma:
axz + bx't- c * 0,c,b,c e C,f, ra 0.
Discrirninantnl ecua{iei estqr A= bz * 4ac = {m f ni}?,
unde ra qi n urmeaz6 si se dEtermine.
i# * :lgg +:i).
SoiufiileecuaSieieunt:.tx,? =

Exemplu. Ecualia a2 - iz * 1* i = 0 are A= i? *

+4(1 + i) = i2 + 4i $ 4 = ti + 2)2.Soluliileecualiei sunt:
i+"fti+T'F r+(i+2)
--tr '=t'=i*1'x'=-1'
,tt.----*l--- .
6L
 7. Funcfii qi ecuafii
7.1 Func{ii
7.1.1 Injcetivitaic! surjectivit*te, bijtctivit*te. Funt{ii
irtversabilc
Injeetivitate
Detini{ie. O functie f ,A n F se nuneqte injeetivl tlaca
oricare ar fi a,b e A, a + b, rez.ulta f(o) + /(b),
Cnnseeinli. O funclie f t A - I este injcctivji dacd oricare
ar fi a, b e rt, astfbl incdt f{a) * f(b}, rezult{ c = b.
[xernplu. Funcliaf ,R *R,/{x) *3x*1tste iniectivd
deoareee f{a) * f{b}::"' 3a * 1 = 3i * 1 :;r * s b.
Ohserva{ie. 0 funcfie l' : A n S nu csto injectivtr dacA
*xis$ *, h € A, a rL i, astf!:l inc6t f (cr\ * l(r).
Exempfu. Funcfial tR *t R,f(.r) =x:i*4x *3nuEste
injectivideoarefr t + 3 qi f(1) * /(:l) - fl.
Modalitate gr:afic$ do a rerifica dac{ o func{ie nunreric{
este $etl nu injcctivi
O func{ie numericd f t A - B *ste inj*ctiv$ dact orice
paraldd la axa Or dusd. prin punctele oodomeniuiui, irrtersectga;ra
grafrcul funcliei ln cel mult un pun(t.
Surjectivitate
Definl{ie. 0 functie f . A - B se numetrte surjectirtr ciacft
oricare ar fi h E B, exlstd cel pu{irr un elemeni a € rt e-stiei ircril
f{a) =-b.
Consecinfe.
l) f A - B estesurjectivfidacfilrnl'= ff.
0 flrnctir: t
2) O f;nctie f t A - B estesurjectivldac&oricarearfi & € fi,
ecualia in x, f {.x} * b are cel pullli o solulie in ntullitnea I
Exemplu Functria/:{1,2,3J -i {t, bi,f{1) = fl?) = a,
l(3) * b, este su4ieetivh deoarece lrn f * g.
Oh*erva1ic. O func1ic/: A - & nu ssles*rjectiv*dacd
e"risti c*l pu{in iur purrct b € 8, astfel ini:ii1 ori*a"e a:r t\ a e A,

62
fta) * b.
*)xernplu. Functria f :7 a Z, f (x) = xz nu este surjectiva
deoarcce ecualia /(x) =' -5 (-* x2 * -5 nu gre solufii in Z'
Modalitnte gr*fici de s vtrifica dac$ o func{ie numeric*
rste $*u nu suljcctivtr
o filnclie numericil f ' A - B este suriectivr dacl orice
paraleli la axs O* du-sf prin pufictele codonreniului, intersecteazd
graficul funcliei in r;el pufin un punct"
Bijectivitate
Defini1ie.0 funcfic f 'A ' B se numeqte bijecthr dacl sste
injcctivd qi surjccLivfr .

Consecin!:fl. o firncfie / : A -+ B este bijectiv{ dacd 9i numai

cJac* oricare ar fi b e 8, exist* un unic u € d astfel ?ncAt f{c) =
;t.
fixemplu' Funcfia f ' R *R,f(x) =4r-3 este evident
aidt injectivi cdt Ei surj*ctiv5 qi atunci este bijectivd"
Observa{ie () fun':1ie t A n F nu cstc bijcctivi dacl nu
f
este irrjectivi $au nu este surjectivE.
F)ieruple Funclia /, R - R,f(r) : xx * 4x*3 nu esle
injectivd, iar i'unctia f :ze z,f{x} = x2 nu este surjectivd 9i
atrrnci cele doul funclii nu sunt bijective.
Modalitate grtfici de a verifica dnci o funcfi* numericf,
este sau nu bijectivi
O functie numerii:A f 'A* B este bijectivil dacd orice
paralel{ la a.xa Ox dusli prin purlctete ceidorneniului, inlersecteoz,a
gralicul f.urc[iei intr-un singur punct.
Inversabilitate
Ildinili*. O funcqie f t A *B se nunreqte inverscbili dactr
existlofunclieg: S '+ I astfeltnc{tgof = le$i l$9 * ls.
f,xenrplu Funclia.f I R + R, f tx]t - 2x + 1' esle inversabilfl

63
deoarecepentru funqiag I R - R,g(x) = {
i1 ou**,
(L/) = r.\!+ 1 = x;i
(/.,s)ix) = /(s(r)) = t

baf)(x) = s(/(rl) = s{zx+ t) = !1a1'i = r. I

Cousctin{tr. O firncgie f , A - B
este inveruabiltr daci qi
numai daci este bijectivil. lnversa func{iei/se noteazi cu f"1.
Excntplu. Functia /rR -+R,f(1) sx*/
este bijectivd
deoarece este injectivfi Ei suriecfivi.

lnterpretnr* geometricl
Craficele a doud funclii inverse /gi /-1 sunt simetrice fa{[ de
pritaa bisectoare.

?.lJ l;'uncfia pute re {u exponent n*tuml

Definilic, Funclia/: R -r R,f(r) * trr,$nden S N,n * 0
se nume$te funclie putere de gradul r"
l)aci n este par grahcul functiei e$te prez-sntat in {ig. l, iar
dac$ rr esle impar graficul funcliei e$tp prezc:niat in fig. 2,

Observafie. Reprezentarea grafic6 ir unei astfci de llnclii se

face prin puncte.

7"1.3 Funrlia rrdical

Definirie. Funcria f:f[o'*) - R'f{x} * i&'a par

t R * R,f(r) = i/i, nimpar
$e

64
nrnile[tq l'une{ic rarlical de ordinul n"
Ddcn r e$tc par gralicrrl firncliei este Frezentat in ltg. i, iar
daci n este impar gratielil fun*{iei este pr€zental in {ig' 2"

t
l.-
_x__* ()l .r
I

{ig. I fis. 2

Obscrva{ie. Reprez,entarea graficil a unei astfel de flrnciii se

lhce prin puncte,

T. 1.4 l'uncfia exPcncn{iali

Dr{ini6ie. DacAc :> 09i ei * 1, func{a/:p + (0,m),
f (x) = rrt funcfie exponen{i*li,
se cume$te
Observa{ie. Funcli n exponenlr;tli este hijectiv*. ;i inversabiltr'
[f onotonia func{iei exponenIiale
l) Daci 0 < *< 1, lirnciia exponenliali este stdct descrescatoai€
pe lt.
?) OacA a> 1" fLnctia t)xf$nentiala e$te stric{ crescak)are pe R
$rnficul functiei exponcntiale
DacA 0 < rr < 1^ gra:ficul irncliei este pfezentat in fig, 1. iar
daca rx > 1 gr:aficui lun.;liei este preT-enlnt in f ig. 2

'Yf
\l
\{\t 'tr
tt
tt
\t\J l./
l/
()i .r (}l .r

I I
tig. I llt*,2
65
 Observr{ie. Reprezentalea grafic.fi a unei astfel de func1ii se
lace prin puucte.

7.1.5 Funcli* logaritmicl

Definilie" Dacf, a > 0 9i a * 1, func1ia /: (0, co) + 9,
1(x) = iogo r se nums$te funefie log*ritmicl
Observe{ie. Funclia logaritrnicl este bijcctivd qi deci inver-
rrabila, inversa ei {iind firnclia exponen{ialf, cu aceeaEi bazA ca
firnclia logaritmicd-
Monotonia funcfi*i logtritnrice
I ) DacA 0 < c < 1, funclia logaritmic[ este strici desmescitoare
pe i0, co).
2) D:ic[ a > 1 funcfia logaritmic{ este sitrict cre$cAtoare pe
(0,
"r).
Craficul funclici logaritmice
DacI 0 < o < I graficul functriei este prezentat in fig. I, iar
dacfi s > i^ graficul funcliei esle pre?sntat in fig. ?"

tig. I fig.?
Obscrvafie. Rep$zsnlarca graficd aunei astibi de flrnc{ii se
fac$ prin puncie.

?.2 Ccuafii
7,2.1 Ecuatii, inrcua{ii qi sisteme de ecua{ii ira{ionale
Eeuafii ir*$onale
f)rice ecualie in care necunoscuta se gase$te sub unul sau mai

65
maili radicali $s nume$ie ecus{it ira{ional[.
inointe de tez,olvarea unei ecualii iralionale se pun cc'ndi;iiler
l) hrncfiite de sub radicalii de orc.lin par sd fie 0, l
2) ambii mernbri ai ecuaiiei lrebuie sd aibd acelaqi semn.
Psntru rezolverea u*ei ecua[ii irafionale nu exist{ o metodd
generald. Prin tiiverse metode, ecua{ia trebuie transformat*
succesiv intr'-o ecualie care ru mai confine radicali 9i care poate fi
reeolva$ lolosind cunoql,intele acunrulale.
Prhtre rnetodele foic,site amintim:
a) ridicarea sucresiv[ la putere;
b) fbkisirea lbmrulelor pentru radicalii ccrnpupi;
c) lirlosirea protrriegtilor propo4iilor;
d) inmLrllirea ecuatiei cu expresii conjugate;
e) amplificarea unor liar":1ii cu oonjugata numitr:rului;
$ elbctuarea unor subslitufii.
llxemplu, $a se reznlve in R ecualia:
.fiT?- tT:1=?".
-tolufie. Punem mci'intdi condiliile: x *22 09i Z - rc a 0'
care prin rezolvare ne dau x € [*2, ?]' Trecem radicalul
*,lT:i
ifl partea dreapt4 penl.ru i? podtiva anrbii memi:ri 9i oblinem:
,lVqZ=dT:x+z'
Itidir:*rn la p*trat amhii rnembri ai ecualiei 9i oblinem:
x * 2 = ? * x *4 + 4r'TITc* 2x - 4 * a'ff:l a;,
clr - ='2',lT4.llr:nemcondiliasuplimentarlr 2 0c')
2 - )
x e [2, co). Condilia e$tc acum "r € l*2, ?J [], co) * {2}'
I
-
Ridic&nd la plitral oblinem (x 2)t = 0 x ?, care cile
":? =
scluiie corectA de.oarece Z e ft].
lneeuafii irafionalt
Orice inecualie !n c:are necunoscuta se g*$e{te sub unui sau
nai nrulli ratJicali se n$nctle inecua{ie ira{ionall,

67
 inainte de reeolverea unei i*ccuafii irationale se pun condiliile
ca funcliile Ce sub radicalii de ordin par }
s{ lie 0.
llentru a ridica [a putsre psrA ambii membd ai inecuafiei.
ace$tia $ebuie sd aibh acelq*i semn.
Ilentru rezolvarea unei inecualii iralianale nu cxisti o rnetod{
general{- Prin dir.erse metode, inecualia trebuie transformatd
succesiv iur-o ine*ua1ie care nu mai conline radicali gi cnre poal.r
fi rezolvati lolcsind cunogtin{e [e acurnu late.
Printre metodele folosite amintirn:
a) ridicarea succesiv{ la putere;
b) tbtr:sirea formulclor peniru radicalii cnmpuqi;
c) amplificarea unor frac[ii cu conjugata numiioruluii
d) electuareo unor substitulii.
$xenrplu. Si se r*zolve inecua{iar + 1 < \ftf;T.
Solufie. Hvidentx! + 1 a 0. Avem doud cazuri:
a) r * 1 5 0 <* r S *1 c+.r e (*oa, *'1], caz i* care avem:
r + 1. < 0 € \ff:l- T qi atunci ineeualia e$t{r satisgcuu de orice
x e {-co, *11.
b) x + t > 0c+x > *1 c+x € (*1,+oo). Putem scum ridica la
pltrai anbii membri ai inecua(iei gi oblinem:
xz + ?x + ! 6 tcz * 1 c*x S 0++x e (*m,0j. Solu{ia
inecua{iei este {-1, +co) n (-m, Q} = (*1,01.
Solufia frnal* este: (*oo, --1] u (-1,0J =(*co,0).

Sisteme de ecu*{ii ira{ionalc

Orice :;istem de ecualii in car-e cel putin o necuno$cutA se
gAse*e suh unut sau mai nxrlli radicali se nume$te sistem de
ecun{ii ira{ionale,
inainte de rezolvarea unui sisfem de ecuafii iralionale se pun
conditiile:
I ) functiile de sub radicalii de ordin par trebuie sd he) 0.
2) ambii rnsmbri ai ecualiei rebuie sf, aibi acclegi semn,

68
 P*ntrir rEz*lvaree uriui sislem de ecua{ii iralirlnale nu exisld o
metodfi. generalS. Frirr diverse metode, sistemul de ecualir trebuie
lrarl'slbnnat su*cesiv inl.r-un sistem in care nrficar o ecuali+ nu {nai
confine rfidicali qi care, po&te t'i rezclvat folosind cunoqtiniele
acumulate.
Prin',re metodele lclr:site arninti.nr;
a) ridican'a succesivi la putere:
b) tirlosirea l'omrulel*r pentru radicalii colllpugi;
c) ampliticarea unor fracfii cu conjugata numitonrlui;
d) efectuarea unor subslitrlii.
i x*v=25
Exenrptu. Str se rezolve ri5lsrnrrl.
['q *'ury = ,
liolulie' NoHmfi * u fi .F * u qi oblinem sisternul:
+ vz 25,.*, prin rezoivare $edi sr:lu[iiie: u * 3, u *
(lr-Fu=7]
luz 4 $i

u * 4,v x 3. Atunci x = 9,y = t6saux = 16,y * 9.

?.2"2 l]trtatii, inecurfii qi sisteme de ecutfii *xponen{ialc
[ieua{ii erponen{itle
Orice ecu*{ie in care necunoscuta sau o exprcsie care ccnfine
necunoscuta se gaselte la exponenl se nurne$te ecua{ic expolren-
{istn.
in r,ailnrl r*e,:lvArii unei ecuafii exponeritiale se loloseqte
injectivitateu lun.cfiei erponenliale: 6rf'txl = 4s(r):x;1'1; = gt i),
ExistE c*teva c*tegorii de ecunfii cxpanenfinle:
l) a> 0,4 * l,b> 0,4'o(r) * bqf (x) = lo8*}"
0xemplu. Ecualia,3t * 2 +x * logr 2.
?) o > 0, ft p 1, al{x) * as(x) <+ /(x) = g(1').
Exemplu. Ecualia trt+l * Lzx 6 x?" * 1. * ?x c> x = 1,
3) a,b > 0,c + 1, b * L *4 5,sf('r) a bslx).Se logaritrneaz*
ecualia intr*o biv.l r: > 0 qi c + 1.

69
 Exemplu. Ecualia Zt+l * 3:*2 se logaritmeaz.fi in bazn 2 gi
se ob{ine: (x + 1) = (.r * 2)log2 } .+ I * '..,
4) Ecualii in care se folosegte o substitugie.
Eremplu. Pentru ecua{ia 2t + 4r a 77 se folosegte
substitutria 2r * Si ecuaiin devine: yz + y * ??
I 0. *
I necun{ii exprnenfiale
Orice inecualie ln care necunoscuta sau o expresie care
conlire oecunoscute se giseqte ia exponent se nurne$te inecuafie
exponen{ia16.
l'entru rczolvarea unei iner:ua{ii expanenliaie nu exist* o
metodd generalfi. Prin diverse metode, inecualia hebuie
transibrrna{h succesiv in una sau mai mrrlts inecua{ii mai sin'qrle
care pat fi rezolvate firlosind cunoqtinfele acumulate.
In cadrul rezolv{rii unei inecuafii exponenliale se lbloseqte
proprietatea func{iei exponen{iaie;
a) dacA0 < a < 1,atunci qftx) lgc(x) q:> f(x) > Sk).
b) daca ci > 1, atunci a.f(x) 4 sttxi 42 7111 < gtx).
Er*mplu. Pentru a rezolva inecualia 7,x + 4x ( Z se facE
substitrrlia 2r * I, se oblinc inecualia .ya +y * ? < 0, care are
rrrluliay e(*Z,tlc>*2 <y < te *Z < 2x < 1,
'!-x >-2:)x€R $i 2'"< 1*2' <?0.+r<0. Solulia
inecua;iei eslei x € R n (-oo,0) e (-m,0).
Sisteme dc ccua{ii *xponenfirlr
Oric$ sistem de ccualii in carc necunoscuta sau o expresie care
arnfine necwroscuta se gfiseEte la exponent se nume$te sistem de
ccrua{ii exponen{irle.
l'entru rezolvarea unui sistem de ecuatrii exponenfiale nu existfi
o nlet$da general&. Prin diverse metodc, sistemul rle ecuafii
trebuie l.ransformal suecesiv ?ntr.un sistem cale poste ti rezolvat
f<rlosind cuno$tin[ele acumulate.
l)rintre metodcle folosite antintim :

7A
a) impffirea menthi"ir cu membru a cclor douii ecua{ii;
b) inrnullirea rnembru cu mernbru a celor dou4 ecua{ii;
c) logaritinarea uneia sar ambelor ecualii;
d) efsctuarea unor suhsti lutii.
Exemptrr. Penrru a rezolva sisiem-t
{1;:|| : il -
inmultesc membnr cu nembru cele douA ecua[ii qi se obiine:
l'lx. 1"Zv * 1?3-12;+J' * 123* x * y =3:+y * 3 *3.
Se inlocuiegte y cu 3 - r qi se obline o ecua{ie expcrnentiall.
3x .43-: - 36, cu soiufiar * 2. Rezuit6y * 1.

?"2,3 licunf ii. inecru,lfii sis(enre dt ecuafii logoritmice

"i
ticu*{ii logaritnricc
Orice ecualie in care necutloscuta sau o expresie care cr:n1ine
nefilno$cuta se g6se$k c.a baza sau argument al unui logaritm se
nume?te ecua{ic logaritn*ici.
inainte de rer"clvarea unei ecuafii logaritmice se puu condi'
triiie:
l) func{iile de suir togaritrni si {le > 0.
2) firncliile ce repreeintil bazrle logaritmiler sa fie > 0 qi diferite
de l.
in cadrul rezoiv&rii unci ecualii iogaritmice se foloselte
/(r) = log* gir) .*
injectiviurea funcliei logaritrnice: logo
=r- /(r) * g(x).
Hxistli c8teva rntegorii de ecut{ii logaritmiec:
t) iog11r1 g(r) = d,e er R * S{x} = f(x}o.
Exemplu. lc'g,(xz "- 7t * 4) ; l.
Se purr rnaiintdi crindilii e: x2 *2x+ 4 > 0 sir > t),x + 1.
Rezrrltir e (0, 1) u (1, +c,o). lrcualiadevinerz *?x * 4 a xx,
Cu solulia x = 2, carc e$te corsctft deoarece 2 € (0, 1) U (1, +m).
2) a> 0,a + 1,lcgo/(x) * lo6o Stx)* f {x'} * g(x}'
Exernplu. icgr(r2 -l- r + 1) = iog?(xe +Zx +Z).

7t
 Seprrn mai intdi condiliile: rr + x + 1 > 0,xt + ?x + 7 > 0,
care rlup{ rer.olvare ne dau r € R.
lcg2(x? + r + t) = log:(r? *Zx:1"2,\:>x: +.r -t- 1* x2 +
*'lx + 2:* r * -L, solulie coiectfi.
3) logyq'; g{xi = logs(') /{r). Se foloseqte formula:
1
logr;r1 f (.x) = ;;i-:-,q gi se obfine ecuafia:
tog;q,; p(xl
7
tog,'i';s('t) =G,;;;61'* logvl'vg(x) = t 1:*9(r) *
= f{r)tl.
Exenrplu. log*-r(r * 1) * log, ,1r - r',.
Sepi.rncondi$ile: r * 1> 0,x - 1> 0,x + 1* 1.,r -1* l=*
::*x)>1gir+?"
Se obgine + 1 = {x -. l}it.
ecualiax
a) x+. 1 = r* 1:* I = -1, thls.
h) r + 1 ---:-T * x2 * 1 = 1:+xr = ?::lx * *J?.
1

.t*J.
CorectA este solulia r * l?.
lnecur{ii logaritmice
in eare. necunoscula sau o expresie care
Orice inecunfie
conline necunoscute se gAse$te ce bazl sau argument al unui
logatitm se nurneqte inecua{ic logaritmicl.
Inainte de rernlvarea unei inecua{ii logaritmice se pun condi.
fiilc:
I ) funqiile de sub. logaritnri si {ie > 0.
2) func$ite ce reprezinti ba:ele iogaritmil*r sA fie > 0 9i diferire
de l.
Pentru rezolvarea unei inecualii iogarirnrice nu exi$td o
mctildA generalii. Prin diverss metode, inecua[ia rrebuie
translbrmau succes.iv in una sau mai multe inecualii mai sinipie
carc pot fi rezolvate fblosind r)uno{tiotele acumulate.

72
 in cad*rl rer.olvtrrii unei inecualti logaritrnice sc folosepte
proprietutea fr:ncliei logalitmicel
*) dacl 0 < a < 1, atunc,i logo /{x} < logo g(,r)c+/{'r) > "q(x).
b) dacla > 1, atrurci logof{x) < logog{x)*f{x) < S(.t)"
*
Ereruplu. log2(r 1) > 3. Se pune condilia x tr, > 0 - p
::x>1+x6(1,oo).
log2(r - 1) > 3:* log2i.r* 1) > log29=+ x'- L ">9 -*r > 1{)
Sotulia va fi xe (1, co) rr (10, oo) = (tg, m).

Sistemc de ecualii logaritmice

Orice sistem de ecualii ln care necunoseulil sau o expresie calt
coi:{iue necurrr$cilta se gi.iie;te c& haz{ sau argunlent al unui
lrrgaritu] se eumefte sistent de ecuetii logsritmice.
Pentru rer*olvarea rtniri sistern de ecua{ii logaritmice uu exist*
o rnetodt generalf,. Prin diverse mstode, sisteinul de ecualii
trebuie kansfnrmat succrrsiv lntr*un sistem cate poate ti rezolvat
loL'rsind cuno$tinlele aaumulate.
{x * 'v:= I
lrenrolu {. :
(log2x+to$21=7 ^. Se Dun corrdiliile r > 0,

y > 0. A doua eoualie se scrie: log2 xy * Z=> xy * 4

Rezolviud sistemui
{r*Y*5
lry=4
oblinern x * l,Y = 4sa*x n 4,Y - 1.

73
 8. Metode de num{rare
Ll Mulfirni {inite ordonate
I
D*fioi{ie, Mullirnea se numeple mullirne finitA daca,4 = #,
caz in cnre mul$mea .4 are 0 clemente, sail dacfi existA nlm$rut
rrntirral r*
t qio luncliebijectivhf {1,?,...,n} + A. t
Nrm*rul natiual a este nuin*rul elsmentelor rnui{irnii tinite qi
se nume+ie cardinnlul nrullimii L Se not$aie5 n E card(l), $au
n =,{.
flxemplrr. Mullinrea d = {s, b, c} me c+rdinabrl 3.

Froprietl{i ale mulf inrilor finite

l) Ilaci rnuitrinrile A Ei I su*t tinite Ei exisld o fi.rncfie bgecrivt
f A - B, atunci,{'* F.
'
2) Ilacl nullimile I pi B sunt finite gi A f) S * (4, arunci rnul,
{i-rncn ,rl U I este finitb Ei ZTF * r{'+ i$,
3) Ilac6 muilirnea I estc tlnitd qi B c,4 este o submullinn a sa,
*trnci I *' ,9 este rnullirne finiul 6i I :E * ,4.* F.
De{ini{ie. Q rnultims finit{ .4, impreuni cu o ordine de
dispunere a elernentelor sale bine detenninatA se numeqle mulqime
ardnn*ttr.
Exemplu. Fiind dat6 rnullimea A = {1 ,2,3} se pr:1 fbnn*
rnullimile ordonate {1, 2,3}, {1,3, 2}, {2, 1,3}, {2. :, t1, {3, 1, l, },
{3,?,1}. Aceste rnuliinri au aeeleeli elerrrenie, dar tli{br{ prin
ordinea elementelor.
Probleme dc num{rere importsntc
l) Fiind date mullirnite A Ei B finiie, f =.m,8 * n, arunci
nunrlrul funcliilor/ : .4 - IJ esle egal cu nn.
-t"*iind
2) d&t$ muilimes I
avdnd * elemente, atunci n*mlrul de
I
suhcrullirui aie mulliarii est* egal cu 2n,
3) Fiind date rnullimile A g B finite. .{ - Fn,E = n, a(unci
muilirnea I xI este finita ii /T;3'* .{ x 6.

74
 8,2 PermutEri
Definilie" f;iincl dara nrulfimea I finita, orice mullime ordcna'
LA eare se poate lorma cu elenrentele mul$miiI se nurneEte ptr-
mutare a mullimii L
Dacfr multrimea I ate r elemqnt€, atunci numirul permutfirilor
multimii I it noi6,m cu P,, x n! * 1 ' 2'3' "''n^
ConYeninr ca Ps= Ql = 1.
Rtla{iide recureufi. Prr 3 n' Pn-; Pn s n(n - t}'P"-2.
Remrrci. !:iind date mullirnile I gi I avdnd ftecare cdle n
clemente, atunci numdrul fun4iilor bijective f t A -t Ieste i:gal
cu n!.
Exenrplc. a) 5l = l' 7'3'4' 5 * tr20.
n!
.--_-
L'2...(n-1)'n
*'(n-1)!
h) = -_----l----
l'2"' '(n-1) = tl.

8'3 Aranjamente
Definilie . Fiind dutli rnullimea I avdnd n i:lemente, ahrt-rci
submullimile ordonate cu nr eler$etlte, ln 5 n ale mullimiil se
numegc aranjanlente de n luaie gdte /r!.
Numdrul aranjamentelor de n luate cAte m se notea:6 Af
nl
si este eealcu
(n - m]l
0bservctie. An * l,lli = nf'
-1
ilelafii de recurentii. A* * n '/fji;
diJ+l = (rr * m) ' dlf,
Remared. Fiind riati mullinrea .4 avAnd nr elenrenle 9i
mullinren I avflnd r elcnrente, m 6 n, at*nci tunclii injec*ive
f rA - I sunt !n nunrlr de A]f.
Exemple. a't A!" *,rr1-r =
(5-2)! 3!*
$ l-l:l
3!
= 26'

h) Numere de 5 cifre elistincte care sd inr:eaptr cu cifra I sunt 4$.

8.4 Combintrri
Definitrie . l:iind dafil mullinrea I avAnd n elemente, ntunct
1C
submullinile cu n elemente, m S n ele mullirnii I se numesc
coutbindri de n luate cite nr.
Numnrul comhinlrilrr de n luats edt* m se noteaza Cff qi este
nl n(n - 1Xn * 2)..'(n * nr + 1) Atr
"
€trOlCU
(n * m)lml =**-
1 . ?'3 . ....rn Pm
Oh*rvafie. C$ + !,tf; * l,
liormulo combintrrilor complemcntarc. C{' = C#-*.
Relafii-Fde recurenfi.
rm.- 4 nro
-\ Ln
€J
n-m " - -

b)Cf=;f,T:l'
-La-r

c) [# + Cnr + Cf:-11.
Rem*rctr. Fiind datn mullimea I
avflnd elemente, alunci I
I
nu$Aftri submullirnilor mullimii este egal cu 2{.
5'4.3
Exemple,a) Cf^= = 10.
--
n(n-r)dn-2)
*T.7.3*-"
b) *;G:T-* n*2
#= *-r:2* a

8.5 Binomul lui Newton

Formula binomului lui Nervton
ia *b)" * Cla" t Cjnn-r6 *.'. + Cf4n-tbk +.'. + Ctb"
CoeficienXii binomiati suntr C,f, C,!, Cj , .." , q.
'fermcnul general al binonrului oste: ?p;1 (!,qn*kbt<.
=
Sume eu coeficienfi binomiali cuno$culel
a) c,? * c*+ ci * ...* cf;; tn;
b) f'? * c* + c; -- '..+ (-1)n cI * 0;
c) cf + Ci + C* + ..- * ?n-1;
d) Ci + c; + c; * ...* !tt*l.
tb
 Exempie, a) (r + 1)a * x+ + Cixs + Cixz + Calx + 1 *
= xa + 4x3"'t" 6x2 + 4x * L.
b) Termenul la p*trulea al dezvolrarii (y'' + V5)B *stc,
T+ = Ts+r = cf (v?)t-uy's3 = 56, 4,11.g,/1 = 67?,tK.

Aplicatrii

1. Si se calculeze suma urmaloare , f"*l tt'* t

,t

nltllt
solu{ie.
' l;=l .1. triir+.1-
.I,*rt = L;l ' l) = .t [t'tt+ l)-&!J =
t=l "

- + 1)t- k,1 = 1::t- l) +...+ [(n+ r)r- n1.7= tu+ t)t* I

$,ltu
2. SA se rezolve ecuafia Atr - 42.
'tJ
Sotu(ie. A; '" 42 -:r r(.r* l) = 42a r- -r-42 * tl:r
..rx*-6 sau IxT.Corcspunde x*7.
3. 56 se determine .r, ;l, n & N dac* ?n delvoltarea:
/ \It
(t * y) avem: '12 = 24A,Tj = 72A,74 = 1080 -

Solulic,
-3
t:I*rn*l y = l.au; c?, xn"Z vz = 7 20; tltxn y3 =' t 080
impn4in:r membru qu metnbru prima relalie la a doua Ei a do'.ra
la a treia qi scoal.enr dia ilecare relalie oblinut& raporttrl:
1;
v
x tt*l x }t*4 tx*l 2n-4
x *'-_
:* -- ; F -*-' :1'
y6y9y69
"+4=5;r=2,jl=3.
 9. Elenreute de probabilitd{i
9.1 Evenimente. Opera{ii cu evenimente
fveuimentc
Dcfini1ic. Numim evcniment nrice situaiie detenninatil de
unul sau mai multe posibile remltate ale unei experienle .

Eveninrentele se reprezint* in matematici ca mullimi ce cr:n[in

probeie care le realizeaza.
Hvenimentele cara pot fi rqalizate de o singuri prob6 se
numesc tvenimcnts elemcnt*re, iar evenirneutele care po( fi
realizae de cel pulin doud probe se nume$-c evcnimcpfe cotnpuse.
Exemplu. Consider{nr experien{a anrnc&:ii unui zM.
L.venimeniul apariliei felei cu numf,rul 3 este un evcnimeut
elenrcntar. Evenirnentul apadgiei unei felc cu num6r pat este
evenimentul apariliei unei fe{e cu unul cihr numereie; 2 sar.r 4 sau 6
pi este un eveniment complrs.
Definilie. Evenimentul care ttu se realiaeazd la nici o probx a
experien{ei se nume$le eveniment imposibil.
Ilefinifie . Evenimentul care se realiz.eaes la hecare efectuare a
u$ei experienls se numcge evcniment sigur.
Exemplu. Considerlrn expsriefita arunctrii unui singur zai.
Evenimenful obfinerii umri numdr mai mic decdt l2 este
evenirnentul sigur, deoarece orice numhr apare pe zar cste mai
mic decAt 12. Evenimentul oblinerii numtu'ului l2 este
cveniment*l inrposibil, deoarece 1.2 nu poete apare pe nici o fag
a zarului.
Definilic. Evenimentele I qi B se numesc compafibile dacfi
existd probe care le realizeaz,i simultan.
Hvenimentele I
gi S se nume$c incompatibilc dac[ nu existi
nici o probh c*re sd [e realiz*r.e sinulian
Erernplu. Considerdm experienla aruncArii unui singur ear'.

v8
t*) llvenime.ntul '{ al oblinerii pe a fali a unui numAr multiplu de 3
este A * i3,6). fiverrirnentul B al obfinerii pe o t'ap a unui numtu
nrai mie ,Jecdt 4 este f! = {1,2,3}. Cele douS eveni:ner)te sunt
coinpaiibile detlarsce 3 este proba care [e realize*z$ simuttan.
b) Evenimenlul I nl obli:nerii pe o lala a unui num*r mai mic decAt
3 este d -{1,?}. *lvenimentul f aI oblineni pe o fals a unui
numir mai msrc decdt,l este F * {5,6}. Cele dou* evettimenle
suut incompaiitrile deoarece nici o proba cars le realizeaz*
sinnrlt*n.
Opcra{ii cu evenim,rnte
1) Reuniunea a duuh t:venimente I 5i I se noteazA cil 4 U F 9i
este evenimentul care se reahzeazi aturici cind se itali?teaza
evenimentul I sau se realizeazj evenimentai 8.
?) lnters*c1ia * tlos* rrvcnimente I Ei B se noteae6 cu 4 n I ;i
este eveniilrenlul care re;rlizeaat simultan eveninrentele I qi B.
3) Evcnimcutul contrar evtrnimenttriui I se noteaz[ d; este
evenimentrrl cat's s$ realitrcaz.A atunci c*nd nu se realiz-eazii
evenimennrl l.
llxenrple. Cunsidsrfun experien{a aruncdrii unui singur zar ;i
evenirnentele;
4 * evenimentul aparilir:i unui numAr par,
I* evenimentul aparitri,li unui numAr nrai mic deeAt 4
f, * evenimentul aparili,;i unui num6r mai mare desAt l.
Atunci avem: A -{2,4,6},8 - 11,?.,3I,C = {4,5,5}, EvidEnt:
A rJ B * il, 2, :3, 4, 6),1 n I = {2}, iar evenimentui B este csnrar
evenimentului C.

9.2 Probtrbititates unui eveniment

ilcfini1ie. Numirn rprotrabilitntea unui evenirnent raponrtl
dintre rrurnd.rul cazuritrr favorabile realizi:rii evenimenluiui 5i
numfirul caz.urilor egal posibile.
Probabilitatea *:venimentului I se noteaz6 Pi,4).

79
 Exemplu. Considerdm o umn Eare confine 3 bile albe pi 5 bile
negre. Numlrul cnzuriir:r egal posibile e*te 8. Probnbilitqtea ca ex.
tr{gdnd o bita din urna acel}sra s[ fie albd..r*
],
i* probabilitatea

ca bila sA fic nearril este ].

6

9.3 Propriet{{i ale probabilitf,{itor

l) 0 S P{l) < 1; P([) = l,f(fl) = 0"
zlP{Ac}F1*P(d).
3) Dac*/ ;i d sunt evenimeute cornpatibile atunci:
P(A u 6) = P(.4) + P{fi) * P(4 n It).
Exemph. a) Se arunc6 doui zaruri. Notim cu I evenimentul
ca 5 sf, nu aparfi Ei cu lc evenimentul conhar, adicf, evenimentul
ca 5 sd apard cel pulirr o datA.
'r'2 r5r2
P(d) * (il * P(Ac) =1-r(A)=' -(;) = *
1.1

b) Anrncind un zar. sA calculam probabilitatea apariliei wrui

num{r mai mic decdt 4 sau a unui num&r par. Nottunl
,4 - evenimentut apari{iei unui numfir mai rnic decAt 4;
I - evenimentul apari{iei unui numdr par.
Evidentl = {1,2,3} SiB * [2,4,6]$i.4 nB * {?}.
P(A u B) = F(r)+ P(B) - P{A ns) = 1 + 1 -+=g
6'6 6 6'
9.4 Probabilitfr{i condi{ionate
Delinilie" Fihd date deiuA evEnime$te I 6i ,8 cu P(B) > 0,
probabilitatea evenimcntulrri I condilionatd de evenirnentul I
{Stiind c[ s.a reaiizar B) este:
p6(.4) ., = t(f,?,t).
P(B)
Din tbnnula de mai sus rezulu P(rl n 8) - P(F) ' Ps(d).

80
 Exemplu. O uml cttn{ine 4 bile albe qi 3 bile negre. Se extrag
pe rAncl din umd 2 bile 1i se ptn pe mas6. Detemlin6m
probabititatea irn aveff p,3 mec;i o bit5 alba pi una ncagrfi in aceasta
ordins.
Not6rn: .4 -svenimentul de a obline o bild alb[ la prima extrirgere
B *evenintentul de a obr;ine o bil6 neagri la a doua extragere.
P(,4 n F) = P(l) ' P,{(fr) * :76'+ ='=" 7

9.5 Evenimente indePendente

tlelinifie. Doul el'enimente .4 $i B sr) nunesc independente
qJaea P(A n F) * P{d) ' P{F),
Exemplu. Doi vAnirtori trag sinrultan asupra unui hrp. Proba'
Lrilitatea ca primul vdndr:or sf, atingi lupul este; $i Probabilitatea

ca al doilea v6nntor sd atingi lupul este

1 NotanO cu I Ei Ii eve-

ninrentele ca primul vinltor qi respectiv al doilea vdnAtor $A

atingd tupul, constatam cA acestsa sunt independente +i atunci:

r(A n B) = P(A) 'P(B) ='l'+
34 = i.
t7,

9'6 Schema lui Foisson

Se consideri ri ume eonfinfind bile albe qi neg,re, urna I r:'o*[i'
nAnd a; bile rilbe qi b1 bile negre. Se extrage din fiecare unrB c6te a
bil*. Notdncl cu tr,r,i * 1,2,'",n probabilitatea ca extr*gdnd ditt
urna i o bill aci*a-sla sil fie alb[ si qi * 1 - p6' atunci prababilita-
tea oblinerii a A bile alb': qr n - k bile negre este egal6 eu coelici'
entul lui xk din de';voltarea polinonrulr.ri:
{p6 + q)(1tsx + q)' "' (p'r * qn).
Excmplu. Se corrsider6 3 ume care oon$ini prime 2 bite albc .si
3 bile roqii, a doua 3 bile albe 9i 4 bile ragii, ial a treia 4 bile alhe
ri 5 bite ro;ii. tlin fiecare rrrnA se extragc ciitc o bili' Avein;

81
 7.
x g,4r *
33445 * * *6. Polinomuleste:
Pr
E'Pt = T,4t 7'Pt 6,4t
{i' . il {;' .;)(;. -;)
Probabilitatea oblinerii unei bile albe dou6 rogii este egall cu
qi
coeficientul lui.r a[ acesiui polinom. Acest coeficient csts egal cu:
24.5 +*.-.-t-.--,-
335 344
579'57cJ'579'
9.7 Schema lui Bernoulli
Schema lui Bernoulli e$(e un caz particular al schernci lul
Poisson in carc unrele sunt identice. Atunci p1 pz ..,F pn * * =
* p $i q1 * Q2 = "' * 4n = q * I -p.Atunci probabilitateade
a cbline,t bile aibe gi n -. k bile negre este egal{ su coeficienrul
lui rk din dezvoltarea binomului (px f q)", adici C,fpeqn-k.
llxemplu. Se arunci de 5 ori n monedtr. Probabilitatea de s
t1
oblinr ritema este; , iar pmbabiliralea de a ob;ine banul este;.
Polinomul esle:
,r r ' 5

o . Probabllitatea de a obgine de 3 ori ste ma pi de 2

ll., ;)
,.,3 /r\?
banul este egald cu coeficientul lui .r
3, adicl t; (j) Gj
9.8 Varirbile aleatoarc
Defini{ie. Se numelt.e variabil{ nlestoare o rntrrims eare suh
influen{a unor fhctori aleatori ia a mullime fmitl de valon.

o variabilfi, alearoare Ji. are disrribufia r {t, ;:;: ... ;;),

unde11, xy, x3, ...
,.rn suntvalorileposibile, iar pr, pt, pr,
,'.., Fn sunt probabiliti{ile cu care variabila X ia apeste valori.
0bserv*tie. h 1, pz*.'"* pn x l"

82
 Exemplu. Valiabiia aleatoare care dl punctelor [a
T*ff,
aruncareaunuizaresterxll 1 1 I I 11.
\6i1 6 6eEl
Opera{ii cu variabillc aleatoare
u Fiird date neR Ei r(;i;: .. ;:), atunci ilennim
ndunarea vrriabilci Xcu num&rnl a;
ralxl alx2 "' d+xn\
a+x( Ft' Pz Fn )'
2) Fiind date aeR qi r(tr;: ...;i:), atunci ciertnint
protlusul variabilei X cu nsmlrul rr:
,,7&X1 tlX2 "' AXn\
on\ p, Fz "'Pn )'
J) Suma variatrileror independente r(;:;: ... i;) tr
u 1!r lz
" %,\. v ,t, {xr -Fyr x; * }': " r', +/n)
' \qt ,l: " {,,/ " ' \ Ptgr ?tQz
,.r, i"o.:. '*., .
{) Pradusul variabilclor independente X [p, p, . . p;J fa
,,1It ft " 7n\. u*'1xrlt xzlz "'rili '' trln\
t \q, qz " Q,,1 '"'\p'qr P$z " FjQi "' guQnt'
Vnloarea rnedie a u,nei variabile aleatoarc

Vairrarra medic a v.iliabilei aleatoare , t;:;: .. i') *"

numlrui M(X) * p-1x1 'l p2x2 * "' * pnrt,.
P ropr"ict*{ile valo ri lor medii
Daca {i € R gi vuriabileie aleatoere 5irx1 Indg:pendetrte. atunci:
l\ M(.a*X)=s+Mtl.X};
?) /vr(ax) * aM(X)r
3) M(.{ + Y} = er(X) +.M(Y);
4) M{Xr) = M(X)M()').
83
 Disp*rria unei variabile nlefltosre

Dispersia variabilei alearoare r {;:;: ,.. i.) ** numarul

O2 (.r) MI.{X * m}2} * prtxr * m}z + p2lxs * m)z + ... +
*
*p*{x* * m)?, undc m = MtX}.
Este adevarata de asemenea formula Dz(X) = MtXz) - tM(Xrz,

Propriettfil$ disperslei
t) Dz{aX) * azDz{X);
2l Dz(a a1) * Dz(X)'
3) 0!(x +Y) = Dz(X) + ta(y).
Abfrterefl medic p{tratici * unei vrriabitc alcatotre
Abaterea medie p[tratici a unei variabile aleatoare X este:

D(X) = ,tD'W

84
 10. Elemente de calcul matriceal pi sisteme de
,ecuatii liniare
10.1 Permut6ri

Definifie. Numim permutar€ de pradul r orice func{ie

bijeetiv* o:\1,2,'.',n] - i1,?, "',n).
Notftm cu 5o mullimea penrrutirilor de gradul n,
Nrrm*nrl tuturor pennugrilor de Eradrul;l este egal.cu nl
Notlnr pc'rnru{area d,r gradul n, o=
{otr)
jttl ..
fompunerea permrrttrrilor "i"l)
Fiind date pernuf ile de gradul n, o 1i tnutnim ccmpunerea
l<ir ca fiind pennutaiea 'rr astt'el ?ncdt (erXk) = o(rik)) psntru
oiice lc E t1" 2, "'., n].
Prop riet{f ile comprrnerii p+rntuti rilor
l) Asociativitate * lor.lq * o(rq),(v)o,r,9 € S*.
2) fllement neuiru - t = (11... ;) ** eiementul noutru
pentru comp$nerea pemrut*dlor: e6 = oe (V)o e S".
3) [lernent hven - (v)o e 5*' (l]o'"1 g sn astibi inc*t sb aihi
lcr* relali.ile: or-r * 0*"6 = e.
Obscrv'afie. Compunerea permut&rilr:r nu esle comutativa.

Transpozilie
Se numeqte trtnspozilie filncgia bijectivn:
(i daclk=t
r,,1:11,2...',nl * tL,?.',.,ni,r;,;(k) ={ i dttcd k = i .
\k,daclk+i,k+i
P ropriet6lile transpozi{iei
l) r;,; + !.i 2) r;,;-r = ri,; 3l ti,iz = e'

85
 Inverriune
liiind dat6 permutareo o G.$,,, prrechfla (i,l),, <l,unde
a,l € {f,2,...,nl se n$nreste inversiune a permutarii o, dac*
o{i) v a(j}.
NotAm m(o) nunr{rul inversiunilor pernrurtuii rr,
Nurn&rul r{o) = (*l")tr{d) se nurne$te semnu! pe.rmutirii o.
*
Dacl e (a) t, permutarca o $e nume$te para.
Dacn e (o) = *1, permutaroa .' se nume+fe impar*.
Das,b q,t € 5o, atunci s(ar) = e{o)e (r}.

1{}.2 Matrice
Defini1ie. Numim matrice de tipul (n, n) cu elemrnre numere
complex*, o finrr:{ie .4: {1,7",'.., n} x {1, 2,.. ", n}*C.
Nottun d(i,li * ei,j, i,i € [1,?....,m] x {1,2,".,ni qi ele se
nuffre$c elernentele matricei.
Noldtn /ldn,.,,(C) mullimea matricel$r de m linii ;;1 n coloane cu
coeficienli in C.
Nofirn ,lt"(C) rnuilimea matricslor de n lirrii gi n coloane cu
coeficienli in C.
Etenrpte.a) Pentru m=n=?avem;, =(:ll Z:'rj
bi Peniru m = 3,n.* 1 obtinenr nratric:ea coloan{, =
(;ii)
c) Pentru m= 1,n * 2cb$nemmakicealinied * (orr av).
Ilefinifie. DcuA niarice d. B € Mn,,n(C) sunt egalc dac6 ar.e
iec egalitatea ai j = bi j, {v)t € {1,2,'.. , m} qi iv)j e {1,2,'.. ,n}.

Dxcmptu. Matricele , - (.r.1

egaledacfi: 7 * x,x = 1,r * 1 = 2,3
l) ri r* * (' l) 'unt
,* 3*r.f 1..

86
 Optra{ii cu m*tricc,
I ) Ailunarer malricelor
Defini1ie, Fiind date A, B € i{m n{C) , numin suma matrice lor
I Ei B, matricea C ale cirei elernenle snnt date de egalita$le
cij * aij + bij, (v)t 6 tl,2,"', m] +i (Vlj € {,L,7,"' ,n}'
Proprietn{i ale adurntrrii matricelcr
ai Comutativitatea* d '* fr * B +,{ (v)1,8 € t*t*,n(C).
bi Ascrciarivitatea - (4 + &) + C =,4 * (B + C) {v) A,E'C e
€ M,*,n(c).
cifilcfi|entul neuhu * erite niatricea nuli 0*o deoarece:
A +
1nxn -
1mn * A,(\') A e Mn,n(C)'
d) Elenrent jnvcrs tv) e Mn,n{C), tr)A'= *A astfel incAt
- I
rt * .d.'* l'* ,4 * Oar,. Matricea l'se nunreqte gpusa matricei l'
2) tnrnul{irea cu scalrri * rnatricclor
Defini1ie. Fiind datii rnatricea A e t(,n,n(C) 5i c e C numint
pxrdusul rlintre nunrlru.l a pi matricea rnatricea I,
ale cArei f,
el*m*nt" sunt datc de cgatita$tc b,j * e ' ai; (V)i e [1, Z, "' , rni

siiv)je{1,2,..,n}.
Proprict[fi ale innrullirii cu sceltri
a) 1 '.4 - A, (v) ^4 € i4'n.,,(C).
h) a'(Fl) = {aB)4, t.v)a,f € C, ,4 € M*,n(C)'
c) (a + S)' A * *A+17.4, (v)a,ll € C, A € Mn'*(C).
rlj a{A + F) = sd + aB, (v)rr e C, 1,8 E M,^,'(C).
3i inrnulfirea sslvixsiior
tlefini{ie, Fiind date ,4,8 € Mn,n(C) , nrunim prrxiusul
*ralricelor I qi f , matrir;ea C ale cirei eletliente sunt date tle
{.a
,,r = ' 9i (V}& € t1' 2," ,n}"
La,i b1x {v)i {t,2,"',nr}
e
j-r
87
 Excmpru. A (1 il,t - (l ]), atunc;: n "n *
=
t7 2tr0
It
lrI=l i1..'A+2'2 1'1+2-3rl=i 14 7\
=l\3 4/\2 3t \3.0+4'2 3'1,+4.3/ \8 I
L5)'
Proprietd{i *!e inmullirii matricelor
a) Asociativitatea * (A.B)"C = .4.(8'C) (VlA.B.C€
e Mln.n(C).
b) Elementul neutru ln M"(C) - este mau'icea unitate In
i1 0 0\
deoa{ece: A'ln*fn'.4,(V)d€M^(C),un,leln=f 0 ' O i

c) Ilisrributivitatea Ia sidnga a inrnullir:ii fa1fi de arlunarua

\; ; ;l
matricelor * (V) r4 e ffo,n(C) pd 8,C c Mn,p{C) atune'.i arc loe
egalitatea: A. (fr + C) =.4' I +.4. f.
Transpusr unci rnatricr
Detinifie. F'iind datA matric{,a d * {o,l) € /vI*,,,{C}, numim
kanspusa rnatricei ,{, matricea nota$
tA * ibrr) € Mn,n,(C},
rrndc bpl F ar{, (V}ri e {1, 2, "' , n} ti (V)l e t1,2, ", ,m1.
Exernplu. Fiind dau , * (1 3 l), o*".' transpusa

matncei..{ esre rnarricea 'e =

(}l l)
\l ol
Proprictiti nle operaliei de trarspunerc

ay (v)A € &fm,r(c),uu"*' '( 'A) * 4.

b) (v),{ € M,L'(C)qi (v)o e C,avem: t(*.,q] * e.'A"
c) {v)d,s e Mnric) avem r(r1 * B} * 'A t tB.
d) {V)l e Mn,,,{C} qi (V)fi e M,,,o(C}, are loc relalia:
t$
'{a'n * t,4.
 10.3 Deterrninan{i

D*finitrie" Detenninantul de ordin fl estg atasal rnatricei

e * ioi;) € Mn(C) ti er;te numirul
\.
)_ ,(oj' aw{DozoG)
det(l) = " ona(n),
o€'tn
uncle S, este rnul{inrea permutirilor de gradul n 9i e(o) este
ll2 " n\
semnul penmrrf,rii o = (a(1) o(z) ... o(n)1,
Particthrirare
a) Penrru n=2,52={rr,o2}, un,ier, - -{1 il,* (l i)
[vident rr1 6ste permutnrc parft Pi o2 este pennutare itnpar6'
r Attl
det(i) = ifl" a)rl = orn ' as2 *
tOr
Arunci a",2' a21

b) Pentru n * 3, Ss =' {a,,o1,rr3,aa ,as,o6,}, o, * (1 I 3)

o,-(l i
il'**(}
-tI 2 31 - *71 2 3\
i il'*=(} i i)'*=
"\;iiJ'o'=ir3z)'
,+vi'n i(or) = f(d?) = s(o3) * 1,s(d4) = s(rrs) = E(o6) = -1'
Deci permutftri\e o1,ap,o3 sunt pare 9i perm*t[rile o4,de,66 $unt
irnpare. Atunci
lerr Qtz Ctr: I

det(l.r = lort Qrl cr23[ = stt ' Qzz' 0lZ -{- fi-12 '413 '431 *
ias, &p (lgrl
f€13 '(!21 '{1l? * dr:'Gzr'0:r - &*'&U 'fi3s - iltr 'azl$tz

Exenrple.t) l|
1l =
t' 4*7'3= 4-6 = *2,
11 2 3l
t-i i4 s ol =1's'q+2'6'7+3'4'8*3'5'7*
1789{ * * *
-2' 4'g'* 1'6' I s 45* S4+ 96* 105 72 4$ 0.

B9
 Proprietfr {i ak deferrninnu{ilor
I) det{l) = det ( r4};
2i DacA adunArn la elelneutele unei linii(o:loa*e) a unei nrarice
pllraticrr elenrentele altei linii(coloale) ilimultrite cu i.r* numdr cJa!
atunci detcmtinanful mafficei rezulta{e este c6,,al cu determinantul
matricei iniliale.
J) Daci innrul;iln elementele unei linii{coioanc} e unei matrioe
pntratice cu un numAr n se i:b1ine o matrice al c.drui detenninant
este eg&l cu de terminantul matricei iniliale inmullir cu a.
"l) Dacd elemcni,ele unei linii{coloan*} ale unei lratrice pAlratice
au un faclor comun. 0cssl factor Comun se poale scoate tn {. [a
detemrin&xtului.
5) ilaci A=(au) € M"(C)ticij = Itil* ri1,(v)i € {tt,Z...,n}
gi I ilxat. 1;i rlacd li si C sunt matricele ab$nul'; din l, inlocuincl pe
ai1,j r. {i,2.'.,n} ctr bll respectivc,j, *turci are ioc rcla;ia:
det(d) = der{8} +det(C).
6l llacd schimb4rn i$f-o n:atrice pafi'atioa doufi linii(*oloa"'re)
tntre ele, oblinem o matrice al c4rui determinant este egal cu
opurul detemrinantului matricei iniliale.
?) Dacd intr-o matrice pttratici doufi linii{cnlaane) sunl egale sau
prr:por{ionale, ahmci deterrninantrl maficei esre egal cu 0.
Oezvoltarea unui determinent dupf; o linie s*u dup{ o
coloani
Ilefini{ie. Fiind datA rnatriee* A * {aii} € M,.(C} qi dr.
detenninantul de ordin n usociat matricei l, numinr minorul
elementului C;; Ei.l :rr,rtArn cu M;; determitantul obfinut din ri'
clinrinand lirria i 5r cokralraT.
Not*nr d;, * (*1)'+iM4 qi-l nurnin complemcntul algebric
al elemcnlului a1r.
Farticul*rie*rr
4) Penh'r; n = ?" fbkrsind lbrmuia detennlnantulur de nrdinul 2
oblinern d2 * cr1rl11 * apd12, sare r*prezinttr dezvoltarea

90
rJetenninr*tultii d2 dupA linia 1. AremAnator $e oblin dezvoltarile
rieLeroli$arlului c12 dup6 linia2 9i dupi coloanele I qi 2.
b) Penlru n * 3, fbiosirrd formula delermina$tului de onlinul 3
ob;inenr d3 = r111d11 * apd.s * 413d13, cBrc repretinl6
dezvoltarea iietenninantului d3 dup& linio I' AsErn*ndtor se obtrin
dez-roltarile tletenninanlului d3 dupi liniile 2 ;i j' qi dupl
coioanele 1,2 fi 3"
c) Penlru ri 4, asenrfn[torobtjnen:
=
d4 * ai2dil n;3d;3 * a;adia,i = L'2,3,4 eare repls'
tti'qtl11 * *
zint{ dezvoltarea detenn:rnantttlui da dupll linia i qi
da * 14;d4i + azjdzi "F qijdsj + e4jd4i' j * 1, ?,3,4 care
repre;int{ dezt'oltarr.a dfterminantului da dup{ coloaua I "
1L 3l 2
l-lrenrplu. -'- --- l2t;;tl
Caicularn determrnantul 1 IA= I folosind

dezvoltarea rtupa linia 2. Calcullm:

url
* *, ,
[l
d21 = t*1.)2il ll li ,. ,, on, = t-t)'*t
,tr, =' i*l)t*'11 ,. a.nt,,n"l'
ll
8= a71d'21* a22d22* a6d::= 2' 2 * i(*7) + t'4 = L'

10-4 Matrice inversabile

Definilie" Matricea d € Mn(C) este inver${ibilr daca (l}B e
E /tt"{C) astfei irrc&t s{ lie adevdrate egalitilile AB BA = tra'*
Matricea F se nuntel;te invsr$a matticei I
Ei se noteaz& A'-1.
Notfun cu ,4' matricea ate cirei elemente sunl compleaelltrii
algebrici ai elenrentelor c;j din matricea tran$pusa a nmtricei I ii
nuclim aceastai matrice, a*Jiuncta rnatricei l.
riteriu de inversa bilitete
C'

h4atricea A E MntC) este inversabil{ dacd qi numai dar:d are

I
delerminzurtul nenul ( este nesingularf, ).

91"
 Formula inversei unei matrice
Fiird datd matricea d q Mn (C), astfel inc.{t det (,4) * 0,
_i
atunci: .4-r = A- este matricea adiunftea
a* i5,e',unde
matricei l.
/l 23\ f7 23\
Eremplu.r't.a={2 t z}.Atunci 'n=lZ I r},ii
\37?/ \322/
complemen{ii algebricisunt: dx1 * (*1)r+1ll
ll= O,
,r,, * (*i)'"'ll *t, di3 = (-1)1+3 l3 * t,
il = ll
d21 * (*1)r+r
ll il * ,, dza * {-1)?+,ll
ll = -t,
ll= u, a,, *
[] ff ll * -t
d13 = (*r)?+3 q-r;3*r
cl32 * (-1)3+?
lj il = u, cu, = (*i)'*'[1 tl = .-r'
rlet(,4)+ l qiatunci: r-' =*, = (j, j j)
1r-

10.5 Rangul unei matrice

Ocfiui{ie- Fiind da$ m&tricea 14 e MnLn(C),n,n e N' pi
r E N-, r 3 min(rn, n), nurnirn minor de ordinul r,determinantui
de ordin ,, care se formeaz{ cu elementels matricii I
situate la
interseciia a r linii
r ecloane.
Ei
Dcfinifir. Matricea I e M.,*(C), rn, n € N- are raegril r dac*
are un minor de ordin r diferit de 0 qi toli r:rinorii de ordin mai
mare decdt r (daca existA) sunt egali cu 0.
Proprietatc. Fie matricea A €. Mrn.n{C},m., n 6 N", A * 0*,,
qi r € N-. R.angul nratricei A este cgal cu r dacl qi nr;npi <iaed
exi$ta un minor de ordinul r al matricei .4, diterit de 0, iar toli
rninorii de ordinril r * 1, dacd existi sfi tie egali cu 0.
Proprictnts. Fie,4,F e lf*,n(C),m,n € N.. Atunci:
rang(48i S rang(A) " rang(Bi.
{r 1 1l\
t.remplu. I'ie l={2 3 2 3}, Notanr r=rang(A)'
\1 3 1 3l
Lvidenrr S mint3,4J = 3.

lj .11 = t * 0. calculim acumr

Consideram n,inon,l
tl I 1l
A' = l? 3 Zl = 0, deoruece crrloeurele I 9i 3 sunt egale'
lr 3 1l
H.1 lt
A, = l2 3 3l = 0, deoirrece coloanele 2 qi 3 sunt egale
'h33i .

Confonn proprietA{ii de ntai srer rarrgul matricei I este 2"

10"6 Sisteme de ecuafii liniare
Rcgula lui {lramcr. l}isternul liniar 4X = F,.4 € M"(C).
det(l) = d + $, are solutie unictr:
dl d2 d"
It =?-,xl =7'""xr,* T'
unde d; este detsrminarttul ce se obfini: dilr d inlocuirld h el
coloana i cu cokrana ternrenilor liberi ( coloana I ).
Parti*glsrimrc. PcnIru n = 3 sistemu] este :

(a1 1 x1*a12x2 * d13.r3 = b1

la2g1*ax2x2* a4x3 = b7,

lasrx r* a32x7* n33x3 = b3

/at, drz ari\ 1bt\

Marricea sistenrului cste: A = I rrzr dzz
a23 Ei li = b,
| I I
\ort att ats/ \b3l
NoHm det(A) = d $i presilpuncm d * 0. Fie acum:
93
 lhr utz srrl 1drr br cr:i
clr=lb, &zz az3l. d2 =lcrr hz azul.
la, a3z asri lor' h agrl
Irrrr erz bil
d, = czz
iol &tt
l4lr ?rl
0rl

Soluliite sistcmului sunt: x1 *!"i ,rr= =

*,r, *.
Defini{ie. Se c$nsiderd sisternul de ecuagii tiuiare
'{.{
* I} , $i
rang(l) * r. Orice minor de ordinul r a[ rnatricei l. difedt de 0
$e rlumfite minor pri*cipal.
Necunr:scutele sisternului care corespund minorului principal
s$ ilurnesc necunogcutc prineipale, celelalie se numesrl
ncf, uilosc$te gecundare,
Ecua{iile sistenlului care corespund minorului principal se
tlumesc ecua{ii principale, ccleta}te se numesL' ecu*{ii
secundare.
Definilie. Un sistem de ecualii liniare .4X * 6 , este
incompatibil dacii nu are niei o soluiie.
Definilie. Un sistem de ecr.ra{ii ljniare rlX * I , este
conrpatibil dac{ are cel pulin o $olufie. Daci sistnmul are o solutrie
se $ume$te compatibil dcterminat, iar dacf, are rnai muite solulii
se runle+te fompetibil Redeterruinat.
tlcfinilic. friind datur sistem de ecualii liniare .4X = I ,

I
matricea fonnati din elernentele natricei in ordinea nonnald pi
ca ultim[ coloand, coloana termenilor liberi se nume$ie matriceit
exlinsa a matricri Igi se noteaza cu A.
llefinilie. Numim minor mra*teristic oric* minor de trrdin
r *I ob{inut prin bordarea uniii minor principai cu elementele
corespun?ltoare ale coloanei iermenilor liberi 6i r:u ceie ale uncia
dintre liniile rtmsse"

s4
 'feorema Kronetker-Capelti. LJn sisiem de ecuafii liniare
AX * B esre ccnrpatibil crrcr qi numai rane(A).
i:f ;H(3;
Hrenrplu (.'t'nsidcrlnrsistemul: I ft* y + z = 7
[3x-Y*?z=7
/1" -i 1\ _ /1 -1 t 2\
a={2 1 1lqt4,"l2 1 1 7l..
\3 *1 il' \i -t z ij
tlet(l) * *1:* rang{li) * 3 =r rang{A) * 3.
Tcor*ma lui Rouche. lJn sistem de ecua{ii liniare dX = F
este cornpatibil dacl 1i nurnar dacfi lo{i mjnorii caracteristici ;unt
egali cu 0.

Algoritm de rtzolvrrrc a unui sistent de m tcua{ii llniare cu

n necunoscut€
a) Se calculear* rangrrl sistemului r.
b) Daci r :" m, atunci sistemul e$te compxtibil
- DacA r * n, atunti sistentul este cornpatibil detenninat
-'irat:hr ( n, atrurci sislemul sstf compatibil nedetsrminat
c) Dar:A ?' < fn, avem:
- Dae* toii rninorii r:aracteristici sunt nuli atunci sistemui
este cQmpalibi!
-f)acir + n, atltilci sislemul este compatibil dcterntrnrt
-naq6 r < n, at$llci sistemul este coml"atibil nedetetminat
-i)ac[ cel pu{in unr"rl dinrre minorii caracteri$tici este diferit
de 0, atunci sisternr,rl este incompatibil.
px1't*z=4
F.xemplu, l:iesisteintrlJ x +y +z = 3, q 6 R.
tx+2y*z=4
la 1 1\
FieA = [ 1 I ] lnrirtriceosistenrului,det{,4)*1-a'
\.\1 .L ,t
1/
llacartetiA) * 1- ti #' 0 c-;tl * I' atunci r = 3 ii avem;
95
 *
t s m n = 3 Si deci sistemul este compafibil deterrninat gi se
rezolvfr prin regula lui Crarner.
DacAdet(A) * l- -a * 0c+a = l,atunci r < 3.Aieg*ni
o* 11 ll * t * 0 ca delerminant principal $i atunci t' = 2.
Aven r < m = 3 qi calculfun nrinorul caracteristi*(exirtd numai
11 i4l
unul) qi anume: A.ur=
11 1 3l = 1 * 0 5i atunci sistenrul este
11 241
incompatibil.
Sisteme omogene de m ecua{ii linirre *u a necunoscut*
l. r
Orice sistem liniar de rrl ecualii cil necunoscute este
compatibil, av4nrl ca solu$e solulia banalA sau solu{ia 0
2. Un sistern lirriar de m ecua[ii cu ,? nec$noscute are qi alte
soh4ii in afara de sclufia banal[ sau solufia 0 daci r < m.

96
 11. $itructuri algehrice
I l"l L,eei do comPozifie
l)*finiqie. Fii*d dat[ o rnullime neviri[ M, nunrim ]ege de
conrp*ri1ie pe mul{imea rl1, o funcfie pr M x M + M'
l,egea de inmpozilie se fioteazfi cu diverse sirnbcllttri: 4,' ,n .

o,
l-, " $i atunci se foloselte una din nota{ii q(x,y} = x + y,
E{x,y} * x'y,Iptx,y} = 1'* }r "'.
lixenrple. ai Operapa de adunare,,*" pe rnullirnite Z, Q, R, C.
b l Operalia de inmuilire .,"' pe muliirnile N, Z, Q, R, C.
c) Operaliile de arJunae gi inmullire pe nnrilimea matr"icelor
Mn(C)"
Defini1ie. Fie M o niullinte nevida qi rp: M x [l + M c' lego
de compczilie pe 1l{. {) submullirne nevida 5 c M se nume$te
partc stabilf, a lui ilt in rapori cu leg.ea 9, dacd cricare m lt
x,y € S, rezulta rp{x,y) e S.
[ixernple. a) Mullirnile dr: numere ltJ, Z, Q sunt pe4i stabile
ale iui R in rap,rft cu cperalia de adunare pi in raport cu operalia
de inmulfire.
lr) Daci A este o mu!;ime nevidi, atrrnci mullimea funcliilor:
F;o, = {/: A -+ A. / este in}ectiviJ esre palte stabila a rrultrimii
F6 * {/:A * A] in ratod cu cornpunerea flunc;iilor, deoareca
contpunsrea a Corr* lirnclii injective este lct ftlrlclie injectivd.

Apliealii
l. Sr se ireite i$ fiecare din urrnAtoarels cazuri cf, nrullirnea
fvf este parte stabi16 a mulqimii E in raport cu legea de cc-nrpozilic
specilicatlr
a) M *{-,,*), [ * R,x* y * x)t+ r+ y ;

b) ) M = (r,z), e * R,.r* u = 13:1{: !rr:!

2xy-3x-3;r+5

97
 Solufie. Se amte cs {V};r, I e M renrltE .r * .v e M .

a) x,y e(-1,0):*x*1. > 0,y+ 1 > 0,,r { 0,y < 0.

Se demonstreaz3.-l < ff c y < 0 c'- I <. t'y *.y ?-y < 0 c*
** ir i 1)fy + 1) > 0;i xiy + i.)"i-y { 0, adevhratc.
b}.r,1, e (1,2):+r= I +a. I* I +0unilea,lre (0,1)"

v ry
", (t + a) (l + ai
* =. ... = 1!! :::!-:-j"
2ul:-a-b+l
3ab*a^-b+l >I€
ab
--
x* ! > | 4:) --*-----*- >0
2ab- c*b +l n&*.{1 -aX1-b)
(l-a).(l-l)
x+v< .----
' 2# ah+{1*a}(l-})
---------- : 0

adevdratd oricare ar l'i a, be(0,I ).

Proprietd{i
l)Asocietivitat*a
O lege de compozilie notatf, *:MxM+M ss nufile[te
esociativi daca iV)x, y, z € M avem: (x * y) * z e :Y * (y * r).
Exernple dc legi asociativc.
a) Adunarea pe rnultrimile ele numere N, U, q, R, C ests ff$oeifltivd
*
deoarece: (r + yi + z x + {1t + z) F€ntru oftce x,y, e ln tiecare
din muliimile din enunl.
b) inmullirea pe mullimile de nruner* N, Z, Q, R. C este rsoci&tivi
deoarece: (r,y)'z * x'(! 'e) pentrr ori*e .t,y,a in fiecare din
mullirnile din enun{.
c) Ariunarea matricelor pe muiliraea M"(C) este asecirtivi
deoarece: (,4+ 8) "l C =,{ + (B + C), (v),4,8, C e rlf"(c}.
rt) inmullirea matricelor pe mullinea Mn(C) estc *sociativi
*
dcoarece; (A. nj' C 4' (8 " Ci,{v)d,B,C €,V,x(C).
e) Ciompunerea fiurcliilor pe nrullimca Fa*f:A+A] estc
asociativideoarece (/og)oh - fa(gnh),{v}f ,1y,lte fi,
98
 Exemple de legi *are nu sunt asocirtive
a) Sciderea pe mullinrilr: Z, Q, R, C, nu este asotiativn deoarece:
{4'?)-;s+4*(?*5).
b) $cirderea mafricelor pe ntuliirnea M,,(C) nu mtt asociativi
/rt 2r i0 tr\ (*1 0\
droarece
[[t +l-(z il)*\ r z)+
*ip r/-\r
*[l{1 2\+l*\\z
n 1\ _ i-l or\
ilJ
2) Comutativit*ter
O lege de compo;li;ie notatii *:M x M + M se uuneqte
(om$teti!il d*e"l {V)t, y S M avem: 3c ', y '4 y x x.
Exemple de tegi cornutative
a) Arlunaren pe muilimite de numere N,Z, Q, n C q$te conrutrtivtr
cteoarecer .lr't y = y + r. psntru orice r.y tn liecare din rnullimile
rlin enun{.
b) inmullirea pe mullimile de nurnere N,?.,Q.R,C e$te
comutativA derlareos: x'y * y 'r pentru orice x,y in fiecare din
mul;i*iilc din enun[.
r:) Adunarea mstricalcrl pe mul$rnea Mn(C) este comutativfi
ilecrarece: :1 * B * B + A,(V)A,B € lt'rn(C).
Exemple dt legi care nu $unt comutativ€
a) Seaderea pe mrrlfimile Z, Q, R, C, nu e$tc cornutttivtr deoarecel
5-3*3-5.
b) Sclderea matricelor pe mullimea M"{C) nu este conrutativ{
,r.ou,,.",(! il-(1 i).(l il-li
3)
c) Compunerea func{iilor pe nrul{inrea F1 = {/: A * A } nu
este comutativi deoarE'le fiind date func[iile f,gl R - R./(:) =
* r * 1,g(;v) = 12,(fag)(x) = -t2 + 1 ii (gofxx) = (x * l)2'
3i Elernent neutru
O lege de conrporitrie not$tii *:M x M qM adrnite elcment
n*utnu daci (l)e e i{ astf"ei incat sA ftvem: r *e €etx *
99
=x(v)r€i{.
Iix*mple de lrgi care ndnlit elemeut rcutru
;ii Nwnirul 0 esl.e elemcnt n{iut!'u iil raport cu ednnares.
niimerelor ir:lregi, rafitrnaie, real*.
b) Numfirul I este element neutru in raport cu innruillea
numerelor intt'egi, ra$ionrrle, reale,
ct (fi fl) **r* elcmeut neutru in ffiport cu adunarea
lvlarricca
rnatrieelor din Mz(R).
d) Aplicalia identici 1,a a mulfmii I este element neuiru in raport
cu slmFun€rea ilmcqiilrrr din fa,
Exemple dr legi enre *u admit €lsmc$t neutru
a) Mullirnea numerelor naturale pare {2k I A € Ni este parto
stabi!* a lui N in repod cu llrmul;irea qi iegea indusa de inmul1ire
ps aoya$A rnullime nu admite elen'ent neutru. Inrr-adev{r daed ar
existae € i2k lk e H] incAtlrc = ex =.r(vlx € {a*1ft € N},
alunci e *
2k * 1" cu ft € N, ceea ce nu se poale.
4i Elemente rimetrizatrile
I;ie h{ o mullinre nevidd 5i o lege de cornpczilie nomt}
*: M x M * M care admite element neutru. tjn element. r € M se
nr,rme$tq simetrizabil in raport cu legea de c*mpozitrie + daci
(l)x'em asrf'el incAt s4 rlvemr r'*xnx'*x*e.
Elementul x'se nurne$te sintetricul elementului .r ialA de legea de
conpozilie *.
*
()bserv*lie. Daca legea cie ctxnpeieilie este in plus li
asociativl, aiunci simcirisul unui elernelt r daci existA esie unir;.
Teorem{, Fie M o mullime nevidd gi o lege de comporj{i*
nof.atfi multiplicativ 'r M x M + I4 carg este asociativt tri care
adnite element neutru.
a) llacl e € M adrnite elsment ncutru- &tun{i e-1 '* e.
b) Dac6.r € M €ste inversabil, *tunci qi x-'1 este invenabrl qi are
loc rcla1ia: (J-1)-r * x.

100
c) Daca r,y € M sunt urvcrsabile, atunci Si ry e$te inversabil 9i
are loc relalia: (.xy)-t = I'-1.r-1.
Exemple de elenrcntc simetrir:bile in rupor1 er o leg+ de
compozitrie
a) Orice .r inueg, ratiottal, rcal sau conrplex este simetrizabil in
raport cu adunarea 5i adsiite ca simetric pe * x,
b) Oriee r + 0 rationai sau real este simalrizabil in raport ctl
irunullirea Ei aclrnite ca simet lc p" 1 .

c) Orice nratrice d € ivt"Lr(C) este simetrizabil6 in rapo* cu

adunirea matricelor qi admite ca simetric pe *.4.
flxemplc de elemente c*re nu sunt siimelriu&bile ?n raport
eu c lege de compoziiie
a) r € N- nu este simetrizabil in rrpo* cil adunarea
Orice
-rf N.
deoarece
bl Cdce r € Z' nu estr: sinetrizabil in raport cu inmullirea
rJeoar,|ce 1 * Z.

Aplic*fii
l, Fie legea dtl comp,rzilie definir6 pe R prin:
v* y z tt\t- A'{:r+ Yi+ c; c,b,ce R
S* se detennine relat,ia ce existA intre rr, b, c asffel inc6t legea
de conrpozilie sa fie ascrcriativi"
$olufie. .r*(y*z) = (x*y)*.7 tV) r,y'ae R <.r
<* r't2 xyv * ab . (xy- + xz + yz) + {ac - b}',r + bl q.v + .z) *
-hc +.c * ax t),2 -.ub'{ty + tz + yz} + (ac - lr) z +
+0:1.r-+ .v)*ic+c e) (flc *b*b'l-("x-;) * g

{V) .x, ; e R *+ rrc - b - b2 * 0 c=} }2 + 6 = ac

101
 ll.2 Grupuri
l. Semigrupuri. Monoizi
tlefinifi*. Fiind dntfl o nrultrime ncviC[ 5 po c.rre s.a delinit o
lege de compozilie r:$ x $ + S, atunci perechea ($,*) se numijqte
semigrup dacl legea * este asociativ*,
Dacfi legea * este in piur fi cornutativA, arunci semigntpul se
nume$te romurativ.
D*tini{ic. Sernigrupul (M.*) se numesle monoid dact legea
de compozitrie * admite Si element n$utxl.
Dar:& legea * este in plus qi comutativi, atunci monoidu! se
nuttre$ts f,omutativ sau abelian.

2. Grupuri
Fcfinilie .[riind datA o mullime nevidA G pe care $-a dEhnit o
lege de crmpxrrilie +: G x G + C, atunci perechea (G,*) se
numelle grup dac[;
a) * este asrrciativfi, adic[ (r *.]) * r * r r fu * ;) (V)n,"y,r e G.
b) existt element neutru ln rap)* rji.t {J, adicn (1) s € G astfei
iscAt sd avem : .r re € e *x *x {V)x € G.
c) crrice element din G est* simetriznbil in nport qu *, sdicl
(Vix e 6,(l)x'G G astlel incAt : x r. v'* y'* s s. *
Oactr'in plus' este c;:rnutativa, adioi: .r " y * y * x (V).t,y e
€ fi, atunci grupul se nuniefte comutatiy sau nbelian.
lixenrple. a) (Q, +), adici nrul{mea n*merclor rafi$nale
impreunA cu apera{ia de adunsrc determina un grup abelian.
Elementul ncutru e$te 0 gi pcntru orice x € Z, -l es:te r:pusul lui,r.
b) iMn(R),+), adica mullirnea mefficelor de r linii gi r cerloane
cu coeficienli in R detemiind ?mpreunfi cu adunalaa un grup
conrutativ.

l{.egtli de calcul intr-un grup. Fie (G, 'i un gnrp, a, lr, c € fi

gi m, n € Z, Atunei avern:

102
a) a?r1 " en * (im+7t,
b) (an;n * o*"'
c) (*r')-1 = {a*r)n'
a) a-h * d'c.+b * c - simplificarealast6nga;
e) b, a e c' a *h * r * simpti{icarea ladreapta.
Aplicafii
t. S& se dernonstreze cA multimea G are o $tructtrt* algehrici
<le grup fali de iegea Ce rcmpozilie spscil'ic#L
r
fi (1,*m); :r i y G f77:7:V +*'
Sclu{ie. (x * Y) * z '4 )c * (Y * r) =
= m,2 FTTVTTVT i{lTVTfrT ;
x*e * x=> 7 x * ez - 7* e *',t2:
^{77I};l?;?
x ^ x, * e *,[P;F7/-TI * =,!2* x' = &
Vx?*1
?. multimea G are o structur[ algebricfi
S& se dentonstrei:e cn
tle grup fall '1e legea de r:ompozilie specific*ttr.

(i=(l.l);"r+Y =::!.
1+4v

liolulie, (r *v) * z = x * (! - A =ffffi

x+e
f*e=X:):'..'-=X:)g=0;
L+xe
x*x' *
t *.x, F e.+ 0:* x' = *r.
lJl!
3. S[ se demon$$eee cA mullimea G inrpreunfi cu inmullirea
matricelor iietennintr o structur* algebrici de grup latrf de legea de
eompoziiie specificati.

103
 G={i
f(t ,\lxeZ}. I

l\o t)l ll
l
Solufi*. inmullirea maEicelor este asociativ&.

fi ilfi ;)= (} il* (} 'l-)- (; {)** = o

nlatxilI 0\
Elementul neutru este cea
\o tJ
(} l(} i')- ft !)*"'= -'. Atunsi marricsa
Jc\ 11
a mar,ricei l'1 -r\
inveniabila
\o tl tutt \o t )'
4. SA se arate ca grupul (C,") este abelian daci $i numai dactr:

{*)' .' ,'.y'(v) t" y e G . unde ,', },' uuot simetricele lui r, y.
$olu$ie. (ry)'* r'y':" y'.r'- x'y' * t'* y7'7" :;,
e = xlt.x 'Jr'.* ! =. ryx' * yx - ry ,

5. Fie {G, .} un grup pi a,6 e C care verificft rclaliile

az * bz = iailt. Sa se arat$ ca bl - abl a ,

$olufi*. ot = iablt :i ,7? * ab.ab :> a = bab (1)

b2 . {ab)2 * bz = ab.ah ,> b - aba {t}
(!) li(2) :*ab* beb'aha* b.aha.ba= h'b.ba* bta
=+
.e a2b -.abta xf
,U = abto* b3 .* abla.

6. Fie (G, ') un grup gi s,r},R G carc verificA relqiile

at - bn * c si ab * ia2. Sase arate ca:

a! a*e bj bzo' *(nn)'.

Solu{ie. a\ abz = ab'b * b<}.b * ba'ab ba.bs} - b.ah.i =
=b.baz'a2 * b2.ao = b2.> abt = bx t+ a * e'
b) &?o3 -. b ba| "a'= b'ab"a = 6o'6* * (ha)2,

l. Snbgrup al unui grup

Ilefini{ie. Fie (G,.) $n grup. O submullirne nevidi H c G se
nunette subgrup al lui C, dac6 sunt vsrificale unn*{i}arele
conditrii:
a) (v)x,y€H*x*y€tl.
b) (Vix e H:+x-1 e H.
Propozilie. fie {G,.) u* grup qi H c G o suburuilime nevidi"
Atunci H este subgrup al lui G elac.fr qi numai dacl oricare ar 1l
x,y f; ti a.vem x*1y € Ll.
Teoreml. Fie (G,*) un gnip, e elementul neuuu ai lui G qi H
un subgrup al lui C. Atunci avem:
a) e€H.
bi (H,-] este subgrr;,p.
Exemple de subgrupuri.
1) Fiintl dal iG,*) utl gruF atunci H = [e] 5i H= G sunt
subgnrpirri ale lui G,
2) fiilii<lat (C,*) un B.ruF pi c € G, atunci < 4 >= {.ttr 1n e Z}
este subgmp al lui 6, de,rarece a^ ' s.o sr.tn €< a pi* >
({r't)'r = (c-t)n: €< ([ >.
Subgrupul < o > :€ numeqte subgmpul ciclic generat de
elerneritul e€ G.

AplicrXii

l. a) Sfi se alate cn nrullimea tu = {*l x e Z-} foniieaza un

subgrup al gnrpului (2, t),
b) Z3nZs*2n.
$olu1ie. a) este eviclent.

105
blx e Zt ftZs*r -=51:::ft sedivideprin 5 :+ I * 54
3k qi

atunci "r = "l,t = 15ru e Zru :;' Z, r,,2, e Zru

"r e Z,u *.r.. 15,{ =.5"t3e} e Zr, r .,3.(5i) e [.r:>

x q. Z, r\ L, :> Zro g Z3 ,l.?,s,

2. sd se amtc cd u_
{ ,
e M ,&)1, ,,
{(o o\l
t, tU ;)i
este subgrup al grupului Mz(L;), in rapxrrl cu adunarea matricelor,

$olufir. a) r,B e H:r.a = (0 r' u * (0

Irie
l)
o !)*
*A+B*Llu rlr)uHrir,={ j'")*n
4. Morfismc qi izomorfism* dc grupuri
De{ini{ie. Fiind dste gnrpurile (G,*} gi (C,o} , $e rlumelts
morfrsm de grupuri funcliaf : fr *
Gl care arepraprictaiea:
ftx * y) * f{r}o/lv) (v)r,y e 0.
fletini{ir" Fiind date grupurile fG,*) ti iCla} . $s $umefte
izornorfi*nr de grupuri functia f :G q fi', care are prapriet$file:
a) /este biieciva;
b) fir + p'; * f(x)of(y) (vlx,y e G.
Propozilie. Fiind dare grupurile (G,*) qi (G,o) , avand
elEmenteleneutreel€6qi ex€C'fi f ,G * G'unmorfismde
grupuri. atunci avemj
o) l{er) = sr;
t l /(xJ = (/(x))' (v)x e c, unde r'este simetricul lui .r,
iar (/(x))' fl$te simetricui lui /(r).
106
 Aplicafii
I' si se nrtitc ci
(( t /,\r l
a) in*ruitrirea nraricelcr delenntnd pe ' l\o
{l ^ "t)l
lllefl 'r
:
struclurA de grup;
b) gmpul riefinit la punctui o) este iromorf cu grupul aditiv al
numerelor tntregi.
Snlu{ie ai Se verilic{ cu uqurinli axiomele grupttlui.
({t i\\
h) Sedetineyre fl I j,, t I l=o
\\u ))
2, $I se arate c[:
a) x.* v =.r *.])* 2 determindpe Z ostructurltlegrupabelian;
bi .r'.v - r + .t, - I detennirrdpe Zs str$cturtrde grup abeliau
c) i$tre grupurile de la a) gi .:) exis6 un izeimorfism de forrua
J'L*+ L, l*) n.x'i'a-rr€ R,
Solu{ie, a) qi h) $e v*rificd cu uEurinp axiomele grupuhii'
c) Elementut neutru at g,r"r:Fului de la a) este 2 9i al grupului de la
bi este--1, Atuncitt?)'= *l
:+ Z + <t * *l :*
a = -3 $i atunci
.f(x) -.' - L
It.3 lnele
l)
Deflni{ia iuelului
Definifie. O mul1im; nevida A luali impreun'l cu doufi legi de
cor-npozilie una notal[ ac,itiv ,,+" gi alta notat4 multiplicativ ,,' "
se nuffe$te inel dacs:
a) {A, +} esle grup abclian;
b) (A,') e$te inonoi(l;
c) inrnu!1irea este digtributivtr fa1{ cie adunare, adic6:
r{y + e) z xy'+ xz,(t + z)x * yx * zx (v)x,y,z E A.
ra7
 Dac& in plus legea de c*mpozilie notath multiplicativ cste
c$rnutafivii, atunci irreiul $e nums$te comutaiiv.
Eremple, a) (2, +, .), adir:f, rnul1irne* nuurer*iol" intregr
iinpreun[ cq a<lunarea :;i inmullirea delernrinI ij etructuri ele inel.
filelnentul neutru fafA de adunar* erte 0, elemeutul neutru trf6 de
inrnull.ire este l, orice x S Z are ca opus pe - {,
b) [Mo(R),+,'),n>2, adicfi rnullinrea marricelor de n linii qi n
ooloaue cu coeficienli in Il. deternrin{ lmpreuni cu adunarea
qi iumullirea un in*l necomutativ, avdnd elementul neutlu fa{f, de
*dunare matricea 0, 4i eleurcntul neutnr lali de inmul$re malricca
unitats 1..
Ilelinitic. Fie (A. +,.) un inel. 0 submullirne nevida $ a lui A
se nunle+lc subinel ai lui A daci au loc uryndtotrreie:
a) (v).r,y€S:+x*y€5;
b) (V)r,y€$*ryGS;
c) 1€S.
f,xemple. a) Fiind dat un inei (A,*,.), evident A este rur
subinel ai sflu.
bt {7,, +, ') *ste subinel al in*iului (Q, +, J"
Ilefinifie. Fie (A,+,') un inel pi q € A,o * 0. Spunem ci a
erte divianr al lui 0 la st$nga {respecriv la dreaptai dacii exintft
b e A,b * 0, astfei incAtah = 0 (rEspectiv ba * 0).
t.ln elemen.t c e A, ciue este a$l divizor la sringa c&t qi [a
dreapta. al lui 0 se nurregte divieor al lui 0.
Exemple. Inetul (Ze, *,") are diviz;:ri ai lui 0 deoarece ? * 0
3*0ii2'3*$.
Drlinilie. Spunem $ inelul (A, *,") este l*r* divizori ai lui {)
dace (V)x,y € A,r + 0,y * i)::)x1, * 0.
Ilxemplu. lnelul (2, *, .) nu are diviz-ori ai lqi 0 dsrrarsce
x*0,y+0;,r.y;e0.
Defini{ie" lJn inc.l comuraiiv cu cel pulin dou{ elemeute ;i
{hr* diviz-ori ai lui 0 se nume$te domrniu de intcgritate

1S8
 2) Reguli de ealcul lntr.un incl
l) inrr-u: inel (4, +,') cu ce I pulin douf, elemente avem: i* 0'
?i Fentru ori-sex f A, avelrl: x' 0 = 0 "x * 0.
3l Penlnr orice x, y € 4., avetn:
(*x){-"v) = xt li
(-xlY* x(-Y'.r=-xY'
4) Pentnlorice r,y,e € A avemi
x{t' z} * x! - rz 1i {Y * z}x = Y'x - zx
5i tn*-un inel (A, +,') iara divi?sri ai lui 0, dsc* r * 0, atunci:
x? * xz :) y E Eqi yr = ZX ::5 y * 7,

3. Morfisme si imnrodisme de inele

Detinilie. Fiirrd clatc inelelc (A,*,') qi {A,*'o} ' se nu$regle
morfism rje inelE funciia I ' A * l, caf,e indeplinegte
proprietdfile:
tt f (x * y) = f(x) r l{Y) (v)r,Y € A;
2) /(x.v; * f{x)o/$') (t/)x,y e A;
]i /(e ) * eo, undE c. gi eo sunt olementele neutrc in refnrt cu
cperaliile rnultipiicarive din *ele doua inele'

llefini{ie. Fiind datr: ineiele (A,+,'} +i {A,*,o) ' se numeqte

izomorlism cle inele firnctia f ; A - A, care ?ndeplineqte
proprietElile:
a) /este morfisnr de inele.
b) /este biieclir,A.
otrservafi*' i]n nrc'rfism ds inele ' "- A se numeqte en-
f h
damor{ism al iuelului ,"1, isr un izomorf,tsm de inele ; A h f '
$e nwlteqte rutornorfisrn al inelului A.

Aplica{ii
l. Sa se aralc ca in orice inel comutativ {4' *,'} suni
adEvdrnte egnlit6lilet

r09
a\a2*b2=(a-bXa+b);
b) (n+b)2=a2*1ab*b2;
c) (a * b T e)2 = nz + Itz + c? + 1ab* 2ac *' ?lc.
Solufic, a) (a - b)in + b) p aa f *b * ha "* bb = a? +
*ab * s,b * bz z sz -* bz.
d) (q + b)? = (*+b)(a+ b) = sz * ab * ba * bz =
- az + ab + ab + bz = o.2 + Zab * b2,
lr) (a + b + c)z = (c *b+ cXa + h +c) * az + ab + sc +
tba * bz * lrc t cc f cb * c2 = az + ab* ac + ab t #2 *
hc * ac * bc * c2 = a2 + hz + cz + \s.b * \ar * \bc.

2. a) Sa ss a{aie ca pe A ={*
( *, filt,y
i" e Z}a,cunarea
)
gi

inniu!1irea delerminA o structurd de inel.

(r
bi c{ pe M = {f j t \lii*,r,e Z!I
Sa se arare
t\z:' ^ )l )
adunarea gi

inmullin-'a nratricelor detsmrini o structurfi de inel,

c) Sfi se arate ca inElele de la a) fi b) sunt izomorfe.

Salufie. a) 1i b) Se veri{icfi cu uqurinli a,siomele inelului.

c) Se stabileste izonrorfisuul;

.f ,A->M./(,-'q=(; i)
ll.4 Corpuri
l) Definifia corpului
[Jn inel (K, *,.) se numeEte sirn dac[:
a) L+0;
b) (V)t € K,x * 0 este simetric,*bil,
Dac[ in plus legea de cr:rrnpozitrie notat[ multipiicativ estc
comuLativf,. atunci corpul s€ nurne+te cnmutativ.

l"t0
 [xemple. (q, +,), (R, +,r, (C, +,') sunt corpuri comutative'
Rernarci" Corpurite nu au divizori ai lui 0.
]. Mor-fisme gi izom;or{sme de corpuri
Detinifie. Fiind date corpurile {X, +,1 1i (X a) , se nurne$te
'-,
mortism cie corpuri ltrncfia /tK - K, care indepline6te
propriEtSlile:
l) F(r + y) = /ix) x /r,y) (vlx,Y € K;
2\ f {.x' y) = /(x)of(Y) {v)r,Y 6 K;
3) t(e.) = €o, tlflde e. ii eo sunt elemeniele neutre in raport cu
opera{iilc nrultipli'+ative rlin cele doud corpuri.

Delinitie. Fiind dale corpurilc (IC +,'i li {X,-, c) , se n"un}elte

izomorfisnr de corpuri funclia f I H - K, care indepline;te
proprieraliln:
a) /elte mor{ism de inele.
bi l'este hiiectivt.
Aplicelii
i. Se consirlert K = {0, 1, a, D} un corp cu 4 elemente' Sf, se
demonstrezq rerlallile:
a| ab=ba*t
b) oz*fi.
Solu{ie, Evident a +'Q,& + 7,$ '* b,b * $,b + L'
a) Presupunem c* cb = {l => ei* 0 sau } = 0, fals'
Presupunem atl * a:* ri = 1,fals.
Prcsupunem ab * 0 :+ rr = 1, fals.
Rezult* atrurci c[ ab a'1.
bi Presupunemcd c? = 0 $a * O,fals.
Presupunem c& az = !.> az b * b ::, aab * b :* Q s ir, fals'
Presupruten ctr a2 * a ;:r c = l, fals'
RezulH anrnci ca o? * ir.

1 1.1
 ?. a) Sn $e arflte c5. pe A = ir + yr,l7 i x,y * Xj arlunarea qi
inmullirea determine o sructurfr de inel.
b) Sfi se arate c{ p- M =
{t; f) f r t e Zl adunri,ea 6i inrnul-
lirea determinA o stxuctur{ de irtsl,
c) Sn se orate c& inelele de ta a) qi b) sunt ieonrorfe.
Stlufie. a), b) Se verificd cu tqsurinfd.
c) Se stabileEte ieomorfucrnul:
/: A -+ M, f (x + v,ti) = {iy i)
ll.5 lnelc de polinonme eu coeficknfi intr-un eorp
cornutafiv (Q, Id C, Zo, p numir prim)
1. Farma algebricf; a unui polinom
Fis (K i,') un corp fi)rnutativ. Forma algcbric* a unui
polinom / avdld n$detenninata X gi cocficienlii cs,nr,"'.en,
aE * 0 in corpul Keste: / = cq * urX +. arXz * .,'* crxtr.
()bsenrtic. Numlrul nati.iral r se ilume$te gradul polino-
mului.
Exemple. a) f : R *r R,
/(r) + 7Xx este un poli-
= 1 +' 5X
nom dc gradul al dcilea cu coeficienli ln R.
bj f:Z,s-Zs,f,r) *2+3x+X2+4x3 e$te un pr:linr:rn de
gradul al treile* cu coeficienli in.35.

2. Valoaru polinonrului intr-un punct,

Fiind dst polinr:mul de gradul li:
I€ K[,{],/ * a.a+&Lx a2xz * "'*c'xn,c',
* * 0
$i x€ d, aiu$ci f(x) = ao + olt + azxz +'..4 enxo srl
nrrme$te valoarea polinomului/ in punctul .x.
Ex*nrplu. Fiind dat polinomul f:R+R,l(x)*1*.f *
*{?, atunci f(2) * 1 tZ * ?2 * 7 "

3. f'uncfir polinourinll
F'iind dat polinomul dc gradul l:
Lt2
 f g Klxl,f = ti$ T qd * a2xz +-"" + saxn, a,i * 0
Ei "t €,4, atunci trirnc{ia f 'K * K,f(x) * l(x) se num€tte
func{ia polinomislf; dtai affi p*linonruluil
4. Opera,tii cu polinoame"
Teoremfi, Fre (K{i') un forp conutntiv, x c l{ qi polinoa'
mele f, g € KIXJ. Atucci avem:
(/ +,s)(x) * l (x) + s{x}, f stx} = f(r)sr(r}.
f,xemplu. Iient.rul,g € R(X),/(X) = 1+X,S(X) - L*X
;;ix * 2 avern: (f +.qXZ) = f(2) + s(Z) *
q* {*1) * 2ti
Lf sj(?)l{.7)s{2} * 3't*1) * *3.
*
Teor*ma de inrptrr{ire cu rest. Fie (K, *,') un corp
comutntivo qi polinoanrele /.g e K[,f],g * 0. Atunci exists
polinoanreie q, r € K[X], unic detenninate, astlbl inc6t:
f* gq + r', cu grad(r)<Crad{g).
Obs*nn{ic. Folinotrul/se r}ume$te deimpfirlit, g se nume$te
inipilrfitor,
. { se nume{tc cdt iii r rest"
fixernplu. Fiiqd dat: polintramele: f, g E R[Xl./fX) = Xz +
+X + 1 ii g(.XI = r + 1, iolosind algoritmul cle inrplr{irc a dou&
pclinr:arne se oblineq(X) * / fi r{}fi * 1' Evident avem relalia;
x2+):+1=(x+1)'x+1.
5. flivizibilitat*a ln inelc de polinoarne
tlefinilie. Fie (4 "1,'1 un corp co$:rtativ. 9i polinoamele
f,g e K[XJ.Spunern c[/divide pe g Ei scriem f lg, dacn exisf.d
A € K(X) astfel incfit g = ilt.
Exentplu. F'iind datt polirroame le /, B e n[Xl,I(X) * X + I
si s(x) = X2 * 1, inipflrfind polinonui g la/ se obline r:*tul
q(X)*X*11i restul {tqi atunci rezill$et /ig.
lle{ini1i*. i-ie (K"1,'} un cory cornut&tiv, 1;i polinaanrele
l,g e KIXJ. Lin polinc,m d € KIXJ $e nu'neqte cel mai mare

113
divizor comun al polinoamelor/qi g dacd ?ndepline:gte urm*taarele
proprieti{i:
a) dlf iidl.q;
bi dac6 (J'e K[Xj rr.\ti'cl hcit d'll li ri'lg utunci d'l d.
Notatie. C*l rnai mare diviz-or comrn al polincarnelor/5i g s*
not6ae* c,m.m.d.c (d g).
Rcmarctr. Pentru determinarea celui nrai rnsre divizor coFJun
a doul polinoalne se lbloseste algoritmul iui Euclid.
0xemplu. Fiind date palinoamele f * x? * 3x "{- ? gi
g = x2 * 4r * 3, atunci folosind algoritmul lui Euolicl oblinenl
qd: c.m.m,d.e (/,
S\* x'* t.
Definilie . Fie (K, +.') un r;flrp slmutativ. Poiinoamele /, g €
€ KfXl se numesc prime intre ele dac6 c.m.m.d.c (f, d- L,
llxemplu. Pq:linoarnele f * x+ 1pi g =x * l suntevirJent
trrrirne inire ele.
6. R[ddciailc unui polincnr
Defini$e, Fie (K+.") un corp comutativ. Atunci o € X se
nume$te rld[cinfi apolineimului f e K(X) daefr /(a) = 91.
Exenrplu, x * 1 este6el6cin6epoiinornului y' = X2 - L,
deosrece ft1) * 0.
T'eoremI. !:ie (K+,.) un c$rp conutativ, / e K[X] un poii-
nom 6i a € K. Atunci existd un unic polinom g e KIXJ astfel inc*t
f=(.x*als+f(a).
Remarci. f (c) repreaint6 restul inrptrr{irii polinomului/ la
X -"c.
Exernplu. Fiind dat polinomul f = Xz + 1., atunci restul im-
-
pa4irii polinomuluil' la.{ 1 este f(1) = ? gi avr.rnr relalia:
/*(f,*lXX+1)+2"
Terrema lui Bszout. Fie (K, +,.i un mrp comutativ, rr 6 K pi
/ - f
E K[Xl un polinom. Atunci X al dac$ +i numai dacd s sstc
rhdAcind pntni polinornul f
1.1.4
 Teonemi. Se considor* polinomul / 6 QtX],f * 0. Dac6 nu.
nrArul a + .lT,a,h e q"b > O qi 16-*q e$re rtdacind a perlinamu*
lui"i, alutci qi a -- fl estr: rdd*cirr6 a polinomuluif
Iirernplu. Licrunlia r:;1 * ?r ,* l. = 0 ar* r$dacinile:
lr * 1+ "/1 :;itc2*\*.12.
l'eoremfi. Se considr:r* polinoniu{ f € R[X], f ;c 0. Dar:[ nu-
m*ml rr. + ti e C'* R 6i este r*d*cini a pclinonuluil arunci qi
a *. bi este r6ddcinA a poiinolnrluil
Exemplu. [ctialia r;l * 2x + 2 = 0 are rddf,cinile:
fi=1*ilixn=1*1.
?, Polinoame ireductibile
l)*fini1ie" Fie {K, +,')
un corp iunutaliv. tJn gnlinonr
/ c li[X]avdnd grnd(1) ]
1 se nuniepte reduetlbil pesre K daca
existl! doud. polinoarne g,h e K[X] avdnd grad(g) < grad(/)
si grail(h) <" gradff) aut{hl inc6t / = gh.
Obsen,aiie. lin polirrom / € t([X] avdnd grad(f) > I $i care
nu cste reductihil peste h. $e nurnette ireductibil peste K.
Rcnarc*" Deci polinomul / € K[.{] este irednctibil pesre K
gi c € K, * * 0, atunci 6i palinon:rul af este iredu*flbil peste K.
Daci. polinnnrul / € K[X] este reductibil p€sre K qi o € H,
fl '* 0, atunci pi prlinonr,.rl a/ este rcr.l$ctibil peste K.
Exemple. a) Orice polinom de gradul ilttAi f = tili + h e
€ KIX], a + 0 e$re ircductibil pesre K.
b) Fr>lincamele f * t(U:], aviinci gradele 2 sau 3 s*nt ireductibiie
peste K, daci gi nurnai d,rcf, nu au ridiicini ?u K"
c) Pr:linomul { * xz - 1€ R[.{] ex;tereductibil deoarece I pi -1
suni rfld6r:ini ale f:nlinonrului_l'ti atunoi [ = x2 * 1 = (r
.{x + - 1) ,
1).
d) Pcrlinomul f * xz + L este irdur:tibil in R[X] si reducribil ln
e{,{). deoer.cce f = xx 1- 1 = (X * i)(X ,t l).

r15
 ?, Relafiile lui Viele pentru un ptlinorn dc graclul 3
Fie prilinomul f =d+ cX * bXz *.aXs,*,b,c,d e K,* + 0
uneic K poate fl rurul din corprrrile Q, R, C. DaoI" x1.*2, .r3 $rr0[
radacinr Ie pol inomulni.f, a[mci avcm :
tb
*r'2*.r1 =-*
l.
lx1

lrrxe+xyx3*x'.xr=1.
ld
\x1r2x. =' -*
flxrrnplt, Fentru ecua{ia x,3 - ?xt * 3r * 6 = 0, reis}iile
lui Viete sunt:
{xt+x2*13=2
lxlxr+trx1*x2x3=3.
(t,lrr. = 6

S. Relrliilc lui Viete pentru uo polinorn d* gratlul4

[:ieptrlinomul f * e + dX * cXz + b.{3 "+ *Xa,a,b,c,d,e e
6 K, n * 0, unde K poate fi unul clin corpurile Q, R, C. Dac[
t'. 1, x2, x r, x 4 sunt rlddcinile potinomuluirf , atunci avem :

b
x1 * x2 * x3 + xo * --

xrx2 * xlxg+ 1114 + x2x3 * x2xa+ Xtx4 * ,l

d
XrxZxS + X,rxEX f t1x3xa * x2x'ax4 * **
e
X1X7X3X4 a-

Eremplu. Pentru ecua;ia 2x* * x3 * 4x2" - 6l- * L6 = 0,

relaliile lui Viete sunt;

116
 ( xr+x2+x.+ro=|
I rr*, +.(1\j * x1x.s i xr4 + )i2xa 4 xrio = I
! trtr.*, * xrx2x4 * x1x3xa * x2x1xa = 3
I. x, x2.,t..to = -g
Aplicalii
l. tlfl poiinon impl4it cu .r * l, -r + [, -r + 4 de re$turile 15' ?'
-80. S* se alle restul impfr{irii polinomului Prin
(.r - lX:r + l[.x-+ 4) .

$olu{ic, P{r) - -l){r+ lXx+4i'C{r}+ar3

1" +hr + c
Pil) =c+b+c =15;P{- l} *a- b + c *7 ;
l'!{ - 4) :
- 4h + e =, -80 ' Se rezolvi sisemul'
l6a
?, SS se detennine a e R qi sA se rezolve eoualia

.
.r3 + lxz + rg - 6 0 $tiind cA hFe r5d*cinile 11, x2, x3 ale
acest0ra exi$tl r{rlaiia ;q = xz + xi.
Sntu{ie. a) Avem relaliile lui Viete:
(rr''xe*x3=*2
lr1r, *.xzlr + x1{3 = 4
-6 (x1r2x3
-x,,
trl relalia suplinrentnri: - xz * 13' inlocuind in prima rela{ie
otrfinem: Zx, = *7':i xl * *1 Ei x2 * x3 = *1' Din ultima
reiofie x;x3 * *6. Retalia a doua se scrie: xr(xx * x3) * x2r3 x
*
= a=* (-1)(*l) 6,= c =' & = -5.
3. Se consideriecu;l1iax3 + x? + x* a = 0,4 € R cu
rtdicinile x1,x2,x3.5t se arate cB oricare ar fi fl g R, intre
rnda{ri$ile ecua{iei existai rclatiai
x1* ;:2 *.tt * rl + rf + x|'
Sotu{ie. Conlonn n:laliilor lui Viete avein:
.Y1 * x2 +.{r * -1,x1 '\z+ xzr3 *1113 x !:p

L17
+xl + xl +xl * (r1 *t2 *x3)2 *2(xg2*x7x3*rrrr) *
=1*2 **1 * x7+Xz+tq.
4. SA se arate i:i. polinomul P(x] a ;n*1 .- {n * l.)x * n re
divide cu 0(x) * (x -- f.i?:.
$r,rlrr{ie. IividentF(1) * 1- (n+ 1) *n * 0.de undcr
reaul$ ca f (x) s€ divide cu I * 1.
P{x) =xn+l - x - nx +n * I(In * 1) * n(x * 1) =
* x{r * l)(sx-t + xn'-2 + ...+.r + 1) * n(;r * 1) *
- (r * 1)(x^ + rn"1 + ..^+..r --n) = (x * l)R(x),
unde R(r) s rn + xn*l + ...+ r* n. A.veni evident. R{1) = O

ii deci R(x) se divide cu ;* 1. Rezulg atrutci cA l(x) se divide

cu (r * 1)2"

5. S[ se detennine a, b E R qi sE se rernlve ecua{ia:

r4^ (0.+ 2)x3 * \xz + bx* 1 * o,
Etiind cA admite ca r[<i[cin6 pe x * ? - 13.
*
Sotu{i*. Daci ecualia admite ca radacind pe xt ? * fi,
*
atunci admite ca rldAcini gi pe x2 = 2 y'31 Avenr atuncil
x1 * x2* 4 $i xr x, = {7*JQ(z +/'iJ * 4 * 3 * 1,
Polinomul de gradul al dcilea care are r6d6.cinrle {r $i x? e$ie
- *
xz 4x 1, Se imparte politomul
xa *(.a * 2)x3 * Zxz + bx * 1iapoiinonrvlx2 - 4r * 1qi se
ob{ine cdtut C(r) = 1r + (?'* a)x + (5 - an) qi restul
R{r) * (b * 15<r + 1S}r + 4a - 4. Punem cnndilia ca R(x) * ff
p*ntrru orice r € R qi rczul.tA b * 15o * 18 * fJ Ei 4a - 4 s 0.
Rezolvindoblinem: o = 1,b = *3

1"18
 BI]}LIOGRAFIE

l. Manusle d* matcmatic{ pentru clasa * lX'a.

1. Manuale tle matemstic* pentru clase r X-a.

3. Manuale de laxtematic[ pentru clasa a XI'a'
,{. Manuale de metematici pentru closa n X.Il'n.
5" Gheorghe Adrtllert $chncider, Culegere de prohlewe de
algebrd pentri ctusele IIY' Xll, Editura Hyperian, Craiova ?010'
6. t-iheorghe Atlalbert Schneider, /l'la/emuticd - exerc:tfi gi
pr*bteme pm(iu ckss{r"/X-a, Fditura tlyperion, Craiova ?010'
*
7. Chcrirghe Adalhert Scbneider, ilTatemslicA exercilii Si
problerne pentiu clma a-.X'a, Editura llypcrion, Crair:va 2010'

8 {iheorghe Adrllirert Schneider, Matancticd - ewrcifii 5i

probleme pantiu clustt Q'XI'a, Editura Hypcriern, Craiova ?0l'0'

9. Cheorghe ,Arlallhert $thneiden Matemstied * exet€ilii Fi

prableme pentia claso a-XII'a, Editura Hyperion, Craiova 2Sl0'

1 r_9
120
 CUPRINS

Mul$mi Ei elemen&: de logic[ maternatic[ ". ' . . 3

l"l Mul6imeanumerelorreale .. 3
l- l.l
Numere rcale . . 3
l. i.2 Operalii :rlgetrrice cu numers reale ' . . 3
1.1.1 Calcule cu numsle reale reprezentate prin
iiLere .. 4
LL4 ..
Ordonan;anumerelorreale {i
Ll.J r\{odululunuinumlrreal ...... '..... 7
l. L6 Aprcximlri, trunchisri, rotunjiri I
1.1.7 Partea inlreagl 1i partea fraciio$arA a
*nui numir real
I.1.$ Oper"alii cu intenale de numere reale . '. 10
Ll.9 lnegalitflfi .. 1l
[.2 filernentc clc lcgic6 matenlatica 14

l.?.1 Propozi;ie,predicatc$alltificatori ,' -. 14

1,2.2 Multimi. Corelarea elernentelor de logic*
matematic5 cu operaliile qi relaliile cu mullimi 16
1.3 Conditii nLlcegire, condilii suficiente l8
1.4 'l'ipuri de ralionanente logice l9
Funr:1ii def-rnite pe mullirnea numerelor naturaie , ' 23
2.1 $iruri -J
2.? Progresii aritnre(ice 21
2^1.1 Noliuneade progresie aritmeticl. . . . . . 23
2.2.2 Fornruia termenului general al progresiei
aritmeties 24
2.2.3 Suma prinrilor n termeni ai unei progresii
uitmetioe 25
t.2.4 Al:te prourietAli ale progresiilo.r aritmetice 26

12L
2.3 Progresii geometrice ?j
1.3.1 Noliuneadeprogresiegeclmetj,ici ..... Z'I
2.3"2 iromrula terrnenului general al prtgr.esiei
geometricc ...,.... ?S
?.3.3 Sunraprirnilor n termeni ai unei progresii
geonretrice 29
2,3.4 Alte prnprietAli ale progresiilor
ge00etrice 29
Func[ii, lecturi gralice _11

3.I Noliunea de funcfie 31

3.2 Funcl.ri numerice
3.3 Compunerea func{iilor J4
F-unclia de gradul I 36
4.1 Ecuafiade gradul I ..... 36
4.2 Funclia afin* . . 36
Funclia rle gradul al doilea . 4Q
5.1 Ecualiade gradul al doilea . 4il
5.? Funciia de gradul al doilea 42
Mullinri qle
numere 47
6. I Numere reale 47
o,l.l Puten cu gxpclnent intreg .

6.1.2 Radicaii 47
6.i.3 Puteri cu e xponeqfralional . . ..., 5l
6"1.4 Puteri cu e xponentrefrl... 5t
62 Logaritmi 52
6.3 Mu ltimea nuruerelor conrplexe 55
6.3.1 Numere complexc sub form6 algebricil 55
6.3.2 Reprezcntarea geometric{ a nurrcirelor
cornplexe .58
6.3.3 Rezolvarea de ecualii tn C . . 60
Func{ii gi ecua{ii . b2
7. I
Funclii ii ecualii 62"
?. I . I
Injectiv itate" surjectivitate" bii ectiv itnte.

!22
 l.irrrctr: ilrvers,: 62
?. L2 frrnc{ia putctc cu cxponent natural . . " o4
7. L3 Firnc;ia radical
?. i,4
F:unclia exponeriliilll
1.5 Func{ia log,aritnricl
?. 66
7,? Ecualii s6
I
7.2. Ecualii, inecuagii Ei sistenie de ecualii
iraiionale 66
7.2,2 ticuatrii, inecuatrii Ei sisteme tlc ecualii
cxponenliaie 6t)
7.2.3 Ecua{ii. ilecualii Ei sistenre de ccualir
logaritrlice . "l I

S{ctode dc ituLnAtirrc 74
8. t Mullinri finil ordonate 74
8,2 Permuriri "|,

lJ.4C,:mbinnri 7S
8.5 Binocrul lui l{e'n4oil 76
Elcurcntr: rlc prob;rbilitlrli
'78

9.1 .
Lveninrerrtc. Opcralir cu evenifllentf . . . 78
9.? -,.. .
Probabilil.ate$unui evetrirnerlt . .. 19
9.3 PruprittdlialcprobabiliBtilor .,.. . .., 8tl
9.4 Prcbrrbilitili condilionatc 80
9.-i Evenintente intiepeldente 8l
9,6 Schema lui Potss*n 8l
9.? .Qcherna lui [lernou]li 82
9.8 Variabile aleeto*te 82
t0 Ele,lerle d+ calc,rl nnlrireal Et sistcrue de eeualii
lrntate 9<
..
.

l C. I Pennrrtiri .... tis

102 lr'fatricc .. .. . 8{r
I (t J Dctenrrurrn{i .89
! ().4 l\{il(ride invcr sahtlc gl

123
 10.5 Rangut unei matrice t)2
10.6 Sistcme dc ccualii liniaro 9?,
1I Strucfirrialgebrice 9"1
Legidecompozitir.... 97
Gnrpuri . l0?
I 1.3 lnele 107
1l.4 Corpuri It0
I l.J Inele de polinoame cu eoeficicnli intr-un corp
corllutstiv ( Q, & C, Zp, p numir priru ) I L/

Tiparul exrc$tst la
EDITURA HYPTRTON
cRAtilvA
Str. implrttul Trpian Nr. 30
 ol)
EDITURAI IHYPERION
crb
tsBN 978-606-589-006-0

,ililIlrlrlrtrt|[lilruilil